† Sfântul Sfinţit Mucenic Simeon, Episcopul Persiei
(17 aprilie)

Trimte prietenilor tăi

În data de 17 aprilie serbăm în calendarul ortodox pe Sfântul Sfințit Mucenic Simeon, Episcopul Persiei, împreună cu peste o mie de creștini, care au pătimit pentru Hristos în anul 341.

Viața pe scurt - Sfântul Sfinţit Mucenic Simeon, Episcopul Persiei (sinaxar)

Sfântul Sfințit Mucenic Simeon, Episcopul Persiei 17 aprilie

Sfântul Sfinţit Mucenic Simeon, Episcopul Persiei, face parte dintre creștinii care au suferit în timpul persecuțiilor declanșate de regele persan Șapor al 2-lea (309-378).

Contextul istoric

În primele veacuri din istoria Bisericii, creștinismul s-a întins prin Mesopotamia, spre est în Persia și spre sud-est în regiunea caldeiană, unde s-au înființat comunități creștine la Seleucia și Ctesifon, având episcopi, preoți și diaconi.

Din opoziție față de romani, care îi persecutau pe creștini, perșii îi tolerau. Mai târziu după Edictul de la Milan (313), creștinii au început să fie considerați de către perși spioni ai Imperiului Roman. La această poziție a autorităților, ce a dus la persecutarea creștinilor, s-a adăugat influența slujitorilor cultului mazdeean și evreii care trăiau în această zonă, încurajând declanșarea persecuțiilor.

Mai întâi au fost puse impozite mari și grele asupra creștinilor și au fost numiți vameși necruțători pentru a le aduna, obosind cu mari greutăți pe credincioși. După aceea, s-a trecut fără reținere la uciderea preoților și a slujitorilor Bisericii, la jefuirea averilor și chiar la distrugerea lăcașelor de cult.

Persecuția - Sfântului Sfințit Mucenic Simeon, și a celor împreună cu el

Învățătorii credinței persane, care se închinau la soare, mai întâi, l-au vorbit de rău pe Sfântul Sfințit Mucenic Simeon, Episcopul de Seleucia și Ctesifon, despre care au zis că este vrăjmaș al împăratului Persiei și prieten al împăratului din Constantinopol, pe care îl înștiințează de toate câte se întâmplă în Persia. Mai apoi, au fost învinuiți de trădare toți creștinii din acel ținut.

Sfântul Sfințit Mucenic Simeon a fost prins și a fost adus înaintea împăratului, împreună cu doi preoți, Avdelae și Anania. Legat cu lanțuri de fier, Sfântul Simeon nu numai că nu s-a înfricoșat de mânia împăratului, dar nici nu i s-a închinat. Întrebat fiind pentru ce nu se închină împăratului căruia de atâtea alte ori i s-a închinat, Sfântul Simeon a răspuns că mai înainte nu a fost adus la împărat în acest fel, și se închina, dând vrednică cinste împărăției lui. Dar acum, de vreme ce este adus ca să se lepede de Hristos, nu poate să se închine vrăjmașului Dumnezeului său.

Iar împăratul îl îndemna să se închine soarelui și-i făgăduia pentru aceea multe daruri și cinste; iar de nu se va închina soarelui, apoi se lăuda că va pierde toată creștinătatea din împărăția lui. Însă sfântul a rămas viteaz, neplecat nici de îmbunări, nici de îngroziri, iar împăratul l-a trimis în temniță.

Împăratul mâniindu-se, a poruncit ca pe toți creștinii cei ce erau în temniță și în lanțuri (peste 100 la număr) să-i scoată la moarte, în ziua mântuitoarelor Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos, să fie uciși toți cu sabia înaintea ochilor lui Simeon, iar la sfârșit și Simeon să fie ucis.

Toți fiind duși la moarte legați, mai marele vrăjitorilor cu mare glas zicea: „De voiește cineva din voi să fie viu și cu împăratul să se închine soarelui, acela îndată va fi lăsat liber!” Nici unul n-a grăit împotriva lui, dar nici nu a răspuns; pentru că nimeni dintre dânșii nu vroia să-și aleagă viața cea vremelnică, ci fiecare dorea cu osârdie a muri pentru Hristos, Dătătorul de viață.

