† Sfântul Mucenic Caliopie
(7 aprilie)

Trimte prietenilor tăi

În calendarul creștin ortodox, pe data de 7 aprilie este pomenit Sfântul Mucenic Caliopie.

Viața pe scurt - Sfântul Mucenic Caliopie (sinaxar)

Sfântul Mucenic Caliopie 7 aprilie

Sfântul Mucenic Caliopie a trăit la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea, în timpul împăratului Maximian (250 - 5 mai 311), cunoscut pentru una dintre cele mai mari persecuții împotriva creștinilor din timpul Imperiului Roman.

Sfântul Mucenic Caliopie a fost născut în urma rugăciunilor îndelungate ale mamei sale Teoclia, deoarece aceasta nu putea avea copii și venirea pe lume a lui Caliopie a fost o mare minune și bucurie. Sfântul vede lumina zilei undeva în Perga Pamfiliei (Asia Mica).

În ciuda tensiunilor religioase ale acelor vremuri, având un tată senator care a trecut la cele veșnice doar la câteva zile după nașterea lui și o mamă cu credință în Dumnezeu, Sfântul Mucenic Caliopie primește încă de la cea mai fragedă vârstă învățături despre dreapta credință, petrecând multă vremea în rugăciune și post. Pe măsură ce asupririle aduse creștinilor erau din ce în ce mai crunte, fericita Teoclia ia hotărârea de a-și trimite fiul departe de casă, cu vaporul, în cetatea Pompeiopolis din Cilicia (Turcia de astăzi).

Mucenicia Sfântului Caliopie

Tânărul Caliopie ajunge la destinație în perioada unor vaste sărbători idolești, acolo “unde păgânul ighemon Maxim făcea jertfe, hore și jocuri în cinstea necuraților săi idoli”. Mânat parcă și mai mult de chemarea adevăratei credințe, Sfântul Mucenic nu poate suferi cele ce se întâmplă în jurul său și declară în văzul tuturor celor ce doreau să îl ispitească cu închinarea la idoli următoarele: „Sunt creștin și prăznuiesc cele ce sunt ale Hristosului meu. Deci, nu este cu putință ca omul care slăvește pe Hristos, să intre în necuratele jertfe ale zeilor păgânești”. Cuvintele acestea rostite din puritatea inimii sale îl vor aduce în fața crudului împărat, de unde va începe drumul muceniciei sale. Refuzul său ferm de a jertfi idolilor îl va conduce către chinuri și persecuții groaznice. În Joia Mare a Săptămânii Patimilor, Sfântul Mucenic Caliopie, a fost bătut cu biciul cu plumbi, tras pe roată, lăsat în chinuri în temniță. În tot acest timp, alături i-a stat mama sa care, dăruindu-și toată averea săracilor și bisericii a venit alături de fiul ei pentru a-l încuraja să-și păstreze tăria în fața încercărilor. După ce a eșuat și ultima tentativă a împăratului Maximian de a-l convinge pe Sfântul Mucenic Caliopie să jertfească idolilor, acesta a fost condamnat la moarte prin răstignire. Urmând să-și vadă fiul răstignit, fericita Teoclia găsește puterea în smerenia ei de a plăti cinci galbeni unui ostaș, rugându-l să îl răstignească pe fiul ei cu capul în jos, ca un ultim gest de umilință în fața Domnului, găsind că fiul său nu este demn să moară în același fel ca însuși Domnul Hristos. Rugămintea ei a fost ascultată, astfel încât „a fost răstignit Sfântul Caliopie cu capul în jos pentru Hristos, în ziua Cinei celei mântuitoare, iar în Vinerea cea mare a Patimilor lui Hristos, în ceasul al treilea din zi și-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu. Atunci un glas dumnezeiesc, venind către dânsul din cer, a zis: «Suie-te, mucenice al lui Hristos, împreună moștenitorule cu sfinții»”. Suferința mamei Sfântului Mucenic nu a durat mult după aceasta, mila Domnului coborând asupra sa, cuprinzând grumazul fiului său imediat după ce trupul Sfântului a fost coborât de pe cruce aceasta și-a dat duhul slăvindu-L pe Hristos în Vinerea Mare a anului 304. Astfel, atât mama cât și fiul au îmbrăcat haina muceniciei în același timp, ambele trupuri fiind mai apoi îngropate la loc cinstit.

