† Sfântul Mucenic Longhin Sutașul
(16 octombrie)

Sfântul Mucenic Longhin Sutașul a făcut parte din armata condusa de Ponțiu Pilat în timpul Răstignirii Mântuitorului. El a fost cel care a avut în comanda pază Crucii la Răstignirea Domnului Iisus Hristos și paza Sfântului Mormânt după aceasta. Este serbat în calendarul ortodox în data de 16 octombrie.

Viața pe scurt - Sfântul Mucenic Longhin Sutașul (sinaxar)

Sfântul mucenic Longhin sutașul, numit și centurionul, a trăit pe vremea împăratului Tiberiu (14-37), era din părțile Capadociei și slujea ca ostaș peste o brigadă de 100 de oameni ("sutaș" sau "centurion" însemnând 100) pe vremea când în Palestina cârmuia Ponțiu Pilat. El ne este cunoscut din scrierile Noului Testament. El este cel despre care s-a scris că unul din ostași cu sulița a împuns coasta lui Hristos și îndată a ieșit sânge și apă și tot Longhin a fost cel care, stând în fața Mântuitorului și văzând minunile petrecute la moartea Domnului (pământul s-a cutremurat, soarele s-a întunecat, mormintele s-au deschis și pietrele s-au despicat), a mărturisit: "Cu adevărat Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu" (Matei 27, 54).

Când iudeii au aflat de Învierea lui Hristos, au mers să-i mituiască pe soldați, că aceștia să spună că trupul Domnului a fost furat de ucenicii Săi. Sfântul Mucenic Longhin Sutașul însa nu s-a lăsat cumpărat, ci a lepădat centura militară și împreună cu alți doi soldați a fost învățat cele ale credinței creștine de către Sfinții Apostoli și apoi botezat. Împreună cu cei doi a părăsit Ierusalimul și a mers în Capadocia, unde a dus o viață de sfințenie, convertind pe mulți păgâni la creștinism.

Martiriul Sfântul Mucenic Longhin Sutașul

Iudeii au insistat atât de mult ca Sfântul Longhin să fie ucis, încât Pilat va trimite soldați să-l prindă și să-l ucidă prin decapitare. Sfântul Mucenic Longhin Sutașul cunoscându-și sfârșitul a ieșit în întâmpinarea soldaților și i-a primit la el cu multă căldură. Pe când soldații dormeau, Sfântul Mucenic Longhin Sutașul s-a rugat toată noaptea pentru ieșirea sufletului său. În zori, soldații au rămas uimiți să afle că cel care i-a găzduit este cel căutat să fie ucis. Au dorit să nu-l omoare, dar Sfântul Longhin le-a cerut să împlinească porunca primită. Aceștia l-au decapitat, iar capul său a fost adus la Ierusalim ca Pilat să fie încredințat de moartea acestuia. După ce a văzut capul Sfântul Mucenic Longhin Sutașul și s-a încredințat astfel de moartea lui a poruncit să fie aruncat afară din oraș. Soldații l-au ascuns în locul unde se aruncau gunoaiele.

Moartea Martirică a Sfântului Mucenic Longhin Sutașul 16 octombrie
Moartea Martirică a Sfântului Mucenic Longhin Sutașul

A fost un sfânt martir cinstit încă din primele veacuri creștine bucurându-se de o evlavie aparte mai ales în zona sa natală, Capadocia.

Surse Istorice despre Sfântul Mucenic Longhin Sutașul

Sfântul Grigorie de Nyssa, într-una dintre epistolele sale adresată preoților din Nicomidia, lasă să se înțeleagă faptul că Longhin sutașul sau centurionul ar fi fost chiar întâistătătorul Bisericii din Capadocia.

Scrie Sfântul Grigorie de Nyssa: "Căci care a fost câștigul mai mare pentru Romani, oare la început și-au pus întâistătători pe cineva de neam ales vreun senator de rang consular sau pe Petru pescarul care nu avea niciuna dintre momelile lumii să atragă cinstire? Ce case avea, ce sclavi, ce proprietăți care să slujească acumulării de bogății? Nu era străin fără acoperiș deasupra capului, fără masă, și totuși mai bogat decât toți cei care au toate acestea pentru că neavând nimic îl avea în întregime pe Dumnezeu.

La fel și mesopotamienii, deși aveau satrapi nespus de bogați între ei, l-au preferat pe Toma ca întâistătător oricăruia dintre ei. La cretani era Tit, la cei din Ierusalim Iacob, și la noi capadocienii sutașul care la sfintele pătimiri a mărturisit dumnezeirea Domnului, deși erau mulți în acea vreme care proveneau din familii ilustre, care aveau crescătorii de cai și care se mândreau cu primele locuri în Senat."