Mărturisirea - Sfântului Sfințit Mucenic Simeon, și a celor împreună cu el

Sfântul Sfințit Mucenic Simeon, Episcopul Persiei 17 aprilie

Iar Sfântul episcop îi întărea pe dânșii, ca să nu se teamă de moarte, spunându-le multe din dumnezeieștile cuvinte ale Scripturii și mângâindu-i cu nădejdea vieții celei veșnice întru Împărăția Cerului. Și așa i-au tăiat pe toți. La sfârșit și Sfântul Sfinţit Mucenic Simeon, păstorul turmei celei cuvântătoare, trimițându-și turma sa înaintea lui Hristos, Începătorul păstorilor, și-a plecat capul său sub sabie și a trecut la Domnul, în Vinerea Mare a anului 341.

Mărturisirea credinței a mii de creștini

Martiriul Sfântului Sfințit Mucenic Simeon, și a celor împreună cu el a întors la credință pe cei rătăciți și i-a îndârjit pe cei slabi. Atunci când a fost aruncat în temniță, l-a văzut Husdazat famenul, care era foarte bătrân, crescuse pe împăratul Șapor din copilăria lui și era cinstit, având cel mai dintâi loc în casa împărătească.

Acela șezând lângă palatul împărătesc și văzând pe Sfântul Sfințit Mucenic Simeon, trimis în temniță, îndată s-a sculat de la locul său și s-a închinat până jos arhiereului lui Dumnezeu. Iar Sfântul Simeon și-a întors fața de la el și cu mânie ridicându-și glasul, l-a ocărât ca pe un călcător de lege, de vreme ce mai înainte a fost creștin, iar după aceea se închinase soarelui, de frica împăratului.

Iar Husdazat zdrobit cu inima, a început a plânge și a se tângui și, dezbrăcându-și hainele cele de mare preț, s-a îmbrăcat într-o haină neagră și proastă și șezând lângă ușile palatului plângea, zicând în sine: „Vai mie ticălosul, cum mă voi arăta Dumnezeului meu, de care m-am lepădat! Iată Simeon și-a întors fața de la mine, pentru călcarea legii mele! Cum va căuta spre mine Ziditorul meu?”

Aceasta zicând, se mângâia greu. Și, înștiințându-se despre aceasta împăratul Șapor, îndată a chemat la sine pe Husdazat și, văzându-l plângând, l-a întrebat: „Care este pricina unui necaz ca acesta, și ce ți s-a întâmplat, că atât de mare îți este mâhnirea?”

Iar Husdazat i-a mărturisit adevărul: „Și am cinstit zidirea mai mult decât pe Făcătorul. Însă am făcut-o cu fățărnicie, nu cu adevărată inimă, făcând după plăcerea ta, și m-am făcut pentru amândouă pricinile vrednic de pedeapsa morții. Pentru că m-am lepădat de Hristos Dumnezeul meu și pentru că m-am făcut necredincios ție, la bătrânețile mele. Însă mă jur pe Dumnezeu, Ziditorul cerului și al pământului, că de acum nu voi mai face un păcat ca acesta; nu voi mânia mai mult pe Domnul meu și Dumnezeu Iisus Hristos, Împăratul cel fără de moarte, pentru împăratul cel muritor. Nu-mi voi pleca de acum genunchii mei soarelui, zidirii lui Dumnezeu, ci de acum mai bine mă voi închina la singur Ziditorul în veci”.

Sfântul Sfințit Mucenic Simeon, Episcopul Persiei 17 aprilie

După multe și felurite sfătuiri, împăratul văzând pe Husdazat neplecat spre voia lui, l-a osândit la tăiere cu sabia. Deci, Husdazat s-a întors la credința și a mărturisit pe Hristos în ultimele clipe ale vieții sale, primind moarte martirică.