Surse: Doxologia, Basilica.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Icoana Sfântului Mucenic Caliopie

Sfântul Mucenic Caliopie, tânăr, fără de barbă, fiind răstignit pe cruce cu picioarele în sus, își primește sfârșitul.

Cartea în format fizic o găsiți apăsând aici ➡ Dionisie din Furna - Erminia picturii bizantine,

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Etimologia / semnificația numelui Caliopie - Caliopia

În primul rând „La mulți ani!“ tuturor celor care poartă numele Sfântului Mucenic Caliopie!

Caliopie – este un nume care vine din limba greacă (Καλλιόπη, Kalliope) este considerat a fi un compus cu semnificația „cu voce frumoasă” (kalós „frumos, bun” și óps, opós „voce, glas”). O soluție puțin diferită, însă mai conformă cu semnificația „atribuțiilor” muzei (elocința și poezia epică) explică forma lat. Calliepius printr-o formă grecească neatestată *Kalliepios, în care poate fi ușor recunoscut adj. kalliepis, „elegant în dicție”. Forma obișnuită la noi, Caliópi, corespunde pronunției grecești actuale, pe câtă vreme Caliopia este mai bine adaptată seriei de nume feminine terminate, în marea majoritate, în -a; Caliope, cum era în greaca veche, sub influența mitologiei, pare astăzi o formă mai modernă, dar numele în discuție, frecvent la noi mai mult în epoca influenței neogrecești, pare acum învechit și este folosit destul de rar.

Numele Caliopi a fost atestat în scrierile cu caracter religios sub forma Calien. Unul dintre cei 9 martiri uciși în timpul prigoanei Împăratului Dioclețian a purtat numele de Calien.

Rus. Kalliopii, Kalliopia, bg. Kaliopa și Kaliopia, magh. Kalliope etc.

Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Caliopie? Conform calendarului ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în date de 7 aprilie când este serbat Sfântul Mucenic Caliopie.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Rugăciune către Sfântul Mucenic Caliopie mijlocitoare către Dumnezeu

O, Sfinte al lui Dumnezeu, Mucenice Caliopie, care din fragedă copilărie ai iubit pe Hristos și pentru dragostea Lui te-ai jertfit cu trupul pe cruce, auzi-ne și pe noi, păcătoșii și nevrednicii, care viețuim cu multă nepăsare în toată vremea, mâniind pe Dumnezeu cu mulțimea răutăților. Roagă-te pentru noi, neputincioșii, spre a ne trezi din somnul lenevirii noastre, căci îngreunată este inima noastră de poftele cele viclene și foarte întunecată ne este mintea de grijile cele pierzătoare ale veacului de acum. De aceea, cu stăruință, din inimă te rugăm să mijlocești către Preabunul și Preaînduratul Dumnezeu, ca prin mila Sa și prin sfintele tale rugăciuni, să ne trezim, până mai avem vreme, din amara nesimțire care ne stăpânește și să începem cu frica lui Dumnezeu a viețui și a lucra poruncile lui Hristos, spre a dobândi mila și iertarea în ceasul sfârșitului nostru și în ziua cea mare a Judecății de apoi. Amin!

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Cântări Liturgice

Troparul Sfântului Mucenic Caliopie, glasul al 4-lea

Mucenicul Tău, Doamne, Caliopie, întru nevoința sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Viața completă - Sfântul Mucenic Caliopie (Viețile Sfinților)

O femeie, Teoclia, din Perga Pamfilei, fiind dreptcredincioasă și temătoare de Dumnezeu cu toată casa sa, făcea milostenii multe și avea viață cinstită. Apoi, fiind însoțită cu un bărbat cinstit și cu rangul de senator și patriciu, nu a născut fii mulți ani, căci era stearpă. După aceea a zămislit, cerând de la Dumnezeu dezlegarea nerodirii sale prin rugăciuni. Când purta în pântece pe cel zămislit, bărbatul ei a murit lăsându-i bogăție mare. Iar ea, după ce a născut fiu, i-a pus numele Caliopie și l-a crescut în învățătura cărții, sârguindu-se să-l învețe bine frica de Dumnezeu și toată înțelepciunea dumnezeieștilor Scripturi. Dar în vremurile acelea cei mai mulți oameni se închinau și aduceau jerfe necuraților idoli. Iar Sfântul Caliopie se îndeletnicea totdeauna cu rugăciuni și cu postiri.

După ce s-a adus știre judecătorului despre sfântul tânăr, că este creștin, fericita Teoclia, maica sa, dând fiului său aur mult, haine și slugi, l-a trimis cu corabia în altă țară ca să scape de judecata păgânească. Și a plutit fericitul Caliopie în Pembropoli, cetatea Ciliciei, unde păgânul ighemon Maxim făcea jertfe, hore și jocuri în cinstea necuraților săi idoli. Văzând aceasta sfântul tânăr, se mira și a întrebat pe unii: „Care este pricina unei dănțuiri ca aceasta?”. Iar ei au răspuns: „Acum este praznicul zeilor noștri; deci vino și tu de te împărtășește cu noi la ospățul nostru”. Iar el le-a răspuns: „Sunt creștin și prăznuiesc cele ce sunt ale Hristosului meu. Deci, nu este cu putință ca omul care slăvește pe Hristos, să intre în necuratele jertfe ale zeilor păgânești”.

Folare-Separare

Deci, a ajuns aceasta la auzul lui Maxim ighemonul, care, umplându-se de mânie, a poruncit să prindă pe sfântul tânăr și să-l pună înaintea judecății sale. Și l-a întrebat: „Cum te numești?”. Sfântul a răspuns: „Sunt creștin și mă numesc Caliopie”. Ighemonul a zis: „Ospățul cel mare făcându-se acum pentru praznicul zeilor, cum numai tu singur stai în amăgire, nevrând să prăznuiești cu noi?”. Grăit-a Sfântul Caliopie: „Voi sunteți cei ce umblați în amăgire și în întuneric, că ați lăsat pe Dumnezeul Cel viu, pe Ziditorul cerului și al pământului, Care a făcut toate cu cuvântul și vă închinați lemnului celui nesimțitor, pietrei celei scobite și lucrului celui făcut de mâini păgânești”. Ighemonul zise: „Tinerețile tale te fac îndrăzneț, dar îți pregătesc nu puține munci. Din ce țară și din ce neam ești?”, l-a întrebat ighemonul. Sfântul răspunse: „Sunt din Perga Pamfilei, din neam de senator și de patriciu; dar mai de cinste decât toate îmi este aceasta, căci sunt creștin”. Ighemonul zise: „Ai părinți?”. Sfântul răspunse: „Am maică, iar tatăl meu a murit încă de mult”. Ighemonul zise: „Mă jur pe marele zeu, adică soarele, și pe toți zeii, că de te vei închina zeilor, am o fiică una născută, pe aceasta ți-o voi da de soție”. Sfântul răspunse: „De aș fi voit să mă însor, aș fi putut s-o iau de soție pe fiica ta și s-o duc în averea maicei mele. Dar să știi că am făgăduit lui Hristos, Dumnezeul meu, Cel ce m-a zidit după chipul Său, ca să-mi păzesc trupul acesta de țărână în feciorie curată și fără de prihană să-l pun înaintea dreptei Lui judecăți. Deci fă ceea ce voiești, dar eu sunt și rămân creștin!”.