Sfântul Mucenic Longhin Sutașul 16 octombrie
Sfântul Mucenic Longhin Sutașul 16 octombrie

Așadar, Sfântul Longhin, cel convertit de vederea pătimirilor Mântuitorului l-a urmat prin mărturisirea sa plină de putere, dar l-a urmat și prin pătimirea martirică.

Surse: Creștin Ortodox, Trinitas TV.

Floare 02 Bun

Unde se găsesc moaștele Sfântului Mucenic Longhin Sutașul

Sfintele Moaște ale Sfântului Mucenic Longhin Sutașul 16 octombrie
Sfintele Moaște ale Sfântului Mucenic Longhin Sutașul 16 octombrie

Aflarea capului său s-a făcut prin suferința unei femei oarbe din Capadocia care nu găsise tămăduire la doctorii din Ierusalim, singura ei ‘lumină’ fiind singurul copil pe care îl avea. Femeia s-a închinat la Sfântul Mormânt, sperând în minunea tămăduirii, însă încercare și mai mare vine asupra ei prin moartea singurului copil. Atunci, Sfântul Mucenic Longhin Sutașul i se arată noaptea în somn, îndemnând-o să caute capul lui în mormanul de gunoi. A doua zi, femeia a cerut să fie dusă în locul unde se afla mult gunoi și acolo a găsit capul Sfântului Mucenic Longhin și imediat și-a recăpătat vederea. Noaptea i s-a arătat, din nou, Sfântul Mucenic Longhin împreună cu fiul ei și bucurându-se a pus capul Sfântului și trupul fiului ei într-o raclă și s-a întors în Capadocia unde a zidit o biserică în cinstea Sfântului Mucenic Longhin.

Surse: Basilica.

Floare 02 Bun

Sfânta lance a Sfântul Mucenic Longhin Sutașul

Una dintre cele mai interesante și, în același timp, controversate relicve referitoare la Mântuitorul este sulița cu care a fost împuns în coasta, în timp ce Se afla răstignit pe cruce. Bucăți din "Sfânta Lance", cum este denumita aceasta relicva, se afla în mai multe biserici creștine, fiecare dintre ele având istoria sa. În landurile care urmează vom încerca sa creionam fabuloasa istorie a acestei arme care, în timp, a devenit obiect de cinstire pentru generații întregi de creștini.

În primăvara anului 1981, vizitatorii care se aflau într-o expoziție organizata la Viena, în Palatul Hofburg, fosta reședința a împăraților austrieci, au fost șocați să descopere printre exponate o lance veche, pe care se afla legat cu o sarma de argint un piron. Despre aceasta suliță se spunea ca este chiar obiectul cu care a fost împuns în coaste Iisus Hristos, iar cuiul, unul din cele cu care fusese pironit pe cruce Mântuitorul.

Povestea acestei relicve este una fabuloasa. Istoria acestei armă centurionului roman Longinus, care, în cele din urma, a devenit creștin. Obiectele expuse au făcut parte, împreuna cu coroana și sceptrul, din însemnele împăraților Sfântului Imperiu Roman de națiune germană, ca simboluri ale puterii invincibile.

Istoria Sfintei Lance cu care a fost împuns Hristos pe cruce

Sfânta Lance cu care a fost împuns pe Cruce Mântuitorul Hristos
Sfânta Lance cu care a fost împuns pe Cruce Mântuitorul Hristos

O prima mențiune a existentei acestei relicve este făcută într-o cronica din Evul Mediu, care spune că lancea ar fi aparținut împăratului Constantin cel Mare, a cărui mama, Elena, ar fi găsit-o la Ierusalim împreuna cu alte instrumente ale patimilor lui Hristos. O altă cronică îl menționează ca posesor pe generalul roman Mauritius, trecut la creștinism cu 6.600 de soldați ai legiunii Tebaina, martirizați pentru credința lor mărturisită pe malul fluviului Rhone, în apropierea localității elvețiene Sain-Maurice. Aproape 700 de ani nu se mai știe nimic despre această relicvă. Abia în secolul X reapare în posesia nobilului longobard Samson, care complota împotriva regelui Berengar și intra triumfător în Pavia, capitala Lombardiei. Cu acest prilej s-ar fi "confirmat" puterea armei. Din acel moment, posesia ei conferea "darul ceresc dătător de veșnica biruință", drept care lancea a devenit extrem de râvnită. Pe la anul 935 intra în posesia regelui Henric I, care o lasă moștenire, împreună cu regatul, fiului său Otto I cel Mare, care cu ajutorul lănci ar fi obținut importante victorii militare împotriva lorenilor și maghiarilor. Otto I cel Mare este cel care pune bazele Sfântului Imperiu Roman, de sorginte germană, iar lancea va dobândi o importanta politică pe lângă cea religioasă.

În 1002, sulița a fost furata din mâna unui episcop chiar în timpul funeraliilor împăratului Otto al III-lea, intrând în posesia regelui Henric al Bavariei, devenit ulterior împărat. Se știe că în vremea acestui suveran lancea a fost ruptă în două și tot atunci a fost îmbrăcată într-o manșetă din aur pe care a fost gravat textul: "Lancea și cuiul Domnului". În legătură cu fragmentarea suliței, exista o istorie mai veche, care spune că de fapt lancea ar fi fost rupta în timpul ocupării Ierusalimului de către perși, în anul 615, din ea păstrându-se numai vârful. Pe la anul 1098, cruciatul Peter Bartholomew l-ar fi descoperit în Antiohia, gratie Sfântului Andrei, care îi apăruse într-o vedenie.

Sfântul Mucenic Longhin Sutașul 16 octombrie
Sfântul Mucenic Longhin Sutașul 16 octombrie

Hitler și "Sfânta Lance"

Careva veacuri, lancea a rămas la Nurnberg, făcând parte din tezaurul regal. Din cauza războaielor napoleoniene, la 1800, relicva, împreuna cu tezaurul au fost transportate la Viena, unde au rămas pana în 1938 când, după Anschluss, însuși Hitler a poruncit să fie adusă înapoi la Nurnberg, unde a fost expusa în Biserica Maestrilor Cantareti, ca "semn al sosirii noii ere pentru Marele Reich german".

După război, în 1946, autoritățile americane de ocupație au înapoit tezaurul Austriei, împreună cu lancea.

Alte fragmente a "Sfintei Lance" în lume

Specialiștii sunt rezervați în legătura cu autenticitatea relicvei. Dar partizanii autenticității piesei spun că relicva de la Hofburg este mult mai veche, la fel și cuiul. Ei pretind că este posibil ca pe vremea lui Carol cel Mare lancea și cuiul să fi fost topite și turnate din nou. În lume, mai exista o bucata din celebra lance a lui Longinus la Vatican, din anul 1492, când sultanul Baiazid al II-lea Adli (Cel drept) i-ar fi trimis-o în dar Papei Inocentiu al VIII-lea. Acest fragment provine din tezaurul de relicve al Bisericii Sfânta Sofia. O altă lance, descoperita în timpul cruciadelor, se afla la Etschmiadzin, din 1098, în Armenia, iar o alta la Cracovia, în Polonia. De asemenea, fragmente din lance se mai afla la Ierusalim și la Istanbul. Pe la 1241, un alt fragment din lance ar fi fost dăruit de Baudoin al II-lea, ultimul împărat latin al Orientului, regelui Ludovic al IX-lea, canonizat ulterior ca Sfântul Ludovic, care îl va depozita în Sainte Chapelle, alături de relicva coroanei de spini. Fragmentul ar fi dispărut însă în timpul Revoluției Franceze.

Surse: Creștin Ortodox.

Floare 02 Bun

Etimologia / semnificația numelui Longhin

LONGHIN - este derivat din latinescul „lŏngus”, care înseamnă „lung, extins, mare”, care la rândul său derivă din grecescul antic „dolikhós (δολιχός)”, care înseamnă „lung, prelungit”. Se consideră faptul că Sfântul Mucenic Longhin Sutașul, era cel care era purtător de lance, deoarece numele acestuia mai poate însemna și lance. Acest lucru ne poate arăta faptul,§ că Sfântul Longhin, provenea dintr-o familie în care și tată său fusese soldat, dându-i astfel și fiului lui un nume care să îi caracterizeze agerimea și înălțimea pe care o avea.

Numele a fost purtat și de filosoful grec Cassius Longinus din secolul al III-lea.

Derivate ale numelui Longhin

Holing, Nighlo, Hognil, Lingho, Lingoh, Longhi.

Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Longhin?

Conform calendarului ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în data de 16 octombrie când este pomenit Sfântul Mucenic Longhin Sutașul.

Floare 02 Bun

Icoana Sfântului Mucenic Longhin Sutașul

Sfântul Mucenic Longhin Sutașul 16 octombrie
Sfântul Mucenic Longhin Sutașul 16 octombrie

Dionisie din Furna în "Erminia picturii bizantine" nu ne furnizează prea multe detalii despre felul în care trebuie să fie pictat Sfântul Mucenic Longhin Sutașul, ni se doar că: Sfântul Longhin este bătrân, cu barba rotundă, împreună cu alți doi ostași, tineri, prin sabie își primesc sfârșitul.