Sfântul Sfințit Mucenic Simeon, și cei împreună cu el, aflând despre un sfârșit ca acesta al lui Husdazat, șezând în temniță cu preoții și cu ceilalți creștini, s-au umplut cu toții de negrăită bucurie și preamăreau pe Dumnezeu că l-a întors pe Husdazat de la rătăcire și cu cunună mucenicească l-a încununat.

Istoricii Sozomon și Nichifor povestesc în cărțile lor că au fost uciși în acea vreme mulțime de creștini în ziua Patimilor lui Hristos și la praznicul Paștilor. Pentru că atunci când a ieșit porunca păgânului împărat Șapor, ca toți creștinii din pământul lui să se piardă, atunci credincioșii bărbați și femei, bătrâni și tineri, singuri ieșind cu sârguință din casă, se dădeau pe dânșii cu osârdie la moarte și mureau cu bucurie pentru Domnul lor.

Surse: Basilica, ActiveNews.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Icoana Sfântului Sfințit Mucenic Simeon, Episcopul Persiei

Sfântul Mucenic Simion, [Episcopul Persidiei], bătrân prin sabie primește sfârșitul [însoțit cu ai săi: Avdila preotul, Huzadat, Fusic și alții 1150 de mucenici (cu haine persane)].

Cartea în format fizic o găsiți apăsând aici ➡ Dionisie din Furna - Erminia picturii bizantine, (p. 151)

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Etimologia / semnificația numelui Simeon - Simion - Simona

Sfântul Sfințit Mucenic Simeon, Episcopul Persiei 17 aprilie

În primul rând „La mulți ani!“ tuturor celor care poartă numele Sfântului Sfințit Mucenic Simeon, Episcopul Persiei!

Simeon sau Simion / Simona - purtat de multi sfinți creștini, numele Simeon (Simion) e de origine ebraică (Shim[e]on), și vine de la verbul shama, „a auzi“ și înțelesul lui ar fi „Dumnezeu a auzit“ „Dumnezeu a ascultat” „Dumnezeu a împlinit rugăciunea făcută”.

Acesta a fost purtat de Sfântul și Dreptul Simeon, serbat astăzi, dar și al celui mai vârstnic dintre Apostoli (Simon Petru/Chefa). Din acest nume se trag și: Sima, Siman, Simin, Siminic, Simina, Simona etc.

Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Simion, Simona? Conform cu calendarul ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în date de 1 septembrie când se face pomenirea Sfântului Simeon Stâlpnicul, pe data de 3 februarie de în ziua de prăznuire a Sfântului și dreptului Simeon, în data de 12 martie în ziua de prăznuire a Sfântului Cuvios Simeon Noul Teolog sau în ziua de 17 aprilie când se face pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic Simeon, Episcopul Persiei.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Rugăciune către Sfântul Sfințit Mucenic Simeon, Episcopul Persiei

Cel ce te-ai încununat cu cununa nestricăciunii și stai înaintea Scaunului Domnului, prin rugăciunile tale, preafericite, păzește pururea pe cei ce cu credință cinstesc pătimirea ta cea luminată.
Purtătorule de Dumnezeu Sfințite Mucenice Simeon, arătatu-te-ai vas cinstit al Dumnezeiescului Duh, din care ungându-te, ai păstorit poporul cel ales la apa cunoștinței, prin toiagul Dumnezeieștilor dogme, mucenice.
Strălucit-ai în lume cu fapta și cu cuvântul întru viață luminată și ai păstorit poporul la verdeața cea dătătoare de viață, cuvioase, care cinstește Dumnezeiască pomenirea ta, mucenice.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Purtat-ai pe mâini pe Cel Ce poartă toate și ai alăptat ca pe un Prunc pe Dătătorul de lapte; roagă-L pe Dânsul, Fecioară, să se milostivească spre tot poporul Lui, care cu credință te laudă pe tine.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Cântări Liturgice

Troparul Cuvioșilor Mucenici, glasul al 4-lea

Și părtași obiceiurilor și următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ați aflat, de Dumnezeu insuflaților, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învățând și cu credință răbdând până la sânge, sfințiților Mucenici, rugați-vă lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Condacul Cuvioșilor Mucenici Simeon și Acachie, glasul al 2-lea

Ca un soare a răsărit nouă credincioșilor sfântă pomenirea voastră, pe care astăzi o săvârșim, preaînțelepților, Sfințite Simeoane și Acachie, strigând: Rugați pentru noi pe iubitorul de oameni Dumnezeu.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Viața completă - Sfântul Sfințit Mucenic Simeon, Episcopul Persiei (Viețile Sfinților)

Înmulțindu-se creștinii în Persia și având biserici, episcopi, preoți și diaconii lor, s-au pornit spre mânie și iuțime vrăjitorii cei ce-și trăgeau seminția lor din vrăjitorii cei mai de demult, care erau învățători, povățuitori și apărători ai păgâneștii și mincinoasei credințe persane. S-au pornit împreună cu ei spre zavistie și evreii, care sunt vrăjmașii cei de-a pururea ai creștinilor, căci unindu-se cu vrăjitorii, au îndemnat pe Savorie, împăratul Persiei, să ridice prigonire asupra creștinilor. Dar mai întâi au clevetit pe Sfântul Simeon, care era episcopul cetăților ce se numeau Salic și Ctesifon, cum că acel episcop al creștinilor ar fi fost vrăjmaș al împărăției persane și prieten al împăratului grecesc, și că îl înștiințează de toate cele ce se lucrează în Persia.

Deci, Savorie mai întâi a pus dajdie mare și grea asupra creștinilor și au rânduit bărbați vameși sălbatici peste dăjdiile acelea, obosind cu mari greutăți pe credincioși. După aceea, au început fără sfială a ucide pe preoții și slujitorii Bisericii, a jefui averile Bisericii și chiar a dărâma bisericile și a le face una cu pământul. Iar pe Sfântul Simeon, ca pe un vrăjmaș al împărăției persane și al mincinoasei credințe păgâne, a poruncit să-l prindă și să-l aducă la el. Și fiind Sfântul Simeon adus înaintea împăratului, împreună cu doi preoți, Avdelae și Anania, prins și legat cu lanțuri de fier, nu numai că nu s-a înfricoșat de mânia aceluia, dar nici nu i s-a închinat lui. Pentru aceasta mai cumplit mâniindu-se împăratul, a întrebat pe sfântul: „Pentru ce nu te închini mie, precum te-ai închinat mai înainte?”. Sfântul a răspuns: „Mai înainte n-am fost adus la tine astfel, precum sunt adus acum și mă închinam, dând vrednica cinste împărăției tale. Iar acum, de vreme ce sunt adus ca să mă lepăd de Dumnezeul meu și să mă depărtez de credința mea, de aceea nu mi se cade să mă închin ție, fiindcă ești vrăjmaș al Dumnezeului meu!”.

Folare-Separare

Deci, îl îndemna împăratul să se închine soarelui și-i făgăduia pentru aceea multe daruri și cinste; iar de nu se va închina soarelui, apoi se lăuda că va pierde toată creștinătatea din împărăția lui. Însă după ce a văzut pe sfântul viteaz, neplecat nici de îmbunări, nici de îngroziri, a poruncit să-l arunce în temniță. Și fiind dus sfântul din palatul împărătesc, l-a văzut Husdazat famenul, care era foarte bătrân și crescuse pe împăratul Savorie din copilăria lui și era cinstit, având cel mai dintâi loc în casa împărătească. Acela șezând lângă palatul împărătesc și văzând pe Sfântul Simeon episcopul ieșind afară, îndată s-a sculat de la locul său și s-a închinat până jos arhiereului lui Dumnezeu. Iar Sfântul Simeon și-a întors fața de la el și cu mânie ridicându-și glasul, l-a ocărât ca pe un călcător de lege, de vreme ce mai înainte a fost creștin, iar după aceea se închinase soarelui, de frica împăratului. Iar Husdazat zdrobit cu inima, a început a plânge și a se tângui și, dezbrăcându-și hainele cele de mare preț, s-a îmbrăcat într-o haină neagră și proastă și șezând lângă ușile palatului plângea, zicând în sine: „Vai mie ticălosul, cum mă voi arăta Dumnezeului meu, de care m-am lepădat! Iată Simeon și-a întors fața de la mine, pentru călcarea legii mele! Cum va căuta spre mine Ziditorul meu?”.

Aceasta zicând, se mângâia greu. Și, înștiințându-se despre aceasta împăratul Savorie, îndată a chemat la sine pe Husdazat, hrănitorul său și, văzându-l plângând, l-a întrebat: „Care este pricina unui necaz ca acesta, și ce ți s-a întâmplat, că atât de mare îți este mâhnirea?”.

Folare-Separare

Răspuns-a Husdazat: „Niciodată ceva nenorocit, sau de mâhnire nu mi s-a întâmplat să văd în casa ta cea împărătească. Aș fi voit mai bine ca toate nenorocirile din lumea aceasta, mâhnirile și primejdiile să le sufăr, decât aceea de care acum mă doare inima și plâng. Căci până acum trăiesc pe pământ, fiind atât de bătrân; deși eram dator a muri demult, totuși încă mai privesc la soare, căruia m-am închinat ca unui Dumnezeu și n-am murit mai întâi, decât să mă fi lepădat de Dumnezeu, Ziditorul a toată făptura.

Și am cinstit zidirea mai mult decât pe Făcătorul. Însă am făcut-o cu fățărnicie, nu cu adevărată inimă, făcând după plăcerea ta, și m-am făcut pentru amândouă pricinile vrednic de pedeapsa morții. Pentru că m-am lepădat de Hristos Dumnezeul meu și pentru că m-am făcut necredincios ție, la bătrânețile mele. Însă mă jur pe Dumnezeu, Ziditorul cerului și al pământului, că de acum nu voi mai face un păcat ca acesta; nu voi mânia mai mult pe Domnul meu și Dumnezeu Iisus Hristos, Împăratul cel fără de moarte, pentru împăratul cel muritor. Nu-mi voi pleca de acum genunchii mei soarelui, zidirii lui Dumnezeu, ci de acum mai bine mă voi închina la singur Ziditorul în veci”.

Folare-Separare

Aceasta auzind-o Savorie împăratul, s-a mirat foarte mult de acea schimbare a lui Husdazat și a început a se mânia mai mult asupra creștinilor, socotind că aceia cu vrăji au amăgit și au schimbat pe Husdazat. Și, fiindu-i milă de bătrân, îl ruga ca pe un tată, să nu facă o defăimare ca aceea zeilor lui, iar lui necinste și casei împărătești mâhnire. Și-l sfătuia uneori cu îmbunări, iar alteori cu îngroziri. Iar Husdazat grăia: „Destul îmi este nebunia ce am făcut-o până la bătrânețile mele, iar mai mult decât acum nu voi mai face aceasta, ca să cinstesc pe făptură, mai mult decât pe Făcător”.

Deci, după multe și felurite sfătuiri, împăratul văzând pe Husdazat neplecat spre voia lui, l-a osândit la tăiere cu sabia. Fiind dus la moarte fericitul Husdazat, a chemat la dânsul pe un oarecare prieten credincios al său, famen împărătesc și l-a rugat ca, mergând la împărat, să-i spună cererea lui, zicîndu-i: „Împărate, așa grăiește Husdazat: adu-ți aminte de slujba mea, cu care din tinerețile mele, mai întâi tatălui tău, după aceea ție ți-am slujit până acum cu toată cuviința și nu este trebuință de martori pentru cele grăite. Tu singur bine știi. Iar pentru toate acelea un dar cer de la tine; fă cunoscut tuturor pentru ce mor. Poruncește propovăduitorului să strige cu mare glas, ca să știe domnii și boierii și tot poporul, că nu pentru o necredință și neprimită slujbă a împăratului moare Husdazat; ci pentru aceea că fiind creștin, n-a voit să se lepede de Dumnezeul său”.

Folare-Separare

După ce Savorie s-a înștiințat de aceasta, îndată a poruncit să se facă după cererea lui Husdazat, pentru că nădăjduia că în mare frică va duce pe toți creștinii, când cei ce vor auzi că nici pe Husdazat, bărbatul bătrân, cinstit și iubit, pe hrănitorul împărătesc nu l-a cruțat; ci pentru mărturisirea numelui lui Hristos, fără de milă l-a dat morții. Iar Sfântul Husdazat într-alt chip se gândea în sine: că creștinii, pe care i-a înfricoșat și i-a mâhnit, auzind de întoarcerea și de muceniceasca lui moarte pentru Hristos au să se bucure și către pătimire vitejească au să se întărească. Astfel sfântului muce-nic i s-a tăiat capul, strigând propovăduitorul cu mare glas că nu pentru altceva, decât numai pentru Hristos și-a dat capul Husdazat.

Sfântul Simeon episcopul, aflând despre un sfârșit ca acesta al lui Husdazat, șezând în temniță cu preoții și cu ceilalți creștini, s-au umplut cu toții de negrăită bucurie și preamăreau pe Dumnezeu că l-a întors pe Husdazat de la rătăcire și cu cunună mucenicească l-a încununat. După aceasta Simeon a fost chemat a doua oară la împărat și a vorbit mult înaintea împăratului cu mare îndrăzneală despre credința creștină; dar a se închina soarelui și împăratului nu voia. Deci, împăratul mâniindu-se, a poruncit ca pe toți creștinii cei ce erau în temniță și în lanțuri să-i scoată la moarte, în ziua mântuitoarelor Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos. Numărul celor scoși era o sută, între care erau mulți preoți, diaconi și alți clerici, osândiți fiind de împărat, ca toți să fie uciși cu sabia înaintea ochilor lui Simeon, iar la sfârșit și Simeon să fie ucis.

Folare-Separare

Toți fiind duși la moarte legați, mai marele vrăjitorilor cu mare glas zicea: „De voiește cineva din voi să fie viu și cu împăratul să se închine soarelui, acela îndată va fi lăsat liber!”. Nici unul n-a grăit împotriva lui, dar nici nu a răspuns; pentru că nimeni dintre dânșii nu vroia să-și aleagă viața cea vremelnică, ci fiecare dorea cu osârdie a muri pentru Hristos, Dătătorul de viață. Iar sfântul episcop îi întărea pe dânșii, ca să nu se teamă de moarte, spunându-le multe din dumnezeieștile cuvinte ale Scripturii și mângâindu-i cu nădejdea vieții celei veșnice întru Împărăția Cerului. Și așa i-au tăiat pe toți. La sfârșit și Sfântul Simeon, păstorul turmei celei cuvântătoare, trimițându-și turma sa înaintea lui Hristos, Începătorul păstorilor, și-a plecat capul său sub sabie și a trecut la Domnul.

Și au fost tăiați și amândoi preoții prinși împreună cu dânsul, Avdelae și Anania, amândoi bătrâni. Dar pe când Anania se pleca sub sabie, a început a tremura de frică. Și era acolo un oarecare boier, cu numele Fusic, care era mai mare peste lucrurile din casa împărătească. El era creștin tăinuit, dar văzând pe preotul Anania că se teme de tăiere, a strigat către dânsul: „Nu te teme, bătrânule! Închide-ți ochii și fii viteaz, că îndată vei vedea lumina cea dumnezeiască”. Iar dacă a zis aceasta bătrânul acela, îndată s-a cunoscut că este creștin. Deci, l-au prins și l-au dus la împărat, iar el fără de frică a zis înaintea împăratului că este creștin, și de necurăția persană se leapădă. Deci, umplându-se de mânie împăratul, a poruncit ca nu cu sabia, ci cu altă moarte mai cumplită să-l omoare și tăindu-i grumajii pe dinapoi, i-a scos limba prin ceafă și i-a tăiat-o. După aceea i-a jupuit pielea de pe tot trupul și așa a omorât pe sfânt. În același ceas a prins și pe o fiică a lui, fecioară, anume Askitreia și, după o tirană chinuire, a ucis-o pentru Hristos.

Folare-Separare

Și mulți alții au fost uciși în acel timp, pentru mărturisirea numelui lui Hristos. Iar după ce a trecut un an, a fost ucis în Vinerea Mare, Sfântul Azad, eunucul împărătesc cel preaiubit, și împreună cu dânsul și o mie de sfinți mucenici, pe care, adunându-i Biserica, îi numără o mie o sută și cincizeci.

Iar istoricii Sozomon și Nichifor povestesc în cărțile lor că au fost uciși în acea vreme mulțime de creștini în ziua Patimilor lui Hristos și la praznicul Paștilor. Pentru că atunci când a ieșit porunca păgânului împărat Savorie, ca toți creștinii din pământul lui să se piardă, atunci credincioșii bărbați și femei, bătrâni și tineri, singuri ieșind cu sârguință din casă, se dădeau pe dânșii cu osârdie la moarte și mureau cu bucurie pentru Domnul lor. Iar după ce a fost ucis Sfântul Azad, a plâns după dânsul împăratul, fiindcă îl iubea foarte mult și a poruncit să se înceteze acele ucideri; dar numai pe învățătorii și povățuitorii creștini, pe preoți și pe episcopi, i-a încredințat vrăjitorilor, ca să-i caute pentru muncire; iar pe celălalt popor creștin a poruncit să-l cruțe. Iar noi, cinstind pomenirea sfinților mucenici celor numărați și celor fără de număr, slăvim pe Punătorul de nevoință și Dătătorul de cununi Hristos Mântuitorul nostru, Cel împreună cu Tatăl și cu Sfântul Duh, slăvit în veci. Amin.

Folare-Separare

Cartea în format fizic o găsiți apăsând aici ➡ Viețile Sfinților pe tot anul.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Calendar Ortodox – Sfinții de astăzi - 17 aprilie

În această lună, în ziua a șaptesprezecea, pomenirea sfântului sfințit mucenic Simeon, episcopul Persidei, cu însoțitorii săi Avdela preotul, Gotazat, Fusic și alții o mie o sută cincizeci;
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului Acachie, episcopul Melitinei;
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Adrian;
Tot în această zi, pomenirea celui între sfinți părintele nostru Agapet, papă al Romei.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Calendar Ortodox – Sfinții de mâine - 18 aprilie

În această lună, în ziua a optsprezecea, pomenirea sfântului preacuviosului părintelui nostru Ioan, ucenicul sfântului Grigorie Decapolitul;
Tot în această zi, pomenirea sfântului părintelui nostru Cosma, episcopul Calcedonului;
Tot în această zi, pomenirea preacuvioasei Maicii noastre Atanasia;
Tot în această zi, pomenirea sfântului noului mucenic Ioan cel din Ianina, care a suferit mucenicia în Constantinopol, la anul 1527 și care de foc și de sabie s-a săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea sfântului noului mucenic Ioan Culica, cel care a suferit în anul 1564 când s-a săvârșit.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Sursă: pravila.ro

Facebook

Floare Final

Pe Sfântul Sfințit Mucenic Simeon să îl rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfinte Sfințit Mucenic Simeon roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale lui sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi. Amin.

autor: Urdă Mihai

Recomandări

† Sfântul Mucenic Isidor din Hios
(14 mai)

Sfântul Mucenic Isidor din Hios este serbat în calendarul ortodox pe data de 14 mai.

† Sfântul Apostol Simon Zilotul
(10 mai)

Sfântul Apostol Simon Zilotul, este serbat în calendarul ortodox în data de 10 mai.

† Sfântul Mucenic Ioan Valahul (Românul)
(12 mai)

În data de 12 mai Biserica Ortodoxă îl pomenește pe unul dintre cei mai tineri dintre mucenicii români și anume Sfântul Mucenic Ioan Valahul. El este povățuitorul tinerilor și ocrotitorul copiilor.

Scrie un comentariu

Câmpuri care necesită să fie completate sunt cel care au caraterul *

© 2021 Toate materialele de pe această pagină sunt proprietatea pravila.ro
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram