† Sfinții Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala
(3 noiembrie)

Sfinții Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala au primit cununa muceniciei, îmbărbătați fiind de mângâierea veșniciei întru Hristos. Ei sunt serbați în calendarul ortodox în data de 3 noiembrie.

Viața pe scurt - Sfinții Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala (sinaxar)

Sfinții Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala au trăit în secolul al IV- lea, în timpul împăratului păgân Sapor, mare prigonitor al creștinilor. Pe parcursul lungii sale domnii (310-381), ura împotriva creștinilor a sporit de la un an la altul, modalitățile de tortură îndreptate asupra credincioșilor fiind din ce în ce mai cumplite. Așa se face că, Sfântul Achepsima, Episcopul Honitei (Asiria), în ciuda vârstei înaintate de 80 de ani, a fost prins de trupele împăratului, legat cu lanțuri și trimis guvernatorului din Arbeles spre judecată. În același timp cu el, au fost capturați preotul Iosif din Bet-Catuba și diaconul Aitala din Bet-Nuhadra.

În acele timpuri, perșii se rugau la doi zei, unul al binelui și altul al răului, se închinau soarelui și focului și beau sânge de animale. În acele condiții, păgânul conducător Sapor a poruncit în întreaga sa împărăție să fie uciși toți aceia care se închină lui Hristos, inclusiv pe Sfinții Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala, dacă nu vor renunța la religia creștină pentru a se închina și ei zeităților. Refuzând cu vehemență această propunere, cei trei pătimitori creștini sunt întemnițați și supuși timp de 3 ani torturilor. Pe parcursul acestei lungi perioade, din când în când, asupritorii îi mai întrebau pe Sfinții Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala dacă nu cumva li s-a schimbat convingerea, însă de fiecare dată răspunsul era același. După chinuri de neimaginat, printre care și bătăi cu toiege de trandafiri, Sfântul Mucenic Achepsima a fost în final decapitat. Moartea sa i-a fost prevestită de un copil, care, a intrat în casa acestuia cu ceva timp înainte de a fi capturat și l-a sărutat pe cap spunându-i: "Fericit este acest cinstit cap, căci cu cununa muceniciei pentru Hristos se va încununa!"

Tot cu sfârșit mucenicesc s-a încheiat și drumul pământesc al celorlalți doi pătimitori. După acestea, aducând iarăși pe Sfântul Achepsima, l-au bătut treizeci de ostași până și-a dat sufletul. Iar pe Iosif, spânzurându-l cu capul în jos, l-au ucis cu pietre. Pe Aitala, întinzându-l și bătându-l patruzeci de ostași, l-au spânzurat și pe el cu capul în jos. Așa și-a dat sfârșitul său în mâinile lui Dumnezeu.

Martiriul Sfinților Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala 3 noiembrie
Martiriul Sfinților Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala

Apoi, pentru a-i batjocorii, au fost îngropați în pământ până la mijloc, iar torționarii, în nebunia lor, i-au silit pe înșiși creștinii să îi bată pe aceștia cu pietre. Însă, prin lucrarea lui Dumnezeu, pe timpul nopții, trupul Sfântului Iosif s-a făcut nevăzut, iar peste trupul lui Aitala a răsărit un arbore de mir cu ale cărui frunze și ramuri oamenii primeau vindecare de orice boală erau cuprinși. Acest arbore a rodit timp de cinci ani, până când păgânii l-au tăiat din rădăcină.

Sfinții: Creștin Ortodox, Basilica, JurnalSpiritual, CuvantDeFolos.

Floare 02 Bun

Etimologia / semnificația numelui Iosif

IOSIF - numele are o largă arie de răspândire și este popular mai ales în apusul Europei. Iosif vine de la un vechi nume personal ebraic „Joseph”. Explicația numelui apare chiar în „Geneza”: „[Racheta]… a născut un fiu… și i-a pus numele Iosif, zicând: Domnul să-mi mai adauge un fiu”. Aceasta veche etimologie, acceptată și de lingvistica modernă, are ca bază apropierea numelui personal de radicalul verbal ebraic „jasaf” (יוסף) ce înseamnă „a adăuga”.

După cum Iosif a salvat viața fiilor lui Israel, ducându-i în Egipt, tot așa și noul Iosif, logodnicul Mariei, a salvat viața lui Iisus Hristos, fugind în Egipt. Israel este numit fiul întâi-născut al lui Dumnezeu, dar Iisus este cu adevărat Fiul singur-născut al Tatălui.

Derivate ale numelui Iosif

Yousef, Youssef, Yusef, Yusuf (țările arabe), Josip, Joško, Joso, Jozo (Croația), Yosef (Israel), József, Jóska, Józsi (Ungaria), Giuseppe, Beppe, Giusi, Peppe, Peppi, Peppino, Pino (Italia), Jose, José, Josepe, Pepe, Pepito (Spania), Yusuf (Turcia), Joseph (Franța, Germania, țările vorbitoare de limba engleză).

Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Iosif?

Conform calendarului ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în date de 29 decembrie când este serbat Sfântul și Dreptul Iosif, Logodnicul Sfintei Fecioare Maria și pe data de 4 aprilie când este prăznuit Sfântul Cuvios Iosif Imnograful, pe 31 iulie când serbăm pe Sfântul și Dreptul Iosif din Arimateea, sau pe 28 august când serbăm pe Sfântul Cuvios Iosif Isihastul din Sfântul Munte Athos.

Floare 02 Bun

Icoana Sfinților Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala

Sfinții Mucenici Achepsima [episcopul], tânăr, Iosif [preotul], bătrân, și Aitala [diacon] cu începere de barbă, fiind căzniți în felurite chipuri, își primesc sfârșitul.

Cartea în format fizic ➡ Dionisie din Furma - Erminia Picturii Bizantine

Floare 02 Bun

Rugăciune către Sfinții Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala

Fiind luminați, mucenicilor, cu strălucirile Celui în Trei Lumini, izbăviți-ne de întunericul păcatului și de patimi, pe noi cei ce cinstim cu dreaptă credință această preasfințită pomenire a voastră.
Fiindu-vă gândul plecat, preasfinților, cu legile Stăpânului și Dumnezeului, bărbătește v-ați abătut de la legile care poruncesc a face fărădelege. Drept aceea pătimind, după lege, ați câștigat mărire.
Adusu-v-ați jertfe preacurate lui Hristos, cu junghiere de bunăvoie, preafericiților mucenici, făcându-vă slujitori sfințiți și jertfitori Celui Ce cu a Sa junghiere de bunăvoie a înviat lumea.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Ceea ce ai născut pe Dumnezeul Cel Necuprins, cuprins în Trup, făcându-Se trup din multa bunătate, Fecioară, roagă-L să mântuiască din primejdii pe robii tăi.

Floare 02 Bun

Cântări Liturgice

Tropar - Sfinții Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala, glasul al 4-lea

Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoințele lor, cununile nesctricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Condac - Sfinții Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala, glasul al 2-lea

Cele Dumnezeiești de Taină le-ai învățat, înțelepte, cu cinste, jertfă primită ai fost, de Dumnezeu fericite. Că paharul lui Hristos ai băut cu mărire, Sfinte Achepsima, cu cei împreună pătimitori cu tine, rugându-te neîncetat pentru noi toți.

Floare 02 Bun

Viața completă - Sfinții Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala (Viețile Sfinților)

În părțile Persiei, în cetatea ce se numește Naesson, era un episcop credincios, pe nume Achepsima. Acesta, din fragedă copilărie și până la bătrânețe, a săvârșit tot felul de fapte bune și fără prihană și-a păzit viața. Mai târziu, deși avea optzeci de ani, n-a slăbit de osteneală, nevoindu-se foarte mult cu postul, cu rugăciunile și cu purtarea de grijă cu sârguință, pentru turma cea încredințată lui.

Dar mai multă nevoință a arătat aproape de sfârșitul său, când a răbdat bărbătește până la sânge pentru Domnul său; pentru Care și-a pus și sufletul cu osârdie, după grele și îndelungate chinuri. Însă cu câțiva ani înainte de nevoința sa cea mucenicească, a avut această prorocie pentru pătimirea sa:

Odată, șezând în casă, un copil al său umplându-se de duh prorocesc, l-a sărutat pe cap și a zis: "Fericit este capul acesta, căci pentru Hristos va lua chinuri!". Iar el, bucurându-se pentru acea prorocie, a zis: "Fie ie, o, fiule, după spusa ta!".

Folare Separare 1

Lângă Achepsima ședea, în acea vreme, un prieten al său, episcopul unei cetăți din apropiere. Acela, auzind cuvintele pe care le spusese copilul, a zâmbit și i-a zis acestuia: "Spune-mi, o, fiule, dacă știi ceva și despre mine!". Iar copilul cel insuflat de Dumnezeu a răspuns: "Tu nu vei vedea cetatea ta, ci, întorcându-te către dânsa, pe drum vei răposa într-un sat ce se cheamă Etradat". Și s-a împlinit prorocia copilului pentru amândoi episcopii. Căci unul a răposat pe drum, în satul prevestit de copil, iar capul lui Achepsima s-a învrednicit de cunună mucenicească.

Savorie, împăratul perșilor cel răucredincios, a ridicat prigoană mare asupra creștinilor din ținutul său. Chiar în zilele mântuitoarelor patimi ale lui Hristos, a trimis poruncă, în toate laturile stăpânirii sale, ca să fie uciși toți cei ce mărturisesc pe Hristos în Persia. În acea vreme mulțime de creștini au fost uciși de necredincioși fără cruțare, prin sate și prin cetăți; căci slujitorii idolești și vrăjitorii se sălbăticeau mai vârtos asupra lor și cu sârguință căutau pe cei ce se ascundeau. Îi scoteau de prin case și de prin locurile cele ascunse și îi omorau prin cumplite munci. Iar alții, din cei credincioși, se predau singuri în mâinile păgânilor și cu osârdie își vărsau sângele.

Deci mulți din cei ce erau în palatele împărătești au fost uciși pentru Hristos, cu care împreună a fost ucis și Azadis famenul, care era foarte iubit de împărat, ca un adevărat rob al lui Iisus Hristos și mărturisitor al preasfântului Său nume. Înștiințându-se împăratul de moartea iubitului său famen Azadis, i-a părut foarte rău de dânsul; și a potolit acea ucidere a poporului, dar a poruncit ca numai pe propovăduitorii și învățătorii credinței creștine să-i caute spre a fi omorâți.

Folare Separare 1

Această poruncă împărătească fiind vestită pretutindeni, mai marii vrăjitorilor și fermecătorilor străbăteau toată Persia cu sârguință, căutând pe episcopii și pe preoții creștini, pe care îi ucideau cu tot felul de chinuri. În acea vreme a fost prins și Sfântul Achepsima, episcopul. Iar când îl duceau cei ce-l luaseră pe el din casă, unul dintre casnici, apropiindu-se, îi spuse la ureche: "Poruncește ceva pentru casa ta!". Iar el, arătând cu mâna spre casă, a zis: "De acum nu mai este casa mea, că eu fără zăbavă mă voi duce la casa mea cea de sus".

Iar pe când se afla în cetatea Avril și fusese dus înaintea domnului vrăjitorilor, pe nume Adrax, acesta l-a întrebat pe Sfântul Achepsima: "Cine ești tu?". Iar Sfântul, cu mare glas, a mărturisit că este creștin. Atunci Adrax a zis către dânsul: "Oare adevărate sunt cele spuse despre tine, că nu asculți porunca împărătească și că propovăduiești un singur Dumnezeu?". Iar Sfântul a răspuns fără temere: "Toate cele ce ai auzit despre noi sunt adevărate, căci propovăduim un Dumnezeu, iar pe cei ce vin la mine îi sfătuiesc să-L cunoască și să creadă în El, împreună cu mine".

Și a zis Adrax: "Noi am auzit de tine, că ești mai înțelept decât alții, dar acum vedem că, cu nimic nu ești mai înțelept decât copiii cei fără de pricepere. Căci ce pricepere este aceasta, să te împotrivești poruncii împăratului și să nu te închini prea luminatului soare și focului, cărora însuși împăratul se închină?". Iar Sfântul a răspuns: "Și împăratul vostru și voi împreună cu dânsul ați înnebunit, căci, lăsând pe Ziditorul, vă închinați făpturii!".

Folare Separare 1

Atunci Adrax a spus cu mânie: "O, bătrân mincinos! Ne numești nebuni pe noi, care cinstim și ne închinăm soarelui, unei stihii ca aceasta, care toate le înviază și le luminează? Tu ești nebun cu adevărat și dacă nu te vei supune poruncii împărătești, apoi bătrânețile tale nu te vor izbăvi din chinurile cele grele, nici Dumnezeul tău Cel răstignit nu te va scoate din mâinile noastre".

Iar Sfântul a spus: "Să se astupe necurata ta gură care hulește pe Dumnezeul meu. O, păgânule, cu amenințarea ta voiești a mă înspăimânta, ca să mă depărtezi de la părinteștile așezăminte, cu care m-am învățat din tinerețe și în care am ajuns la căruntețe? Deși te lauzi cu mândrie că nu mă vor izbăvi bătrânețile mele, nici Dumnezeul meu nu mă va scăpa din mâinile voastre, să știi însă că nici eu nu voi schimba lucrul cel mai bun pe cel mai rău; căci ce folos voi avea în aceste puține zile, să fiu liber din mâinile voastre? Mai degrabă și fără voia mea se va cere de la mine datoria cea de obște a morții. Nu mă voi închina soarelui, nici nu voi cinsti focul, ca să nu râdă cineva de bătrânețile mele și să nu socotească cineva că mai mult iubesc viața decât pe Dumnezeul meu; nu voi vinde atâtea bunătăți cerești, pentru viața aceasta atât de scurtă".

Atunci, îndată a poruncit vrăjitorul să-l întindă pe Sfântul gol pe pământ și să-l bată tare cu toiege ghimpoase. Și atât de mult a fost bătut peste tot trupul, încât și pământul s-a înroșit de sângele lui. După îndelunga bătaie, iarăși punându-l chinuitorul înaintea sa, a zis: "Achepsima, unde este Dumnezeul tău Căruia te închini, ca să vină acum să te scoată din mâinile mele?".

Folare Separare 1

Sfântul a răspuns: "O, nelegiuitule! Dumnezeul meu este pretutindeni, El umple cerul și pământul și poate să mă scoată din mâinile tale. Dar eu nu pentru aceasta rog bunătatea Lui, ca să mă scape de chinuirea ta, ci ca să-mi dea răbdare în chinuri; pentru ca, răbdând până la sfârșit, să dobândesc cununa vieții. Iar tu, care te ridici împotriva Dumnezeului Celui viu, fiind pământ și cenușă, de ce fel de chin și moarte ești vrednic? Cu adevărat ești vrednic să arzi în focul acela, căruia acum, ca unui Dumnezeu, te închini, pentru ca dumnezeul tău să te ardă în veci". Iar domnul vrăjitorilor auzind acestea, s-a iuțit cu mânie și a poruncit să-l lege pe Sfântul cu lanțuri grele și să-l închidă în temniță.

A doua zi a fost prins preotul Iosif, care avea șaptezeci de ani. Asemenea și Aitala diaconul, amândoi bărbați drepți și sfinți, a căror râvnă după Dumnezeu era ca râvna lui Ilie prorocul; iar vederea lor cinstită și cuvântul lor ca o sabie ascuțită de amândouă părțile, tăind necredința. Aceștia au fost aduși înaintea necuratului vrăjitor. Iar el, căutând asupra lor cu mândrie și cu ochi groaznici, a zis: "O, neam pierdut! Pentru ce, înconjurând pe poporul cel prost, îl înșelați cu învățăturile voastre cele nedrepte?". Preotul a răspuns: "Noi nu înșelăm poporul, ci de la înșelăciune îl întoarcem către adevăratul Dumnezeu, Care este Domn și Ziditor al soarelui și al focului și a toată făptura cea văzută și nevăzută; și nu este nedreaptă învățătura noastră, de vreme ce este pentru Unul Dumnezeu Cel drept".

Vrăjitorul a zis: "Care învățătură este mai dreaptă? Oare aceea de care se ține împăratul și toți voievozii lui sau aceea pe care au alcătuit-o oamenii cei proști, cei lepădați, cei săraci și de nimic, precum sunteți și voi?". Răspuns-a preotul: "Cu adevărat, noi suntem oameni proști și lepădați numai în lumea aceasta; căci nu în bogăția cea vătămătoare de suflet și în mândria vieții, ci în sărăcia și smerenia noastră binevoiește a ne ține Dumnezeul nostru. Pentru aceea, mulți dintre noi se fac de bunăvoie săraci și smeriți, împărțindu-și averile lor în mâinile săracilor, pentru că nădăjduim a lua însutit de la Domnul nostru. Căci, dacă ne-am fi îndeletnicit cu strângerea bogăției, apoi, lucrând cu mâinile noastre, ne-am fi îmbogățit mai mult decât tine care nu lucrezi nimic, ci numai mănânci ostenelile cele străine și răpești averile altora, nedreptățind pe poporul cel sărac. Iar nouă ne ajunge din ostenelile noastre, să ne hrănim singuri cu măsură și să ajutăm și pe frații cei neputincioși. Căci știm că este anevoioasă calea bogaților în împărăția cerului și cei ce vor să se îmbogățească lesne cad în ispite".

Folare Separare 1

Atunci vrăjitorul, tăindu-i vorba, a zis: "Lasă minciună la o parte și te închină focului și soarelui!". Preotul a răspuns: "Să nu nădăjduiești niciodată că mă vei vedea făcând voia voastră cea fărădelege, căci nu voi lăsa pe Cel ce a făcut focul și soarele, nici nu mă voi închina zidirii". Auzind acestea vrăjitorul, a poruncit să-l dezbrace pe Sfântul Iosif, să-l întindă pe pământ și cu bețe din lemn de trandafir, ce are ghimpi ascuțiți ca spinii, să-l bată până când toată pielea lui se va jupui și carnea va cădea de pe oase. Iar Sfântul, fiind cu totul însângerat, a strigat: "Mulțumesc Ție, Doamne, Dumnezeul meu, că ai binevoit să fiu spălat cu sângele meu de păcatele mele". Iar după îndelungată bătaie, Sfântul a fost legat cu două lanțuri de fier și aruncat în temniță lingă Sfântul Achepsima, unde unul pe altul se încurajau spre ușurința durerilor lor, mângâindu-se cu nădejdea milei lui Dumnezeu.

Preotul Iosif, fiind aruncat în temniță, a rămas Aitala diaconul legat înaintea domnului vrăjitorilor, spre care, căutând vrăjitorul, a zis: "Dar tu ce zici? Vei împlini porunca împăratului? Te vei închina marelui soare și gusta-vei din sângele jertfelor, ca să te izbăvești de nevoia ce-ți stă asupra sau vei rămâne aspru și neplecat ca și ceilalți?". Iar Sfântul diacon a răspuns: "Lucrul acesta este al necuratelor tale căruntețe, ca să bei sânge și, în loc de Dumnezeu, să ai pe acela pe care l-a zidit Dumnezeu; însă eu nu voi fi atât de orbit cu ochii sufletești, precum ești tu, și nu voi cinsti făptura mai mult decât pe Făcătorul".

Auzind acestea, chinuitorul a poruncit să lege mâinile lui sub genunchi și să-i pună un lemn mare prin legătura mâinilor și șase ostași să sară peste dânsul, călcându-l cu picioarele; iar după aceea să-l bată cu toiege ghimpoase, fără cruțare. Deci sărind peste dânsul ostașii, i s-au desfăcut încheieturile și, bătându-l cu toiege ghimpoase, i s-a zdrobit carnea. Iar el, răbdând cu vitejie, a zis către vrăjitor: "Te veselești, chinuitorule, văzând trup omenesc sfâșiat, precum se veselește câinele său corbul când vede stârvul și așteaptă să se sature dintr-însul. Însă să știi, necuratule, că nu socotesc întru nimic chinurile acestea". Iar vrăjitorul, mai mult mâniindu-se, a poruncit să-l bată pe Sfânt și mai tare, până când i s-au sfărâmat oasele și i- a căzut carnea de pe oase. După aceea, încetând a-l bate, l-au dus în temniță; dar nu putea nici să pășească, din cauza rănilor celor cumplite și, aducându-l ca pe un lemn, l-au aruncat la cei mai dinainte pătimitori.

Folare Separare 1

După ce au trecut cinci zile, sfinții au fost aduși din temniță la locul ce se numea rai, unde era templul zeului focului, pe care îl cinsteau paginii perși. Acolo, domnul vrăjitorilor, stând la judecată, a zis către sfinți: "Spuneți-mi degrabă, veți rămâne încă în nebunia voastră sau, schimbându-vă spre lucrul cel bun, veți fi una cu noi?". Sfinții au răspuns: "Spre știință să-ți fie ție, judecătorule, că în gândul pe care l-am avut din început, în acela și acum suntem și până în sfârșit tot în el vom petrece; și nici cu îngrozirile, nici cu chinurile, nici cu darurile, nici cu orice alt chip nu vei schimba mărturisirea noastră cea bună: căci un Dumnezeu și Domn a toate știm și mărturisim și Lui Unuia credem și ne închinăm".

Acestea auzindu-le vrăjitorul, îndată a găsit alt chin. A poruncit să-i lege cu frânghii pe sub mâini, asemenea și coapsele și fluierele picioarelor, și să pună un lemn prin frânghii pe care să-l învârtească; și astfel, cu acele frânghii, să-i strângă pe ei. Aceasta făcându-se, s-a dat sfinților cumplită chinuire și durere, încât li se sfărâmau oasele, de auzeau și cei ce stăteau departe de acea priveliște cum le trosneau oasele. Iar cei ce-i chinuiau, ziceau către dânșii: "Vă mai împotriviți voii împărătești?". Dar ei răspundeau: "Cel ce face voia împăratului vostru celui fărădelege este potrivnic lui Dumnezeu". Și așa au fost chinuiți sfinții de la al treilea ceas până la al șaselea. După aceea chinuitorul a poruncit să-i ducă iarăși în temniță, dar sfinții nu puteau să meargă, de aceea au fost duși ca niște saci și aruncați acolo unde au fost și mai înainte. Apoi chinuitorul a poruncit străjerilor să nu fie lăsat nimeni să intre la dânșii, iar dacă ar voi cineva să le dea lor ceva bucate sau băutură sau haine, acela îndată să fie ucis.

Deci au petrecut pătimitorii lui Hristos în acea temniță trei ani, în mare nevoie, slăbind de foame și de sete și de putrezirea rănilor, răbdând durere fără de măsură, încât chiar și străjerii se umileau văzând nevoia lor și de multe ori lăcrimau, dar se temeau să le aducă vreo ușurare oarecare, având groază de domn; doar în taină, câte unul dintre dânșii le dădea uneori câte o bucată de pâine sau puțină apă; și așa răbdau toate pentru dragostea lui Hristos.

Folare Separare 1

După trei ani a venit acolo Savorie, împăratul perșilor și împreună cu dânsul a venit cel mai mare domn peste toți vrăjitorii care erau în Persia. Numele lui era Ardasabor. Acela, fiind înștiințat despre Sfinții Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala, care erau în temniță, a poruncit ca să-i aducă pe ei înaintea sa și, când au ieșit sfinții din temniță, erau ca niște trestii clătinate de vânt, așa de mult slăbiseră; căci, fiind chinuiți cu foame și cu sete, se uscaseră ca finul ce cade de vânt. Deci, neputând să meargă singuri, au fost aduși de alții la Ardasabor domnul; și aveau sfinții o înfățișare minunată, căci era chipul lor ca al morților celor ce zac în morminte, cu ochii duși în fundul capului și oasele acoperite numai cu piele.

Văzându-i, domnul a zis: "Creștini sunteți?". Sfinții au răspuns: "Da, suntem creștini, credem în Dumnezeul cel viu și ne închinăm Lui". Iar domnul a zis: "Vedeți în ce nevoie v-a adus credința voastră, în ce fel de strâmtorare și scârba? Căci din cauza chinurilor și a legării îndelungate ați pierdut înfățișarea omului celui viu și arătați ca morții cei ce zac în morminte. Deci, vă sfătuiesc, închinați-vă prea luminatului soare; iar de nu mă veți asculta, apoi cu cumplită moarte veți muri". Iar sfinții toți cu o gură se lepădau de păgânătate și mărturiseau pe Dumnezeul cel adevărat, Care nu numai pe soare, ci și toată făptura a zidit-o; și se arătau a fi gata spre moarte pentru Ziditorul tuturor.

După multe îndemnuri, dacă a văzut domnul că nu poate să-i înduplece către a sa voie, a poruncit ca mai întâi treizeci de ostași să-l bată pe Sfântul Achepsima cu curele crude pe spate și pe pântece; iar vrăjitorul striga: "Supune-te poruncii împăratului și vei fi viu!". Dar Sfântul, până când îi era cu putință, răspundea: "Eu voia Domnului meu mă sârguiesc a o sfârși cu toată tăria pe care am luat-o de la Dânsul". Apoi slăbind, a tăcut. După aceea i-au tăiat sfântul lui cap și s-a împlinit prorocia copilului aceluia insuflat de Dumnezeu, care, mai înainte sărutându-l pe cap, a zis: "Fericit este capul acesta, că pentru Hristos va lua chin!". Iar trupul Sfântului, ducându-l în drum, l-au aruncat spre mâncare câinilor iar straja stătea departe, pândind ca să nu-l fure creștinii. Dar după trei zile, ducându-se străjerii undeva, au luat creștinii acea comoară de mult preț și au îngropat-o cu cinste.

Folare Separare 1

Cartea în format fizic ➡ Viețile Sfinților

Floare 02 Bun

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi 3 noiembrie

În aceasta luna, în ziua a treia, pomenirea Sfinților Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala;
Tot în aceasta zi, pomenirea sfințirii bisericii Sfântului Marelui Mucenic Gheorghe cea din Lida, adică așezarea sfintelor lui moaște în ea;
Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului părintelui nostru Achepsima;
Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului părintelui nostru și mărturisitorul Teodor, episcopul Arghirei, și a Sfinților Mucenici Sever, Androna, Teodot și Teodota, care de sabie s-au săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului părintelui nostru Ilie, care cu pace s-a săvârșit;
Tot în aceasta zi, Sfinții noua Mucenici, care de sabie s-au săvârșit;
Tot în aceasta zi, Sfinții douăzeci și opt de Mucenici, care în foc s-au săvârșit;
Tot în aceasta zi, Sfântul Ahemenid Persul mărturisitorul.

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi 4 noiembrie

În aceasta luna, ziua a patra, pomenirea Cuviosului părintelui nostru Ioanichie cel mare de la Muntele Olimp;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfinților sfințiților Mucenici Nicandru episcopul Mirelor și Ermeu preotul, care au fost hirotoniți de Sfântul Apostol Tit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Porfirie, cel dintre mimi (actori);
Tot în aceasta zi, pomenirea plângerii prorocului Ieremia pentru Ierusalim și pentru robirea lui și pentru uimirea lui Abimeleh;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului și binecredinciosului împărat Ioan Duca Vatatis, cel milostiv, care în Magnesia cu pace s-a săvârșit.

Floare 02 Bun

Pe Sfinții Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala să îi rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfinților Mucenici rugați-vă lui Hristos pentru noi! Cu ale lor sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi. Amin.

Sursă: pravila.ro, facebook.

Recomandări

† Sfântul Bonifatie, apostolul Germaniei
(5 iunie)

FB Like WhatsApp Mail SMS Copy Link Sfântul Bonifatie este serbat în calendarul ortodox în data de 5 iunie. El este numit pe bună dreptate „apostolul germanilor“. În această lume secularizată și debusolată în care […]

† Sfinții Împărați Constantin și Elena
(21 mai)

FB Like WhatsApp Mail SMS Copy Link Astăzi 21 mai, în calendarul ortodox sunt serbați Sfinții Împărați Constantin și Elena, socotiți "întocmai cu Apostolii" pentru marea lor contribuție la răspândirea și înflorirea creștinismului. FB Like […]

† Buna Vestire
(25 martie)

FB Like WhatsApp Mail SMS Copy Link În ziua de 25 martie a fiecărui an, creștinii sărbătoresc Buna Vestire (denumirea populară - Blagoveștenia), amintind de momentul sacru în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Sfintei Fecioare […]

Scrie un comentariu

Câmpuri care necesită să fie completate sunt cel care au caraterul *

© 2021 Toate materialele de pe această pagină sunt proprietatea pravila.ro
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram
Send this to a friend