Cartea în format fizic ➡ Dionisie din Furma - Erminia Picturii Bizantine

Floare 02 Bun

Pasaje Biblice legate de Sfântul Mucenic Longhin Sutașul

Răstignirea Domnului și Sfântul Mucenic Longhin Sutașul 16 octombrie
Răstignirea Domnului și Sfântul Mucenic Longhin Sutașul 16 octombrie

Iar de la ceasul al șaselea, s-a făcut întuneric peste tot pământul, până la ceasul al nouălea.
Iar în ceasul al nouălea a strigat Iisus cu glas mare, zicând: Eli, Eli, lama sabahtani? adică: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?
Iar unii dintre cei ce stăteau acolo, auzind ziceau: Pe Ilie îl strigă Acesta.
Și unul dintre ei, alergând îndată și luând un burete, și umplându-l de oțet și punându-l într-o trestie, Îi da să bea.
Iar ceilalți ziceau: Lasă, să vedem dacă vine Ilie să-L mântuiască.
Iar Iisus, strigând iarăși cu glas mare, Și-a dat duhul.
Și iată, catapeteasma templului s-a sfâșiat în două de sus până jos, și pământul s-a cutremurat și pietrele s-au despicat;
Mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților adormiți s-au sculat.
Și ieșind din morminte, după învierea Lui, au intrat în cetatea sfântă și s-au arătat multora.
Iar sutașul și cei ce împreună cu el păzeau pe Iisus, văzând cutremurul și cele întâmplate, s-au înfricoșat foarte, zicând: Cu adevărat, Fiul lui Dumnezeu era Acesta!

Sfântul Apostol Matei, Capitolul 27, versetele 45-54
Răstignirea Domnului și Sfântul Mucenic Longhin Sutașul 16 octombrie
Răstignirea Domnului și Sfântul Mucenic Longhin Sutașul 16 octombrie

Iar când a fost ceasul al șaselea, întuneric s-a făcut peste tot pământul până la ceasul al nouălea.
Și la al nouălea ceas, a strigat Iisus cu glas mare: Eloi, Eloi, lama sabahtani?, care se tălmăcește: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?
Iar unii din cei ce stăteau acolo, auzind, ziceau: Iată, îl strigă pe Ilie.
Și, alergând, unul a înmuiat un burete în oțet, l-a pus într-o trestie și I-a dat să bea, zicând: Lăsați să vedem dacă vine Ilie ca să-L coboare.
Iar Iisus, scoțând un strigăt mare, Și-a dat duhul.
Și catapeteasma templului s-a rupt în două, de sus până jos.
Iar sutașul care stătea în fața Lui, văzând că astfel Și-a dat duhul, a zis: Cu adevărat omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!

Sfântul Apostol Marcu Capitolul 15, versetele 33-39

Cartea în format fizic ➡ Biblia/Sfânta Scriptura

Floare 02 Bun

Rugăciune către Sfântul Mucenic Longhin Sutașul

Adâncul Mării Roșii cu urme neudate, pedestru trecându-L Israel cel de demult, prin mâinile lui Moise în chipul Crucii, puterea lui Amalec în pustie a biruit.
Fiind strălucit cu Dumnezeieștile vărsări de lumină și dimpreună cu Cetele îngerilor stând înaintea lui Hristos Dumnezeu, mărite, luminează pe cei ce săvârșesc prăznuirea ta cea prealuminată.
Nimic nu te-a despărțit de unirea cu Dumnezeu, mucenice, fiind despărțit de dulceața cea trupească prin credință și îndulcindu-te curat întru iubi­rea cea desăvârșită.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Slujind cu gând curat lui Dumnezeu Cel Viu, Sfinte Longhin, Preaînțelepte, nicidecum n-ai dat închinăciune la idolii cei morți, fericite. Drept aceea, fiind omorât, ai ajuns către Viața Cea fără de sfârșit.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin
Pe Cuvântul Tatălui, cu cu­vântul L-ai zămislit în pântecele tău, ca să dezlege pe oa­meni din necuvântare pentru a Sa bunătate, Maică Fecioară Preacurată, Binecuvântată, cu totul fără de prihană.

Floare 02 Bun

Cântări Liturgice

Tropar - Sfântul Mucenic Longhin Sutașul, glasul al 4-lea

Mucenicul Tău, Doamne, Longhin, întru nevoința sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Condac - Sfântul Mucenic Longhin Sutașul, glasul al 4-lea

Veselindu-se, s-a bucurat Biserica astăzi, întru cinstită pomenirea răbdătorului de patimi, a Sfântului Mucenic Longhin, cântând: Tu ești Puterea mea, Hristoase și Întărirea.

Floare 02 Bun

Viața completă - Sfântul Mucenic Longhin Sutașul (Viețile Sfinților)

Domnul nostru Iisus Hristos, prin negrăita Lui milă, a binevoit să ne mântuiască de la pierzare cu patima Sa cea de voie, prin Cruce, prin moarte și prin înviere, dându-Se spre chinuri, ca să se rănească pentru păcatele noastre. Atunci un sutaș, anume Longhin, de neam din Capadocia, fiind sub stăpânirea lui Pilat, a fost pus împreună cu ostașii săi să slujească la sfintele patimi și la răstignirea lui Hristos. Văzând el minunile cele ce s-au făcut de Hristos, adică cutremurul și schimbarea soarelui în întuneric, mormintele deschizându-se, morții înviind și pietrele despicându-se, a mărturisit că Hristos este Fiul lui Dumnezeu, precum grăiește dumnezeiescul evanghelist Matei: "Iar sutașul și cei ce străjuiau împreună cu dânsul pe Iisus, văzând cutremurul și cele ce s-au făcut, s-a temut foarte tare, zicând: cu adevărat Fiul lui Dumnezeu a fost Acesta".

Despre Longhin sutașul zic unii că el a împuns cu sulița în coasta Domnului Iisus Hristos, Care murit pe cruce, iar din sângele și apa ce au curs a câștigat tămăduire pentru ochii săi cei bolnavi. Apoi, fiind îngropat trupul făcător de viață al lui Hristos, Longhin iarăși a fost pus de Pilat să străjuiască cu ostașii pe Iisus Care zăcea în mormânt. Iar când Domnul, cu mare slavă, a înviat din mormânt și prin minunata Sa sculare a înspăimântat pe străjeri, îngerul Domnului, pogorându-se din cer, a prăvălit piatra de pe mormânt și de frica lui s-au cutremurat străjerii și s-au făcut ca morți. Atunci Longhin împreună cu alți doi ostași ai săi au crezut desăvârșit în Hristos și s-au făcut propovăduitori ai învierii Lui, mărturisind lui Pilat și arhiereilor toate cele ce s-au făcut.

Arhiereii au făcut sfat cu bătrânii și au dat ostașilor mulți arginți ca să tăinuiască învierea lui Hristos, zicând: "Ucenicii Lui L-au furat noaptea, pe când noi dormeam". Însă Longhin nu a primit arginții și nu a vrut să tăinuiască minunea, ci a mărturisit-o și adevărată a fost mărturisirea lui. Pentru aceasta Pilat și adunarea evreiască l-au urât pe Longhin și toată mânia lor pe care o aveau înainte asupra lui Hristos au îndreptat-o împotriva lui. Căci cu cuvântul său vestea tuturor că Hristos este adevăratul Dumnezeu, a Cărui moarte și înviere dătătoare de viață el însuși le-a văzut și despre aceasta la toți a propovăduit. Zavistnicii încercau asupra lui pricină și vreme potrivită să-l piardă, pentru că mărturisea pe Iisus Hristos, dar nu aflau, pentru că Longhin fiind mai bătrân și mai cinstit decât toți, era binecunoscut Cezarului. Fiind înștiințat el de gândul lor cel rău ce îl aveau asupra lui, a voit mai bine să fie lepădat pentru Hristos, decât să viețuiască în locașurile iudeilor. Și și-a lăsat dregătoria sa, haina și brâul cel ostășesc și luând cu el pe cei doi prieteni care aveau aceeași râvnă ca și dânsul, pentru Hristos, s-au depărtat și n-au mai viețuit cu popor și se îndeletniceau cu credința în adevăratul Dumnezeu. Apoi au primit botezul de la Sfinții Apostoli și nu după multă vreme au părăsit Ierusalimul și au mers împreună în Capadocia. Acolo a fost propovăduitor și apostol al lui Hristos și a întors pe mulți din rătăcire la Dumnezeu. Apoi, lăsând cetatea aceea, a petrecut în satul tatălui său, viețuind în post și în rugăciune.

Folare Separare 1

Adunarea evreiască din Ierusalim a fost înștiințată că Longhin a umplut toată Capadocia cu învățătura sa și cu mărturisirea cea dovedită despre învierea lui Hristos. De aceea, arhiereii și bătrânii s-au umplut de zavistie și de mânie și, mergând la Pilat cu multe daruri, l-au rugat ca să trimită până la Cezarul din Roma veste împotriva lui Longhin care și-a lepădat dregătoria ostășească, s-a abătut de la stăpânirea romană și tulbură poporul din Capadocia propovăduind pe alt împărat. Iar Pilat, luând darurile, a ascultat rugămintea lor și a trimis la Cezarul Tiberiu o scrisoare care cuprindea multă clevetire împotriva lui Longhin. Cu această scrisoare a lui Pilat au trimis iudeii mult aur Cezarului, răscumpărând moartea Sfântului Longhin. Apoi degrabă a venit de la Cezar poruncă ca Longhin să fie pedepsit cu moarte, ca un potrivnic al Cezarului. Și îndată Pilat a trimis ostași în Capadochia ca să-i taie capul lui Longhin și apoi să-l aducă în Ierusalim, spre a dovedi adunării evreiești moartea lui. Apoi Pilat a poruncit să fie uciși, după cererea evreilor care îl urau pe Dumnezeu, și cei doi ostași care lăsaseră împreună cu Longhin dregătoria ostășească și propovăduiau acolo, ca și dânsul, pe Hristos.

Ajungând trimișii lui Pilat în părțile Capadociei, întrebau cu stăruință unde este Longhin. Aflând că locuiește în satul părintesc, s-au sârguit să meargă acolo și umblau în taină, căutându-l pe Longhin nu spre a-l ucide, ci spre a-i aduce oarecare cinste, pentru că se temeau că să nu-i scape din mâini și să se întoarcă rușinați la cei ce i-au trimis. De aceea, căutau să năvălească asupra lui în taină. Iar Sfântul Longhin, fiind plin de Duhul lui Dumnezeu, a știut cele ce vor să fie, pentru că i s-a descoperit lui cunună mucenicească ce i se gătea, și a ieșit singur în întâmpinarea lor. Văzându-i, cu dragoste le-a grăit cuvinte bune. Iar ei, necunoscându-l, l-au întrebat: "Unde este Longhin care era odată sutaș?". Iar Longhin i-a întrebat: "Ce trebuință aveți cu el?". Au răspuns ostașii: "Am auzit că este om bun și vrem să-l cercetăm; căci noi suntem ostași, iar el a fost sutaș de ostași, deci voim să-l vedem pe el". Iar Longhin le-a zis: "Rogu-vă pe voi, stăpânii mei, să vă abateți la casa mea și să vă odihniți puțin de cale, căci eu vi-l voi spune vouă, că știu unde viețuiește și sigur va veni la voi, că nu locuiește departe". Iar ei s-au dus la dânsul. Și le-a făcut Longhin ospăț mare, iar după ce s-a înserat, când oaspeții s-au veselit bine de vin, au spus lui Longhin pentru ce sunt trimiși. Însă mai întâi l-au rugat și l-au jurat cu jurământ ca să nu spună nimănui taina aceasta, temându-se că nu cumva cineva să-l scape pe Longhin de dânșii. Apoi i-au spus: "Noi suntem trimiși ca să luăm capul lui și capetele celor doi tovarăși ai lui, pentru că a venit porunca aceasta de la Cezar către Pilat". Longhin, auzind că și pe prietenii lui îi caută ca să-i omoare, a trimis în grabă după dânșii, chemându-i la sine și nu le-a spus ostașilor că el este Longhin, până ce nu au venit și prietenii lui. Iar ostașii adormind, Longhin a stat la rugăciune și toată noaptea aceea s-a rugat cu dinadinsul lui Dumnezeu, pregătindu-se pentru moarte. A doua zi ostașii se sârguiau să meargă în cale și l-au rugat pe Longhin ca să li-l spună pe acela pe care îl caută și pe care a făgăduit că are să-l arate. Iar Longhin le-a zis lor: "Așteptați puțin, stăpânii mei, că am trimis după dânsul și fără zăbavă va veni la voi. Și să mă credeți pe mine că acela pe care îl căutați, singur se va da pe sine în mâinile voastre, numai să așteptați". Aflând Longhin că vin prietenii lui, a ieșit în întâmpinarea lor și, cuprinzându-i, i-a sărutat pe ei, zicându-le: "Bucurați-vă, robii lui Hristos și ai mei prieteni, că s-a apropiat veselia noastră; a sosit vremea dezlegării noastre din legăturile trupești. Căci, iată, acum vom sta împreună înaintea Domnului nostru Iisus Hristos, pe Care L-am văzut răbdând patimi, răstignire, îngropare și a înviat cu slavă. Pe Acela iarăși de acum Îl vom vedea șezând de-a dreapta lui Dumnezeu și ne vom sătura de vederea slavei Lui". Grăind acestea Longhin către prietenii săi, le-a spus lor de ce au venit ostașii de la Pilat și de la adunarea iudeilor: ca să-i ucidă pe ei pentru mărturisirea învierii lui Hristos. Iar ei, auzind acestea, s-au bucurat că se vor învrednici a fi părtași cununii mucenicești și că degrabă vor merge să stea înaintea Domnului lor, pe Care L-au iubit din tot sufletul. Apoi, ducându-i pe prietenii săi la ostași, le-a zis: "Iată, aveți pe Longhin, iată aveți și pe cei doi prieteni ai lui, pentru că eu sunt Longhin pe care îl căutați, iar aceștia doi sunt prietenii mei, care împreună cu mine au văzut învierea lui Hristos și au crezut. Deci faceți-ne nouă așa precum aveți poruncă de la cei ce v-au trimis pe voi".

Iar ostașii, auzind acestea, s-au umilit și pe moment nu credeau că el este Longhin. Apoi, înștiințându-se cu adevărat, se rușinară și nu voiau să-l omoare pe binefăcătorul lor. Iar Longhin îi silea pe ei ca să îndeplinească porunca și le zicea: "Nu puteți să-mi răsplătiți mai bine pentru dragostea mea către voi decât dacă mă veți trimite degrabă la Domnul meu, pe Care de mult doresc să-L văd".

Folare Separare 1

Apoi, s-a îmbrăcat în haine albe de îngropare, a arătat cu mâna un deal care era în apropiere și a poruncit casnicilor săi ca acolo să-i îngroape trupul și să pună împreună cu dânsul și trupurile celor doi prieteni ai săi. Rugându-se mult și dând tuturor celor ce erau acolo sărutarea cea mai de pe urmă și-au plecat sub sabie capetele lor, iar ostașii, tăindu-le, au luat cu dânșii capul Sfântului Longhin și s-au dus. Iar cei de pe lângă casă au îngropat cu cinste trupurile sfinților la locul arătat de Sfântul Longhin, iar cinstitul și sfântul lui cap a fost dus de ostași la Ierusalim, ca să fie dovadă lui Pilat și iudeilor despre uciderea lui Longhin. Pilat și cu iudeii, văzând capul sfântului, a poruncit ca să-l arunce afară din cetate și l-au tăvălit mult în gunoi până ce a fost astupat acolo.

Domnul, Care păzește toate oasele plăcuților Săi, a păzit întreg, în gunoi, capul Sfântului Longhin. Și când a vrut ca să-l preamărească pe robul său pe pământ înaintea oamenilor, precum îl preamărise în cer înaintea îngerilor, a descoperit sfântul lui cap astfel: O femeie văduvă din Capadochia orbise de amândoi ochii și multă vreme a căutat ajutor pe la doctori, dar n-a aflat nicăieri. Apoi s-a gândit să meargă la Ierusalim și să se închine acolo la sfintele locuri, căutând ajutorul lui Dumnezeu pentru ochii săi cei orbi. Luând cu ea pe fiul ei, primul născut, a luat calea Ierusalimului și a fost dusă de dânsul până acolo. Ajungând la sfintele locuri, fiul ei s-a îmbolnăvit și după puține zile a murit. Din pricina aceasta văduva avea mare mâhnire și plângea de îndoita-i orbire: căci a pierdut și ochii și pe fiul ei, care era ca o lumină a ochilor săi.

Plângând ea nemângâiata și tânguindu-se cu amar, i s-a arătat în vedenie Sfântul Longhin și a mângâiat-o, făgăduindu-i că și pe fiul ei i-l va arăta în slava cerului și lumina ochilor i-o va dărui. Și i-a povestit toate cele despre sine; cum a fost la patimi, la răstignire, la îngropare și la învierea lui Hristos, cum a propovăduit în Capadocia pe Hristos și a pătimit pentru Dânsul cu prietenii săi. Și i-a poruncit ei să meargă înaintea cetății și să afle capul lui acoperit de gunoi și i-a zis: "Ție ți s-a rânduit aceasta spre tămăduirea ta". Iar ea, mângâindu-se în necaz, s-a sculat și a mers, fiind condusă afară din cetate. Femeia ruga pe cei care o duceau, zicându-le: "Unde veți vedea gunoi mult adunat, acolo să mă duceți". Și așa s-a făcut; aflând gunoi mult, au dus-o acolo, iar ea a început a scormoni gunoiul cu mâinile. Deși nu vedea nimic cu ochii, avea credință mare în cuvintele sfântului, cel ce i-a grăit în vedenie. După rânduiala lui Dumnezeu, îndată a găsit ceea ce căuta. Deodată a văzut lumina soarelui, pentru că i s-au deschis ochii și a văzut în gunoi capul sfântului. Și s-a bucurat, nu atât de lumina soarelui pe care a văzut-o, cât mai ales de capul sfântului, pe care l-a aflat și prin care a câștigat vederea. Și l-a preamărit pe Dumnezeu, iar pe Sfântul Longhin, robul său, l-a cinstit. Luând capul și sărutându-l, l-a dus cu bucurie în casa în care găzduia și, spălându-l, l-a uns cu miresme bine mirositoare. Așa de mult se veselea de aflarea acelei duhovnicești visterii, încât și-a uitat mâhnirea pentru fiul cel mort.

Folare Separare 1

În noaptea următoare i s-a arătat iar Sfântul Longhin, în lumină mare, aducând pe fiul ei la dânsa, strălucind în îmbrăcăminte de nuntă și, cuprinzându-l pe acesta cu dragoste părintească, a zis către văduvă: "Vezi pe acela pentru care ești în durere? Iată, femeie, pe fiul tău, iată în ce fel de cinste și slavă se află, vezi-l și te mângâie, pentru că Dumnezeu l-a numărat în cetele cele cerești, care se află în Împărăția Lui; iar eu l-am luat acum de la Mântuitorul și nu va fi depărtat de mine niciodată. Și să iei capul meu și trupul fiului tău și să le pui într-o raclă. Să nu plângi mai mult pe fiul tău, nici să se tulbure inima ta, căci mare slavă, bucurie și veselie nesfârșită i s-a dat lui de la Dumnezeu".

Dacă a auzit aceasta, femeia s-a sculat și degrabă a pus într-o raclă capul mucenicului, împreună cu trupul fiului ei cel mort și s-a întors la casa sa, slăvind și lăudând pe Domnul. Sosind în patria sa, a îngropat la un loc trupul fiului ei împreună cu cinstit capul sfântului mucenic și aceste cuvinte le grăia în sine: "Acum știu că celor ce iubesc pe Dumnezeu toate le sporesc spre bine. Am căutat ochii trupești și am aflat împreună și pe cei sufletești. Eram cuprinsă de necaz pentru moartea fiului meu și acum îl am la ceruri stând în slavă înaintea lui Dumnezeu cu proorocii, cu mucenicii și cu Longhin, cu care totdeauna se bucură, întru împărăția lui Hristos, purtând printre îngeri Crucea, semnul cel de biruință. El ca un ucenic al lui Longhin scoate același glas, cântând cu bucurie: "Cu adevărat Fiul lui Dumnezeu a fost Acesta, este și va fi. Împărăția Lui este împărăția tuturor veacurilor și stăpânirea Lui, întru tot neamul și neamul, a Căruia este slava în veci". Amin.

Folare Separare 1

Cartea în format fizic ➡ Viețile Sfinților Octombrie

Floare 02 Bun

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi 16 octombrie

În aceasta luna, în ziua a șaisprezecea, pomenirea Sfântul Mucenic Longhin sutașul;
Tot în aceasta zi, Sfinții doi Mucenici cei tăiați împreuna cu Sfântul Longhin;
Tot în aceasta zi, Sfinții Mucenici Leontie, Dometie, Terentie și Domnin, care prin foc s-au săvârșit;
Tot în aceasta zi, Preacuviosul Părintele nostru Mal.

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi x octombrie

În aceasta luna, în ziua a șaptesprezecea, pomenirea Sfântului Proroc Osie (Osea);
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Preacuviosului Mucenic Andrei cel din Crit (Creta);
Tot în aceasta zi, aducerea Cinstitelor moaște ale Sfântului Dreptului Lazar;
Tot în aceasta zi, Sfinții Mucenici și buni frați, fără de arginți, Cosma și Damian, Leontie, Antim și Evprepie (Euprepie).

Floare 02 Bun

Pe Sfântul Mucenic Longhin Sutașul să îl rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfinte Mucenice Longhin roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale lui sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi. Amin.

Sursă: pravila.ro, facebook.

Recomandări

† Sfinții Mucenici Ermil și Stratonic
(13 ianuarie)

FB Like WhatsApp Mail SMS Copy Link Astăzi, în calendarul ortodox, avem sărbătoriți Sfinții Mucenici Ermil și Stratonic, ei au fost din părțile Dunării și au primit mucenicia în anul 314. FB Like WhatsApp Mail […]

† Sfântul Cuvios Ioan de la Rila
(19 octombrie)

FB Like WhatsApp Mail SMS Copy Link Sfântul Cuvios Ioan de la Rila este ocrotitorul poporului bulgar. El era cunoscut încă din timpul vieții ca mare făcător de minuni, izbăvind pe cei bolnavi și cei […]

† Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași
(14 octombrie)

FB Like WhatsApp Mail SMS Copy Link Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea iubită a Moldovei și ajutătoarea întregii țări, este sfânta în cinstea căreia are loc anual la Iași, în preajma zilei de 14 octombrie, cel […]

Scrie un comentariu

Câmpuri care necesită să fie completate sunt cel care au caraterul *

© 2021 Toate materialele de pe această pagină sunt proprietatea pravila.ro
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram
Send this to a friend