Ighemonul zise: „Necuratule și prearăule, nu ți se pare că prin niște cuvinte ca acestea mă vei porni spre mânie, ca să te ucid mai degrabă? Să știi că te voi munci mult sfărmându-ți trupul bucăți, iar rămășița o voi da focului spre ardere”. Sfântul răspunse: „Cu cât îmi vei lungi muncile mai mult, cu atât mai luminoasă cunună mi se va împleti de Hristosul meu, pentru pătimirea mea; pentru că zice Scriptura: «Nimeni nu se încununează, dacă nu va fi muncit după lege»”. Ighemonul zise către slujitori: „Întindeți-l și sfărmați-i toate oasele cu toiege de plumb”. Deci, fiind bătut, Sfântul Caliopie a grăit: „Mulțumesc Ție, Hristoase, că m-ai învrednicit a pătimi muncă pentru mărirea numelui Tău Cel Sfânt”.

Folare-Separare

Ighemonul zise către dânsul: „Jertfește zeilor, ca să-ți vezi moșia și să nu te lipsești de averile tale, că vezi cât de amar te muncești”. Sfântul răspunse: „Văd dulceața odihnei ce are să-mi fie, care îmi este făgăduită de la Hristos, iar muncile nu le simt. Și dacă sunt acum în țară străină, știu că al Domnului este pământul și plinirea lui. Dar aici văd și pe maica mea și patria mea, pentru că maica mea este dreptcredincioasa Biserică a lui Hristos, iar patria îmi este Ierusalimul cel ceresc după cuvântul Apostolului care zice: „Petrecerea noastră este în cer! Iar de-mi vei pomeni de maica cea după trup, mă întăresc prin dumnezeiescul glas care zice: Că cel ce iubește pe tată sau pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine”. Iar îndestularea bogăției întru nimic o socotesc, căci voiesc mai bine să pătimesc cu Hristos Cel răstignit decât să am sațiul cel de puțină vreme cu păcatul acestei lumi nebune”.

Ighemonul zise către slujitori: „Precum este întins, întoarceți-l și-l bateți pe pântece cu vine crude, zicându-i: Necuratule, nu răspunde una pentru alta, ci să-mi răspunzi la cele întrebate”. Sfântul Mucenic Caliopie a zis către ighemon: „Nebunule și mai cumplitule decât toată fiara, înstrăinatule de bunătățile cerești, eu îți grăiesc cuvintele dreptății, iar tu avându-ți ochii sufletești orbiți și urechile astupate ca să nu auzi cuvintele Domnului și cu nedreptate mă muncești bătându-mă ca pe un tâlhar”. Atunci a zis ighemonul către slujitori: „Așezați o roată de muncire cu fiare ascuțite, să puneți foc mare sub dânsa și, întinzând pe Caliopie pe roată, să-l țineți până la dezlegarea încheieturilor; apoi să-l întoarceți ca, tăindu-se de fiare și aprinzându-se de foc, să piară”.

Folare-Separare

Începându-se acea muncire, iar pe sfântul tânăr durându-l, a strgat către Domnul, zicând: „Vino și-mi ajută Hristoase al meu robului Tău, ca până în sfârșit să se preamărească în mine nevrednicul, numele Tău cel sfânt și să știe toți că cei ce nădăjduiesc în Tine nu se vor rușina în veci”. Și îndată i-a stat înainte Îngerul Domnului, care a stins focul și roata a oprit-o, apoi a făcut-o nemișcată, încât nu mai puteau slujitorii să întoarcă roata, cât de puțin. Și se uda tânărul trup al mucenicului cu sângele de pe roată, iar oasele i se vedeau prin rănile cele adânci, pentru că roata avea în amândouă părțile cuțite ascuțite în chip de ferăstrău.

Deci a poruncit ighemonul să dezlege de pe roată pe mucenic și să-l ia; și era jalnică priveliște tuturor celor ce priveau. Apoi poporul a strigat, zicând: „O, judecată nedreaptă! O, ce tânăr și cum se pierde!”. Și a zis ighemonul către Sfântul Caliopie: „Oare nu ți-am spus că tinerețile tale te fac îndrăzneț și mai grele munci îți mijlocesc ție?”. Răspuns-a Sfântul: „Câine fără de rușine, ți se pare că m-am înfricoșat de muncile tale?”. Zis-a ighemonul: „Ticălosule, mă ocărăști ca să te pierd mai degrabă; dar nu va fi astfel. Deci apropie-te și jertfește zeilor ca să scapi de cele mai multe și mai cumplite munci”. Sfântul mucenic a zis: „Nădăjduiesc spre Hristosul meu că nu-mi voi păta curata mărturisire a lui Dumnezeu, Care este întru mine. Trupul meu stă înaintea ta, deci muncește-l precum voiești, având să-ți iei răsplata de la Dumnezeu în ziua înfricoșatei judecăți; căci cu ce măsură vei măsura, cu aceea ți se va măsura ție”.

Folare-Separare

Zis-a ighemonul către slujitori: „Ferecați-l cu lanțuri de fier, apoi azvârliți-l în cea mai dinăuntru temniță și să nu aveți de dânsul nici o grijă, nici să lăsați pe cineva dintre creștini să intre la dânsul, ca nu cumva să-l fericească pentru răbdarea lui”. Și îndată slujitorii ferecând pe pătimitorul, l-au aruncat în temnița cea mai adâncă.

Iar Teoclia, fericita lui maică, aflând despre pătimirea pentru Hristos a Sfântului Caliopie, fiul ei cel unul născut, a scris îndată așezământ desăvârșit pentru casa sa și pentru toate averile. Și a dăruit libertate robilor și roabelor sale, în număr de două sute și cincizeci, și cât aur și argint avea, ca și îmbrăcăminte de mult preț, pe toate le-a împărțit săracilor, iar pe celelalte moșii și averi, adică țarine și vii le-a dăruit Sfintei Biserici. Apoi, lăsându-și patria sa, s-a dus în Cilicia la fiul său cel ce pătimea pentru Hristos. Și, dând străjilor temniței aur, a intrat în cea mai dinăuntru temniță și văzând pe fiul său în lanțuri, i s-a închinat lui și îi ștergea rănile. Iar Sfântul Caliopie fiind legat cu fiare și cu tot trupul istovit de multe răni, nu putea să se scoale înaintea maicei sale și a zis: „Bine ai venit, maica mea, mărturisitoarea patimilor lui Hristos”. Iar ea, văzând trupul fiului zdrobit cu răni, grăia către dânsul: „Fericită sunt eu și bine cuvântat este rodul pântecelui meu, de vreme ce te-am pus ca Ana pe Samuil, ca un vas sfânt înaintea lui Dumnezeu și ca Sara pe Isaac te-am adus lui Dumnezeu jertfă bineprimită”.

Folare-Separare

Și a petrecut maica în temniță toată noaptea aceea, șezând lângă picioarele fiului, cântând cu dânsul împreună și slăvind pe Dumnezeu. Iar la miezul nopții a strălucit o lumină mare în temniță și s-a făcut un glas, zicând: „Voi sunteți sfinții lui Dumnezeu, mărturisitori ai lui Hristos și stricători ai idolilor, cei ce v-ați lăsat patria și averile și cu Hristos ați voit a pătimi”.

A doua zi Maxim ighemonul, șezând la judecată, a scos din temniță pe Sfântul Caliopie spre ispitire și, aducându-l înaintea sa, a zis către dânsul: „Oare te-ai schimbat din nebunia ta? Sau iarăși voiești să pătimești rău, ca și dascălul tău Hristos?”. Răspuns-a Sfântul: „Mă minunez de nerușinarea ta, că de multe ori auzind de la mine unul și același răspuns, că sunt creștin și pentru Hristos voiesc să mor și iarăși mă întrebi de același lucru și nu te rușinezi a te împotrivi adevărului. Pentru că eu doresc să pătimesc asemenea ca și Hristos al meu și mă sârguiesc în tot chipul să mor pentru dânsul”.

Folare-Separare

Auzind aceasta ighemonul, și din niște răspunsuri ca acestea cunoscând cugetul neschimbat al mucenicului și mărimea lui de suflet cea nemișcată, a poruncit ca asemenea lui Hristos să-l răstignească pe Cruce. Și era ziua aceea Joia cea mare, în care se săvârșește aducerea aminte de Cina Sfintelor Taine ale lui Hristos. Și văzând Sfânta Teoclia pe fiul său dus la locul de răstignire, a dat ostașilor cinci galbeni, rugându-i să nu răstignească pe Sfântul Caliopie ca pe Hristos, ci cu capul în jos. Iar aceasta a făcut-o din smerenie, socotind a fi nevrednic ca fiul ei să fie asemenea cu Hristos, Domnul său, prin răstignire.

Deci, a fost răstignit Sfântul Caliopie cu capul în jos pentru Hristos, în ziua Cinei celei mântuitoare, iar în Vinerea cea mare a Patimilor lui Hristos, în ceasul al treilea din zi și-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu. Atunci un glas dumnezeiesc, venind către dânsul din cer, a zis: „Suie-te, mucenice al lui Hristos, împreună moștenitorule cu sfinții”. Iar după ce au luat de pe Cruce trupul lui cel mort, a cuprins grumazul fiului fericita sa maică, slăvind pe Hristos, și îndată și-a dat și ea duhul. Apoi venind frații, au luat trupurile amândurora și le-au îngropat împreună la un loc cinstit, lăudând pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, pe un Dumnezeu în Treime, Căruia I se cuvine toată slava, în vecii vecilor. Amin.

Folare-Separare

Cartea în format fizic o găsiți apăsând aici ➡ Viețile Sfinților pe tot anul.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Calendar Ortodox – Sfinții de astăzi - 7 aprilie

În această lună, în ziua a șaptea, pomenirea sfântului mucenic Caliopie;
Tot în această zi, pomenirea celui între sfinți părintelui nostru Gheorghe, episcopul Mitilenei;
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Rufin diaconul;
Tot în această zi, pomenirea sfintei mucenițe Achilina cea nouă, care cu mâinile înapoi legate și cu pântecele puse pe foc s-a săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea sfinților două sute de mucenici cei din Sinope, care s-au săvârșit prin sabie.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Calendar Ortodox – Sfinții de mâine - 8 aprilie

În această lună, în ziua a opta, pomenirea sfinților apostoli din cei șaptezeci: Irodion, Agav, Ruf, Flegon, Asincrit și Ermis;
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Celestin papă al Romei;
Tot în această zi, pomenirea sfântului Pavsilip, care cu pace s-a săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea sfântului noul mucenic Ioan Corăbierul, care a suferit mucenicia în insula Cos la anul 1669, și care prin foc s-a săvârșit.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Sursă: pravila.ro

Facebook

Floare Final

Pe Sfântul Mucenic Caliopie să îl rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfinte Mucenice Caliopie roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale lui sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuieșne-ne pe noi. Amin.

Recomandări

† Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul
(20 iulie)

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este înainte de orice o figură simbolică și identitară: singurul om căruia i s-a dat puterea dumnezeiască de a "închide și a deschide cerurile", singurul profet care, pe muntele Tabor, alături […]

† Sfântul Mucenic Emilian de la Durostorum
(18 iulie)

Sfântul Mucenic Emilian de la Durostorum este pomenit în calendarul creștin ortodox la 18 iulie. Sfântul Mucenic Emilian a suferit martiriul în timpul persecuției dezlănțuite de împăratul Iulian (361-363), supranumit „Apostatul” din cauză că-și părăsise […]

† Sfânta Mare Muceniță Marina
(17 iulie)

Sfânta Mare Muceniță Marina este serbată în calendarul ortodox în data de 17 iulie. Ea se numără printre așa-numiții "Paisprezece ajutători" chemați cu precădere în Evul Mediu drept protectori în caz de pericol. Sfânta Mare […]

Scrie un comentariu

Câmpuri care necesită să fie completate sunt cel care au caraterul *

© 2021 Toate materialele de pe această pagină sunt proprietatea pravila.ro
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram