† Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir
(26 octombrie)

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir și făcătorul de minuni, din Tesalonic este unul dintre cei mai cinstiți sfinți ortodocși. El tămăduiește trupurile și sufletele credincioșilor prin harul Dumnezeiesc dobândit din mărturisirea credinței în Hristos în fața vrăjmașilor cu prețul vieții. Este serbat în calendarul ortodox în data de 26 octombrie.

Viața pe scurt - Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir (sinaxar)

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit în Tesalonic (Salonic - Grecia de azi) în vremea împăraților Dioclețian (284-305) și Maximian (286 - 305) cunoscuți pentru prigoanele împotriva creștinilor. Născut într-o familie nobilă din Macedonia, tatăl său fiind prefectul Tesalonicului, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie ar fi fost botezat pe ascuns de către evlavioșii săi părinți de frica prigoanei din acele timpuri care era îndreptată asupra creștinilor din partea păgânilor. Crescând cu tainele sfintei credințe, învățând milostenia față de cei săraci, Sfântul Dimitrie ajunge să fie admirat de cei din jurul său nu doar pentru aspectul său exterior cât mai ales pentru înțelepciunea și bunăvoința sa. După moartea timpurie a părinților săi, deși încă tânăr însă înzestrat cu o mulțime de însușiri aparte, unele dintre ele din sfera strategiei militare, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este numit general al armatelor Tesaliei și proconsul al Greciei de către însuși Maximian Galerius, Cezarul Greciei și al Macedoniei, în locul tatălui său. În ciuda poziției sale profesionale deosebite, Sfântul Dimitrie pune în continuare pe primul plan puritatea sufletească, preocuparea dobândirii vieții cele veșnice întru Hristos. Propovăduia cuvântul cel sfânt al Evangheliei în mijlocul mulțimilor, în ciuda pericolelor păgânilor care observau fiecare mișcare, reușind în ciuda acestora să convertească la creștinism un număr mare de locuitori ai Tesalonicului.

Martiriul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie

În acea perioadă, după încheierea victorioasă a unui război împotriva sciților, în drumul înapoi spre Roma, împăratul Cezar Galerius a făcut un popas în Tesalonic pentru a fi aclamat de popor și pentru a aduce jertfă zeilor. Măcinați de invidie și profitând de ocazia prezenței împăratului, câțiva păgâni se plâng ighemonului de activitatea de propovăduire a Sfântul Mare Mucenic Dimitrie.

Martiriul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir 26 octombrie

Iute de mânie și simțindu-se trădat de acesta aflând că este creștin, împăratul poruncește ca Sfântul să fie prins și aruncat într-o temniță umedă din subsolul unei băi publice. În toată perioada întemnițării sale, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie și-a petrecut timpul înălțând rugăciuni Domnului, găsind astfel putere și sporind în harul Duhului Sfânt.

În tot acest timp, împăratul păgân continuă să se adâncească în nebuniile obiceiurilor necuviincioase, organizând lupte între creștini. Unul dintre luptătorii vestiți ai împăratului, prin dimensiunile sale impresionante, era nume Lie. Acesta era renumit pentru victoriile sale nesfârșite în fața oricărui adversar, ceea ce făcea din oricine îndrăznea să îl provoace la luptă, o victimă sigură.

Un anume tânăr, pe nume Nestor, fermecat de vorbele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, mergând să îl vadă pe acesta în temniță, îi zise: "Robule al lui Dumnezeu, vreau să mă lupt cu Lie. Roagă-te pentru mine." Iar Sfântul Dimitrie, însemnându-l pe frunte cu semnul crucii, îi zise: "Și pe Lie vei birui și pentru Hristos vei mărturisi." Cu aceste încurajări înscrise în suflet, tânărul Nestor l-a înfruntat pe fiorosul Lie și așa cum odinioară David l-a învins pe marele Goliat în ciuda tuturor împrejurărilor, la fel și Nestor a ieșit învingător din marea sa confruntare împotriva teribilului Lie, având pe buze cuvintele: "Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-mi!" La auzul acestei vești, un val necuprins de mânie a pus stăpânire pe împărat, acesta aflând totodată că Sfântul Dimitrie a fost cel care l-a susținut și încurajat pe Nestor spre drumul izbânzii.

Împăratul poruncește capturarea tânărului Nestor, uciderea sa și implicit a Sfântului Dimitrie. Urmând porunca împăratului, ostașii îl găsesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie în temniță, la rugăciune, în clipa în care s-au apropiat de acesta ca să-l străpungă cu sulițele, Sfântul și-a ridicat mâna dreaptă, primind prima suliță în coastă, asemenea Mântuitorului. Astfel și-a dat sufletul în mâinile Domnului iubitul Său Mucenic, Dimitrie. După uciderea Sfântului Dimitrie a urmat și curajosul Nestor, acestuia tăindu-i-se capul (pomenirea sa are loc în data de 27 octombrie).

Sfântul Mucenic Nestor
Sfântul Mucenic Nestor

Trupul Sfântului Dimitrie a fost luat și îngropat cu multă cinste de către creștini și cu trecerea vremii, din mormântul său au început să curgă picături de mir frumos mirositor, prin care s-au săvârșit multe minuni și vindecări, motiv pentru care Sfântul Mare Mucenic Dimitrie mai este cunoscut și ca și făcătorul de minuni și Izvorâtorul de Mir.

Surse: Creștin Ortodox, Orthodoxwiki, Basilica, Radio România.

Floare 02 Bun

Minunile Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir

Culegeri în scris de minuni săvârșite de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie

Cele mai vechi însemnări despre minunile săvârșite de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie datează din jurul anului 600, aparținând Arhiepiscopului Ioan, fiind adunate de acesta într-o primă colecție.

O a doua colecție a fost scrisă în jurul anului 680, având autor anonim. Multe din informațiile relatate în aceste scrieri au fost folosite de către istorici pentru a ilustra aspectele societății din acele timpuri, scrierile având atât caracter religios cât și social.

În anul 1979, Lemetrle a alcătuit o nouă ediție critică și un nou comentariu asupra textului.

În 1990, în Grecia existau două versiuni ale textului, prima cuprinzând originalul în greaca bizantină, iar cea de-a doua traducerea în greaca nouă. Prima versiune a fost publicată de "Centrul de Studii Aghiografice a Sfintei Mitropolii a Tesalonicului", sub coordonarea Profesorului Panagiotis Christou, iar cea de-a doua, de către "Agra Publications", editată de Christos Bakirtzi. Cea de-a doua ediție, pe lângă comentariile extinse (aproximativ 90 de pagini) ale cercetătorului, include desene, 40 de fotografii și patru studii despre "Minunile Sfântului Dimitrie" scrise de Lemetrle, Speck și Bakirtzi.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir 26 octombrie

Unele minuni relatează vindecări trupești asupra celor bolnavi, altele redau grija Sfântului Dimitrie față de biserica sa din Tesalonic, iar altele povestesc despre ocrotirea orașului în fața atacurilor inamice. În multe din relatări, vorbitorul invocă mărturia celor care pot verifica cuvintele sale. Cu alte cuvinte, acestea au fost evenimente care au avut loc în timpul vieții autorului, lucru ce poate fi confirmat de ascultătorii săi. Din cele 20 de minuni consemnate în "Colecțiile A și B" (există și o a treia colecție, publicată mai târziu).

Salvarea Tesalonicului de atacurile avarilor

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir 26 octombrie

Vom face referire la cea de-a 14-a munune, una dintre cele mai impresionante. Așadar, ne întoarcem în timp, în anul 586, în luna septembrie, când aproximativ 100 000 de avari și slavi atacau Tesalonicul. Situația era tragică din cauza foametei care decimase populația orașului, iar această apariție neașteptată a dușmanilor a condus la uciderea multor bărbați care se aflau în afara zidurilor orașului, în căutarea hranei.

Totodată, cea mai mare parte a nobilimii și a gărzii era plecată în altă regiune, împreună cu prefectul. Tesalonicenii au fost cuprinși de disperare, deoarece nu mai exista nici un ajutor omenesc ce i-ar fi putut salva. Singura lor nădejde era rugăciunea și mijlocirea Sfântului Dimitrie. Iar Sfântul Mucenic Dimitrie, a intervenit salvator în diferite etape ale asediului. În cea de-a șaptea zi a asediului, în timp ce inamicii pregăteau asaltul final, tesalonicenii au observat că atacatorii au fost cuprinși de panică, mulți dintre ei alergând către oraș iar alții către munții din apropiere pentru a se adăposti. Când tesalonicenii i-au întrebat pe fugarii ajunși în cetate ce au văzut, aceștia au răspuns: "Un om îmbrăcat cu o mantie albă, strălucitoare, pe un cal alb", descriind astfel imaginea cunoscută a Sfântului Dimitrie, care se păstrează în mozaic până astăzi.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este cunoscut în întreaga lume ortodoxă ca fiind "Ocrotitorul Tesalonicului", pe care l-a salvat în repetate rânduri de la invazia barbarilor, după cum arată cronicile timpului.

Floare 02 Bun

Unde se găsesc moaștele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir

Moaștele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir
Moaștele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir - Catedrala din Tesalonic

După ce Sfântul Împărat Constantin Cel Mare a proclamat creștinismul ca religie oficială pe teritoriul Imperiului Roman, la Salonic a fost ridicată o bazilică chiar deasupra mormântului Sfântului Dimitrie, acest loc devenind un mare centru de pelerinaj, răspândind mulțime de vindecări credincioșilor.

O părticică din Moaștele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie se află în București la Mănăstirea Mihai Vodă.

Biserica Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir din Tesalonic

După cucerirea otomană din anul 1430, Biserica Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a fost transformată în moschee. A redevenit biserică după recucerirea orașului de către greci în anul 1912, în timpul Primului Război Balcanic.

Edificiul paleocreștin original există și în zilele noastre, făcând parte din situl "Monumentelor Paleocreștine și Bizantine din Salonic" și aflându-se pe lista monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCO. Biserica "Sfântul Mare Mucenic Dimitrie", sau "Hagios Demetrios" (în grecește: Άγιος Δημήτριος), adăpostește moaștele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, care este totodată și ocrotitorul orașului Salonic.

Pelerinajul de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie din Tesalonic

Pelerianj Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir Tesalonic
Pelerianj Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir Tesalonic

În ziua de 26 octombrie a fiecărui an, în Salonic se organizează pelerinaje și procesiuni la sfintele sale moaște. În această zi deosebită are loc deschiderea raclei în care sunt păstrate cinstitele moaște ale Sfântului Dimitrie, racla fiind așezată în partea stângă a naosului, într-un mic paraclis din marmură și împodobit cu fresce din viața Sfântului. Episcopul care participă la această sărbătoare, se roagă înaintea raclei, apoi sfințește untdelemnul pe care îl toarnă peste mirul izvorât din sfintele sale moaște, adunat într-o tăviță specială așezată sub sfintele moaște. Acest ulei sfințit amestecat cu mirul izvorât în chip minunat este dăruit credincioșilor spre dobândirea sănătății sufletești și trupești.

Comunitatea creștină din Tesalonic

Despre comunitatea creștină din Salonic se afirmă faptul că a fost înființată de către Sfântul Apostol Pavel, în timpul celei de-a doua călătorie misionară, când acesta a predicat în sinagoga evreilor din acest oraș. Viața de zi cu zi a membrilor acestei comunități, așa cum este prezentată de Sfântul Apostol Pavel în cele două epistole către Tesaloniceni, poate fi considerată un adevărat model, deoarece viața și slujirea celor din Tesalonic l-au determinat pe Sfântul Apostol Pavel să aducă totdeauna mulțumiri lui Dumnezeu pentru ei: "Mulțumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi toți, pe care vă pomenim necurmat în rugăciunile noastre." (I Tesaloniceni 1, 2)

Floare 02 Bun

Etimologia / semnificația numelui Dimitrie

În primul rând "La mulți ani!" tuturor celor care poartă numele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie!

Dimitrie - popularul nume romanesc își are originea în Grecia Antică, de la prenumele Demetrios, la rândul lui derivat din numele feminin Demetra. Sintagmele grecești "de" (pământ) și "meter" (mamă) ne explică semnificația numelui și anume "pământ mamă" sau "iubitor al pământului". Această expresie ne arată legătura Sfântă dintre om și natură, dintre om și pământul din care a fost făcut. Omul nu poate trăi rupt de natura în mijlocul căreia a fost creat de Dumnezeu. Așa cum trebuie să păstrăm în ordine și în curățenie casa sau gospodăria noastră, la fel, după puterile fiecăruia, trebuie să ne îngrijim de tot ce ne înconjoară; natura întreagă este "casa" în care trăim împreună, cu toții. Pe stradă, în parc, în excursie - peste tot trebuie să păstrăm curățenia și ordinea.

Regi ai Macedoniei și ai Greatului Seleucid au purtat numele de "Demeter". Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, martirizat și canonizat în secolul al-IV-lea, este un o altă informație utilă despre proveniența și vechimea numelui "Dumitru".

Primele atestări la noi în tara au apărut în anul 1387, în Tara Romanească, cu forma "Dimitru". În 1429 a apărut forma de "Dumitru", iar în 1437 a fost atestata varianta de "Dimitrie". Odată cu anii 1500 au început să răsară diferite variante derivate de la numele de baza "Dumitru", unul dintre primele forme fiind numele "Dima".

Sfântul Dimitrie sărbătorit în România

Potrivit statisticilor, peste 315.000 de români, în majoritate bărbați, își sărbătoresc ziua numelui la 26 și 27 octombrie, cu ocazia celor doi sfinți care poartă numele de Dimitrie. Conform acestor statistici, dintre bărbații sărbătoriți cu acest prilej, 261.437 poartă numele de Dumitru, 8.112 se numesc Mitică, 5.393 - Dimitrie, iar 1.036 - Dumitrache. În rândul femeilor a căror onomastică este la 26 octombrie, 29.941 poartă numele de Dumitra, 6.580 se numesc Dumitrița, 480 - Mitra, 383 - Dumitrica, 340 - Demetra, iar 337 - Dumitrana.

Derivate ale numelui Dimitrie

Dumitru, Dumitra, Dimitria, Mitel, Dima, Dumitrache, Mitică, Mitruța, Mitru, Mimi, Dumitrel, Demeter, Demetra, Demetriade, Demetrescu, Demetrio, Demetrios, Demetriu, Demetrius, Demetru, Demi (grecește), Dima (rusește), Diman, Dimitar (bulgărește, macedoneană), Dimitri, Dimitrie, Dimitrij (slovenă), Dimitrije (sârba) Dimitriu, Dimka (rusește), Dimocika (rusește), Dmitrei (slavă veche), Dmitri (rusește), Dmitro (ucraineană), Dumitrache, Dumitrascu, Dumitrescu, Dumitrica, Dumitriu, Mima, Mimi, Mita, Mitache, Mitea, Mitenka (rusește), Miti, Mitia, Mitica, Mitita, Mitja (slovenă), Mitka (rusește), Mitrea, Mitrica, Mitrita, Mitru, Mitrus, Mitrut, Mitruta, Mitty, Mitu, Mitus, Mitut, Mituta.

Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Dimitrie?

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir 26 octombrie

Conform calendarului ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în data de 26 octombrie când este serbat Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtor de mir Ocrotitorul Tesalonicului și pe 27 octombrie când este pomenit Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi Ocrotitorul Bucureștilor.

Sursă: Doxologia.

Floare 02 Bun

Icoana Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir

În icoanele timpurii Dionisie din Furna arată că Sfântul Mare Mucenic Dimitrie se zugrăvește sub chipul unui tânăr "cu începere de mustăți".

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir 26 octombrie

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie și Sfântul Gheorghe

O icoana din Sinai, datând din perioada cruciadelor, pictată în a doua jumătate a secolului al XII-lea, îl înfățișează pe Sfântul Dimitrie alături de Sfântul Gheorghe. Cei doi sunt reprezentați călare, Sfântul Dimitrie pe un cal negru, iar Sfântul Gheorghe pe un cal alb. În timp ce Sfântul Gheorghe este reprezentat împungând cu sulița un balaur, Sfântul Dimitrie este înfățișat învingându-l pe gladiatorul Lie. Având în vedere că Sfântul Dimitrie l-a învins pe Lie prin rugăciune, nu direct în luptă, această reprezentare face trimitere la războiul nevăzut.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir și Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtător de biruință
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir și Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtător de biruință

Martiriul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie reprezentat în Icoană

În perioada post-bizantină, scena martiriului păstrează baza formatului iconografic ce s-a dezvoltat în timpul paleologilor: Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este pictat șezând, cu mâna dreaptă ridicată, pe o treaptă sau pe un tron, având mai multe trepte, în fața unei clădiri ce reprezintă închisoarea, primind moartea din mâinile unui grup de soldați care îl străpung în partea dreaptă a toracelui cu sulițele.

Acest gest al Sfântului Dimitrie, exprimă totodată dorința de a primi împunsătura suliței în partea dreaptă, precum Hristos pe Cruce. Tot în cadrul acestei reprezentări, un înger coboară din înălțime o cunună pe capul său, în timp ce Lup, (ajutorul său) stând în spatele său, afișează o expresie de evlavie amestecată cu uimire. O reprezentare bizantină târzie a acestei scene este o icoană din Mănăstirea Marea Lavră din Muntele Athos, datând de la sfârșitul secolului XIV - începutul secolului XV. Această icoană a martiriului Sfântului Dimitrie conține cel mai timpuriu detaliu iconografic constând în reprezentarea unuia din soldați cu capul descoperit, ținând în mână sulița parcă fără a dori să-l rănească pe Sfânt. Acest model complet al martiriului Sfântului Dimitrie se găsește într-un mare număr de lucrări post-bizantine, începând cu secolul XVI. Printre cele mai timpurii se numără o icoană din secolul XV-XVI aflată în "Biserica Sfântul Gheorghe (a Grecilor) din Veneția." În aceasta, scena martiriului are loc în fața unui complex de clădiri fortificate cu două turnuri, reprezentând închisoarea unde a fost ținut Sfântul. Acest gen arhitectural s-a dezvoltat în secolul XVI, fiind bazat pe modele din perioada paleologilor. În partea dreaptă, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este așezat pe un fel de tron din marmură. Un înger coboară din înălțime, pregătindu-se să așeze deasupra capului Sfântului cununa muceniciei, în timp ce Lup se află în spatele său, având brațele ridicate. În partea stângă, un grup de șase soldați îl împung cu sulițele în partea dreaptă, cu excepția unuia - care are capul descoperit și care parcă nu vrea să-l rănească pe Sfânt.

Martiriul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir 26 octombrie

Icoana din Veneția urmează icoana de la Marea Lavră în prezentarea iconografică a scenei, însă diferă de aceasta în partea superioară a ansamblului arhitectural, închisoarea, în icoana din Athos, neavând turnuri. Există diferențe și în ceea ce privește reprezentarea lui Lup, care, ca reacție emoțională, în icoana de la Marea Lavră parcă are tendința de a duce mâna dreaptă spre față. Transpunerea scenei martiriului, asa cum apare în icoana din "Biserica Sfântul Gheorghe din Veneția" apare într-un număr de icoane din secolul XVI de la "Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai". Scena este pictată după cum am descris mai sus, însă fără soldatul cu capul descoperit care refuză să-l ucidă pe Sfânt. În rest, soldații poartă uniforme similare, cea mai caracteristică figură fiind cea a călăului aflat în fața Sfântului, care este reprezentat purtând o cască ornată surprinzător cu frunze de acanthus (talpa ursului). Mucenicul stă pe un tron în trepte, având o aureolă cu decorațiuni florale. În fundal se află două turnuri reprezentate în mod asemănător cu cele din icoana venețiană. Acest tip iconografic al martiriului Sfântului Dimitrie, apare în trei lucrări din secolul XVI din Epir. Cea mai timpurie dintre acestea este o frescă din Mănăstirea Philantropenon de pe insula Ioannina, pictată în anul 1542. Ceva mai târzii sunt picturile murale ale aceleiași scene din bisericile "Sfântul Dimitrie din Veltsista" (după 1558) și "Sfântul Nicolae din Krapsi" (1563).

Începând cu secolul XVIII, scena martiriului Sfântului Dimitrie a fost mult simplificată. În Muntele Athos, de exemplu, în afară de singura reprezentare din Mănăstirea Esfigmenu (sec. XVIII) care include detaliul îngerului care îl încununează pe Sfânt, scena martiriului este mult simplificată. Una din caracteristicile ce apare în majoritatea acestor fresce atonite – și nu sunt puține - este scorpionul așezat sub piciorul Sfântului. Exemplele se găsesc în catoliconul Mănăstirii Filoteu, în capelele Sfântului Dimitrie ale Mănăstirilor Chalendari și Zografu (ambele pictate în 1779) și în kiriakonul "Schitului Sfântul Dimitrie" aparținând de Mănăstirea Vatoped.

În icoanele mai actuale, în special cele din Grecia, în spatele Sfântului Dimitrie apare pe fundal, Turnul Alb din Salonic.

Cartea în format fizic ➡ Dionisie din Furma - Erminia Picturii Bizantine

Floare 02 Bun

Rugăciune către Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir

Sfinte Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtor de Mir, ne rugăm ție în clipe de mare necaz pentru a ne apăra de primejdia care ne înconjoară. Așa cum Tu ai reușit să nu te închini la idoli și la dușmanii lui Hristos, tot așa ajută-ne să-i biruim pe toți dușmanii noștri știuți și neștiuți. Sfinte Mare Mucenic, dă-ne putere și binecuvântează-ne să-i învingem pe cei care vor să ne aducă pagubă și să ne despartă de persoanele pe care le prețuim și le iubim. Așa cum L-ai ajutat pe Nestor să-l învingă pe crudul Lie, cel care-i omora pe creștinii din Salonic, tot așa ajută-ne pe noi să scăpăm de dezbinarea, de ura și de răzbunarea celor care vor să surpe munca noastră și ajută-ne să scăpăm din cele mai cumplite primejdii. Roagă-l Tu pe bunul Dumnezeu să ne dăruiască nouă marea lui milă. Amin.

Sfinte Dimitrie, tu ai fost ales de Dumnezeu și hărăzit să ocupi funcția de proconsul, în timpul crudului persecutor al creștinismului, Maximilian; lucrul acesta ți-a îngăduit să poți vești cu mai multă ușurința și autoritate cuvântul mântuitor al sfintei Evanghelii. Tu nu te-ai lăsat impresionat nici de promisiunile tiranului, nici de amenințările lui, ci ai renunțat la orice demnitate lumească pentru a câștiga fericirea veșnică.
Împărțind toate bunurile tale celor săraci ai mers la închisoare cantând cel mai frumos imn de biruință al creștinilor: "Aleluia." Străpuns de sulițele ucigașilor te-ai asemănat cu Mântuitorul tău răstignit pe cruce.
Te rog mijlocește-mi și mie harul să gust măcar în parte fericirea pe care o dă trăirea sinceră a credinței. Binecuvintează-mă și pe mine, ca să ma pot împotrivi greutăților pe care le întâlnesc în strădania de a-mi apăra credința. Bunul Dumnezeu a răsplătit cucernicia și dragostea cu care ai îndurat toate suferințele săvârșind nenumărate minuni cu moaștele tale, care atunci când au fost găsite emanau un parfum plăcut mirositor.
Da-mi și mie harul să fiu în viata o plăcuta mireasma a lui Hristos în mijlocul lumii stricate și să duc pe cât mai mulți pe drumul mântuirii prin pilda și rugăciunea mea. Amin.

Floare 02 Bun

Cântări Liturgice

Tropar - Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, glasul al 3-lea

Mare apărător te-a aflat întru primejdii lumea, purtătorule de chinuri, pe tine cel ce ai biruit pe păgâni. Deci, precum mândria lui Lie ai surpat și la luptă îndrăzneț ai făcut pe Nestor, așa Sfinte Dimitrie, pe Hristos Dumnezeu roagă-L să ne dăruiască nouă mare milă.

Condac - Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, glasul al 2-lea

Cu curgerile sângiurilor tale, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, Biserica Dumnezeu a înroșit-o, Cel Ce ți-a dat ție tărie nebiruită; și păzește cetatea ta nevătămată, căci tu ești întărirea ei.

Floare 02 Bun

Viața completă - Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir (Viețile Sfinților)

Sfântul și marele mucenic Dimitrie s-a născut în cetatea Solun (Tesalonic), din părinți de neam bun și dreptcredincioși. Tatăl lui era voievod în cetatea Solunului, crezând în taină în Domnul nostru Iisus Hristos și slujind Lui. Dar nu îndrăznea să mărturisească preasfânt numele Lui, căci atunci era mare prigoană asupra creștinilor din partea paginilor împărați. Temându-se de groaznica prigonire a nelegiuiților, ținea ascuns în sine mărgăritarul cel de mult preț al credinței lui Hristos. El avea în palatul său o cămară ascunsă de rugăciune, în care erau două sfinte icoane, împodobite cu aur și cu pietre scumpe: una a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Cel ce S-a întrupat, iar altă a Preasfintei Sale Maici, Fecioara Maria, înaintea cărora întotdeauna aprindea candela și aducea tămâie și se ruga împreună cu soția sa cea de o credință, adevăratului Dumnezeu, Cel ce locuiește întru cei de sus, Fiului Său Unul născut și Fecioarei Maria cea preanvinovată. Asemenea era și milostiv către săraci și aducea mari faceri de bine celor care le trebuiau. Dar nu aveau fii, și pentru aceasta erau în mare mâhnire și se rugau lui Dumnezeu cu tot dinadinsul, ca să le dea moștenitori casei lor.

După multă vreme au fost auziți, pentru că, aducându-și aminte Cel Preaînalt de rugăciunile și de milosteniile lor, le-a dat lor un fiu; pe acest sfânt și vrednic de fericire Dimitrie, la a cărui naștere s-a veselit tot Solunul împreună cu voievodul lor, care a dat la toată cetatea, dar mai ales săracilor, un mare ospăț, mulțumind lui Dumnezeu pentru acest mare dar. Apoi când copilul a ajuns în vârstă, ca să poată cunoaște și să înțeleagă adevărul, l-au dus părinții în casa lor de rugăciune și, arătându-i sfintele icoane, i-au zis: "Aceasta este icoana adevăratului Dumnezeu, Care a făcut cerul și pământul și aceasta este icoana Preasfintei Fecioare Maria, Născătoarea lui Dumnezeu". Deci, I-au învățat pe el sfânta credință, spunându-i toate cele ce luminează cunoștința despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum și toate cele privitoare la deșertăciunea necuraților zei păgâni și a idolilor cei neînsuflețiți. Iar Dimitrie a cunoscut adevărul din cuvintele părinților săi, dar mai ales din darul lui Dumnezeu, care începuse a lucra într-însul. El cu tot sufletul a crezut în Dumnezeu și, închinându-se sfintelor icoane, le-a sărutat cu osârdie. Părinții lui, chemând în taină un preot și pe câțiva creștini, prieteni ai lor, în acea ascunsă cămară de rugăciune, au botezat pe fiul lor în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Copilul, luând Sfântul Botez, a învățat cu amănuntul Legea lui Dumnezeu. El creștea cu anii și cu înțelepciunea, mergând cu fapte bune ca pe o scară, din putere în putere, și era în el darul lui Dumnezeu care îl lumină și îl făcea înțelept. După ce a ajuns la vârsta cea desăvârșită, părinții lui s-au dus din vremelnica viață, lăsându-l pe Sfântul Dimitrie moștenitor nu numai al averilor, ci și al faptelor lor cele bune.

Auzind atunci împăratul Maximilian despre moartea voievodului Tesalonicului, a chemat la dânsul pe fiul acestuia, pe Sfântul Dimitrie, și, văzându-i înțelepciunea și vitejia în război, l-a făcut antipat și i-a încredințat lui Tesalonicul, zicându-i: "Păzește patria ta și s-o cureți de necurații creștini, ucigându-i pe toți cei care cheamă numele lui Iisus Hristos Cel răstignit". Sfântul Dimitrie, luând de la împărat dregătoria, a mers la Solun, unde a fost primit cu mare cinste de cetățeni și îndată a început a mărturisi înaintea tuturor numele lui Iisus Hristos, pe care îl preamărea, precum și a învăța pe toți credința. El a devenit pentru tesaloniceni un alt Apostol Pavel, aducându-i pe ei la cunoștința adevăratului Dumnezeu și dezrădăcinând închinarea la idoli. Apoi, nu după multă vreme s-a făcut cunoscut împăratului Maximilian că Dimitrie, antipatul, este creștin și pe mulți îi aducea la credința sa, lucru pe care auzindu-l împăratul, s-a mâniat foarte tare.

Întorcându-se atunci de la războiul pe care l-a purtat cu sciții și cu sarmații, pe care i-a supus sub stăpânirea împărăției Romei și venind biruitor, a făcut din cetate în cetate praznice și jertfe idolești, apoi a venit și în Tesalonic.

Folare Separare 1

Dimitrie, încă înaintea venirii împăratului în Solun, a încredințat toată averea sa unui credincios slujitor al său, pe care îl chema Lupul, și l-a însărcinat cu toată bogăția ce rămăsese de la părinții lui, aurul, argintul, pietrele de mare preț, și hainele, să le împartă în grabă la cei cărora le trebuiau și la săraci, zicând: "Împarte bogăția cea pământească, ca să căutăm pe cea cerească". Iar el s-a pus pe rugăciuni și pe post, pregătindu-se înainte pentru a primi cununa cea mucenicească. Împăratul a întrebat dacă sunt adevărate cele auzite despre Dimitrie. Iar Dimitrie, stând înaintea împăratului, cu mare îndrăzneală a mărturisit că el este creștin și a defăimat închinarea de idoli cea păgânească. Atunci împăratul a poruncit să fie dus nu în temnița cea de obște, ci într-un loc mai defăimat, într-o baie mare și veche, care era aproape de palatele unde ședea împăratul. L-au pus, deci, pe sfânt în cămările acelei băi, care era adâncă și în care, intrând el, se ruga, grăind ca David: "Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte Doamne, ca să îmi ajuți mie, grăbește, că Tu ești răbdarea mea Doamne, Doamne, nădejdea mea din tinerețile mele. Spre Tine m-am întărit din pântece, din sânul maicii mele, Tu ești acoperitorul meu până ce voi fi. Pentru aceasta se va veseli gura mea, când voi cânta Ție și limba mea toată ziua va învăța dreptatea Ta".

Sfântul Dimitrie ședea acolo în temniță ca într-o cameră luminoasă, cântând și slăvind pe Dumnezeu. Apoi sfântul a văzut o scorpie înaintea sa, care voia să-l muște de picior; iar el, însemnându-se cu semnul crucii și după ce a zis: "În numele lui Hristos care a zis să călcăm peste șerpi și peste scorpii și peste toată puterea vrăjmașului", a călcat peste scorpia aceea. Stând așa în temniță, a fost cercetat de îngerul lui Dumnezeu care i s-a arătat întru lumină mare, cu o preafrumoasă cunună din Rai, și i-a zis lui: "Pace ție, pătimitorule al lui Hristos, Dimitrie! Îmbărbătează-te și te întărește și biruiește pe vrăjmașii tăi". Zicându-i acestea, i-a și pus cunună pe cap. Iar sfântul a răspuns: "Mă bucur întru Domnul și mă veselesc întru Dumnezeu, Mântuitorul meu". Și sfântul se aprindea cu inima către dragostea lui Dumnezeu, voind să-și verse cu osârdie sângele său pentru Dânsul.

În acea vreme împăratul se îndeletnicea cu jocuri publice și cu priveliști; pentru că împărații elinilor, în vremea de demult, aveau obiceiul ca atunci când intrau într-o cetate puneau pe oameni să se lupte, aruncau pietre și săreau, apoi aruncau cu sulițe la semn și se luptau cu pumnul. Acest fel de lupte se numeau pentatlon și cei care ar fi biruit în aceste cinci lupte primeau daruri de la împărat. Împăratul a vrut să vadă aceste cinci feluri de lupte și s-a așezat la un loc înalt ca să-i vadă pe luptători, între care era și vestitul Lie, din neamul vandalilor. Acesta era înalt cu trupul, puternic cu virtutea și înfricoșat la chip, căruia i-a făcut un loc înalt de priveliște. Împăratul se bucura, văzând cum acel Lie se luptă cu oamenii cei viteji și îi ucidea pe ei, aruncându-i de sus în sulițe: Mai era acolo și tânărul creștin Nestor, cunoscut Sfântului Dimitrie. Acela, văzând pe Lie că ucide pe mulți și mai ales că îi pierde pe creștini fără cruțare, s-a aprins de râvnă și, vrând să se lupte cu Lie, a alergat la Sfântul Dimitrie care era în temniță și i-a spus lui despre luptătorul Lie că a ucis mulțime de creștini. Nestor cerea de la dânsul binecuvântare și rugăciuni, ca să-l poată birui pe acel nemilostiv ucigaș de oameni. Sfântul Dimitrie, însemnându-l pe el cu semnul Sfintei Cruci, i-a zis: "Du-te și îl vei birui pe Lie, mărturisind pe Hristos". Apoi Nestor a alergat în acel loc și cu mare glas a strigat: "O, Lie! Vino să ne luptăm amândoi!". Împăratul, șezând la loc înalt și privind pe oameni luptându-se, dacă a văzut pe Nestor tânăr și frumos la față, fiind cam de douăzeci de ani, l-a chemat la dânsul și i-a zis: "Tinere, pentru ce nu-ți cruți viața ta? Oare nu vezi pe câți i-a biruit Lie și cât sânge a vărsat? Nu îți este milă de frumusețea ta și de tinerețea ta? Dacă ești sărac, vino să te îmbogățesc, numai nu te duce să te lupți cu Lie, că o să-ți pierzi viața". A răspuns Nestor: "Împărate, eu sărac nu sunt, nici nu vreau să-mi pierd viața, ci vreau să mă lupt cu Lie și să-l biruiesc pe el".

Folare Separare 1

Acestea zicându-le, strigă: "Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-mi!". Apoi a început să se lupte cu potrivnicul, pe care, trântindu-l jos în sulițele cele ascuțite, l-a omorât. Împăratul s-a mâhnit foarte tare de pierderea lui Lie, mai mult decât dacă ar fi căzut el din împărăția sa. Chemând la el pe Nestor, i-a zis: "Tânărule, cu ce farmece l-ai biruit pe Lie? EI a omorât atâția oameni mai puternici decât tine și tu cum l-ai omorât pe dânsul?". Sfântul Nestor a răspuns: "Împărate, eu nu am biruit pe Lie cu farmece, ci cu puterea lui Hristos, adevăratul Dumnezeu, am făcut aceasta". Acestea dacă le-a auzit păgânul împărat, s-a mâniat foarte tare și a poruncit unui boier pe care îl chema Marchian, să-l scoată pe Nestor afară de poarta cea de aur și să-i taie capul cu cuțitul. În acest chip s-a sfârșit Sfântul Nestor, după cuvântul Sfântului Dimitrie.

Nu s-a mângâiat împăratul pentru pierderea lui Lie, căci toată ziua și toată noaptea era mâhnit. Apoi aflând că Dimitrie a fost pricinuitorul morții lui Lie, a poruncit să-l ucidă pe el cu sulițele. "Precum Lie a fost aruncat în sulițe de Nestor și a murit, așa și Dimitrie să fie străpuns cu sulițele, ca de aceeași moarte să moară cel care a pricinuit moartea iubitului meu Lie" – așa zicea împăratul. Dar s-a înșelat nebunul împărat, socotind că sfinții mor cu aceeași moarte ca și păcătoșii, pentru că moartea păcătoșilor este cumplită, iar a sfinților este cinstită înaintea Domnului.

Începând a se lumina de ziuă, în ziua de douăzeci și șase a lunii octombrie, au intrat ostașii în temniță și, aflându-l pe Sfântul Dimitrie stând la rugăciune, l-au împuns pe el cu sulițele. Întâia suliță cu care a fost împuns a fost în coasta dreaptă, în locul în care a fost împuns și Hristos pe cruce. Căci sfântul, cum a văzut pe ostași, singur a ridicat mâna dreaptă și aceștia I-au și împuns. Astfel, închipuind patima lui Hristos Domnul, Cel împuns cu sulița, sfântul și-a dat în mâinile Lui cinstitul său suflet. Iar trupul lui care zăcea pe pământ fără cinste, mergând noaptea un oarecare dintre credincioși, l-a luat în taină și l-a îngropat.

Folare Separare 1

Când Sfântul Dimitrie a fost străpuns de sulițe în temniță de către ostași, era de față la moartea lui și credinciosul său slujitor, cel pomenit mai înainte, Lupul. Acela a luat haina stăpânului său cea înmuiată în sânge. La fel și inelul lui l-a înmuiat în sânge și multe minuni făcea cu haina și cu inelul, tămăduind toate bolile și gonind duhurile cele viclene, încât s-a dus vestea minunilor prin tot Solunul și toți bolnavii alergau la dânsul. Aflând despre acestea Maximilian, a poruncit ca să-l prindă pe fericitul Lupul și să-i taie capul. Și astfel, sluga cea bună și credincioasă a sfântului s-a dus la Domnul după stăpânul său, adică după Sfântul Dimitrie, căci unde este stăpânul, acolo să fie și sluga lui.

Apoi, nu după multă vreme, a început prigoana asupra creștinilor. Deasupra mormântului Sfântului Dimitrie era zidită o biserică mică, în care se săvârșeau multe minuni și bolnavii primeau tămăduire. Atunci, un boier din cei mari, slăvit și credincios, din părțile Iliricului, pe nume Leontie, fiind cuprins de o boală grea și nevindecabilă, a alergat cu credință la Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Când au ajuns la biserica sfântului, l-au așezat în acel loc unde se aflau în pământ moaștele mucenicului și îndată acesta a primit tămăduire și s-a sculat sănătos, mulțumind lui Dumnezeu și preamărind pe Sfântul Dimitrie, plăcutul Lui. Acesta a vrut să zidească sfântului o biserică mare și frumoasă în semn de mulțumire.

Dărâmând biserica cea mică, când s-a început temelia celeilalte biserici, au fost găsite moaștele Sfântului și Marelui Mucenic Dimitrie întregi și nestricate, din care au izvorât mir frumos mirositor și a umplut toată cetatea de mireasmă bună. Apoi s-a adunat tot poporul și cu bucurie au luat din pământ moaștele sfântului și s-a tămăduit mulțime de bolnavi, prin ungerea cu mirul care izvora. Leontie, bucurându-se, nu atât pentru sănătatea sa, cât pentru aflarea sfintelor moaște, degrabă a săvârșit lucrul pe care îl începuse și a ridicat în acel loc o biserică preafrumoasă în numele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Într-însa a pus cinstitele lui moaște, într-o raclă ferecată cu aur și împodobită cu pietre de mare preț. Apoi, cumpărând sate și vii, le-a dat bisericii spre întreținerea celor ce slujeau în ea. Leontie, întorcându-se la locul său, a vrut să ia cu sine o parte din moaștele sfântului, ca să zidească o biserică și în patria sa. Dar sfântul, arătându-i-se în vis, i-a zis să nu îndrăznească a lua ceva din moaștele lui. Atunci el a luat numai giulgiul cel înmuiat în sângele sfântului și, punându-l în racla de aur, a plecat: Multe minuni s-au făcut pe cale cu acel giulgiu, prin puterea rugăciunilor sfântului, căci trecând el un râu mare și foarte tulburat de o furtună, pentru care era cuprins de mare frică, i s-a arătat Sfântul Mucenic Dimitrie, zicându-i: "Racla cu giulgiu ia-o în mâinile tale și nu te teme". Astfel făcând el, a reușit să treacă împreună cu însoțitorii săi, fără primejdie râul acela. Ajungând în patria sa a zidit o preafrumoasă biserică în cinstea sfântului mucenic. Acolo s-a vindecat Marin, eparhul Iliricului, care era plin de răni din cap și până la picioare. De asemenea, au mai fost tămăduiți unul căruia îi curgea sânge din nări și unul îndrăcit a fost izbăvit și multe alte minuni se săvârșeau acolo cu ajutorul rugăciunilor sfântului. Însă multe minuni se făceau în Tesalonic, acolo unde se aflau moaștele lui cele sfinte.

Folare Separare 1

Apoi a fost o foamete mare în Tesalonic, încât mureau oamenii din pricina lipsei de hrană. Sfântul mucenic Dimitrie, nesuferind să vadă oamenii din cetatea sa pierind de foame, s-a arătat pe mare corăbierilor, înconjurând limanurile, adăposturile și ostroavele, apoi a poruncit corăbierilor care duceau grâu să meargă în Tesalonic. Astfel a izbăvit cetatea sa de foamete.

Când dreptcredinciosul împărat Iustinian a zidit o preafrumoasă biserică în Constantinopol, în numele înțelepciunii lui Dumnezeu, Biserica Sfântă Sofia, a trimis în Tesalonic bărbați cinstiți ca să aducă de acolo o parte din moaștele Sfântului Mucenic Dimitrie, pentru împodobirea și sfințirea acelei biserici noi. Ajungând trimișii la Tesalonic și apropiindu-se de cinstită raclă a sfântului, deodată a ieșit foc din raclă, dogorind pe toți și un glas înfricoșat din acel foc, zicea: "Să nu îndrăzniți". Toți cei ce erau acolo au căzut de frică și, luând numai țarină din acel pământ, s-au dus la împărat. Spunându-i cele ce s-au petrecut, s-au mirat toți de cele ce au auzit. Iar țarina luată de la mormântul sfântului mucenic a dat-o jumătate împăratului, iar cealaltă jumătate au pus-o în cămara unde se păstrau vasele bisericii.

Altădată un tânăr, pe care îl chema Onisifor, era rânduit la biserica Sfântului Dimitrie să aprindă lumânările și să îngrijească candelele. Acela, fiind îndemnat de diavol, fura lumânările și le vindea în taină și își făcea câștig necinstit. Iar sfântul, nesuferind un lucru rău ca acesta ce se făcea în biserica lui, i s-a arătat în vis lui Onisifor, și fapta cea rea a lui a mustrat-o cu iubire de oameni, zicându-i: "Frate Onisifore, nu-mi este plăcut lucrul pe care îl faci tu, că furi lumânările și faci pagubă celor ce le aduc, dar mai ales ție. Că celui ce face unele ca acestea îi crește osândirea. Deci lasă-te de aceste apucături rele și te pocăiește". Onisifor, sculându-se din somn, s-a rușinat de fapta sa și se temea. Dar după o vreme a uitat învățătura mucenicului și a început obiceiul său cel rău, de a fura luminările. Odată, unul din dreptcredincioșii cetățeni, sculându-se foarte de dimineață, a venit la biserică și a adus niște lumânări foarte mari pe care, aprinzându-le, le-a dus la mormântul Sfântului Mucenic Dimitrie, apoi, rugându-se, s-a dus. Iar Onisifor, mergând spre acele lumânări, și-a întins mâna să le ia și îndată a auzit un glas din mormântul sfântului mucenic, zicându-i: "Iarăși faci același lucru rău?". Onisifor, fiind lovit de acest glas, a căzut rău la pământ și zăcea ca un mort, până ce a venit unul din clerici care l-a ridicat pe el, uimit de spaimă. Apoi, abia venindu-și în fire, și-a mărturisit înaintea tuturor păcatul și le-a povestit despre arătarea cea dintâi a sfântului în vis, cât și cea despre a doua mustrare a mucenicului și toți s-au înspăimântat, auzind aceasta.

Folare Separare 1

De multe ori Sfântul Mare Mucenic Dimitrie ți-a izbăvit cetatea Solunului de năvălirea și de asuprirea barbarilor. În vremea împăratului Mavrichie, fiind război cu arabii și cetatea Solunului fiind înconjurată și tare bătută de barbari, atunci era în cetate un om temător de Dumnezeu și foarte îmbunătățit, care se numea Ilustrie. Acesta, venind noaptea în biserica Marelui Mucenic Dimitrie, în pridvor fiind, se rugă cu toată tăria lui Dumnezeu și purtătorului de chinuri al lui Hristos pentru apărarea cetății sale și i s-a făcut o vedenie înfricoșată. A văzut doi tineri luminați, ca unii din cei ce stau înaintea feței împăratului, venind în biserica sfântului. Aceia erau îngerii lui Dumnezeu în fața cărora s-au deschis ușile singure și ei au intrat înăuntru. Apoi a intrat și Ilustrie după dânșii, vrând să vadă ce va fi. Iar cei ce intraseră, cu glas mare au zis: "Unde este stăpânul cel ce locuiește aici?". Și iată, s-a arătat alt tânăr, ca un slujitor, zicând: "Ce aveți cu el?". Iar ei au zis: "Domnul ne-a trimis la dânsul ca să-i spunem un cuvânt". Iar slujitorul, arătând spre mormântul sfântului, a zis: "Aici este". Iar ei au zis slujitorului: "Spune-i despre noi". Și mergând, slujitorul a ridicat perdeaua și a ieșit Sfântul Dimitrie în întâmpinarea lor, cu acel chip precum era zugrăvit pe icoană.

Era luminat ca soarele, încât nu-i era cu putință lui Ilustrie să privească la dânsul, ci tremura de frică, văzând ceea ce se petrecea.

Apoi, cei ce au venit l-au sărutat pe Sfântul Dimitrie, iar el a grăit către dânșii: "Vă mulțumesc, dar pentru ce ați venit la mine?". Iar cei ce veniseră au răspuns: "Stăpânul ne-a trimis pe noi la sfinția ta, poruncindu-ți ca să-ți lași cetatea și să mergi la Dânsul, vrând ca să o dea pe ea vrăjmașilor". Acestea auzindu-le mucenicul, a lăcrimat, plecându-și capul. Iar slujitorul zicea către cei ce au venit: "Dacă aș fi știut că venirea voastră îmi aduce întristare, nu aș fi spus Stăpânului meu de voi". Apoi Sfântul Mucenic Dimitrie a început a grăi: "Oare așa voiește Domnul și Stăpânul tuturor ca această cetate, pe care a răscumpărat-o cu sânge, să o dea în mina vrăjmașilor, celor ce nu-L cunosc pe El și nu cred într-Însul, nici nu cinstesc numele cel sfânt al Lui?". Iar cei ce veniseră i-au răspuns: "De nu ar fi voit așa Stăpânul nostru, nu ne-ar fi trimis pe noi la sfinția ta".

Folare Separare 1

Iar el le-a zis: "Mergeți, fraților, să spuneți Stăpânului meu că așa zice Dimitrie, robul Său: Știu îndurările Tale, iubitorule de oameni, Stăpâne, Doamne, care covârșesc păcatele noastre, încât chiar fărădelegile a toată lumea nu biruie milostivirea Ta. Tu pentru păcatele noastre Ți-ai vărsat Sângele Tău, și Ți-ai pus sufletul pentru noi. Deci, arată-Ți mila Ta și spre această cetate și să nu poruncești să o las pe ea. De vreme ce m-ai pus pe mine de strajă cetății acesteia, Ție mă voi asemăna, Stăpânul meu, căci îmi voi pune sufletul pentru cetățeni. Și de vor pieri aceștia, să pier și eu cu dânșii. Dar să nu pierzi, Doamne, cetatea în care se pomenește numele Tău cel sfânt, căci cu toate că a greșit poporul Tău, totuși nu s-a depărtat de la Tine și Tu singur ești Dumnezeul celor ce se pocăiesc". Apoi l-au întrebat cei ce veniseră: "Așa să răspundem din partea Ta, Domnului Care ne-a trimis pe noi?". A zis Dimitrie: "Da, fraților, așa să-I spuneți. Pentru că știu că nu până la sfârșit se va iuți, nici în veac se va mânia". Acestea zicându-le, a intrat în mormânt și s-a închis în sfințita raclă. Iar cei ce au vorbit cu dânsul s-au făcut nevăzuți. Toate acestea Ilustrie le-a văzut și le-a auzit în vedenia aceea, apoi, sfârșindu-se vedenia, și-a venit în fire. Și se minuna foarte tare și, căzând la pământ, a mulțumit sfântului pentru că are grijă de cetate și el roagă pe Stăpânul să nu fie dați în mâinile vrăjmașilor lor. Iar a doua zi a spus toate acestea poporului și-l întărea spre vitejeasca împotrivire asupra vrăjmașilor.

Auzind acestea, cu lacrimi strigau către Dumnezeu, cerând milă, iar pe sfântul mucenic Dimitrie îl chemau ca să le fie întotdeauna în ajutor, după cum și până aici s-au păzit întregi prin apărarea lui. Deci, îndată s-au dus vrăjmașii de la zidurile cetății cu rușine, neputând să ia cetatea cea păzită de marele plăcut al lui Dumnezeu, și s-au întors deșerți în ale lor. Astfel își apăra cetatea sa Sfântul Mucenic Dimitrie.

Apoi pe mulți i-a eliberat din robia barbarilor, căci arătându-i-se unui episcop care era prins de barbari și legat, l-a dezlegat de legături și l-a dus până la Tesalonic. După aceea, năvălind barbarii în hotarele Tesalonicului și robind mulți oameni dimprejurul cetății, au luat pe două fecioare frumoase și, ducându-le în pământul lor, le-au dăruit stăpânitorului. Amândouă erau iscusite la lucrul gherghefului, făcând în cusături tot felul de flori și de pomi, păsări, fiare și chipuri omenești. Înștiințându-se stăpânitorul de meșteșugul lor, le-a zis: "Am auzit că în pământul vostru este un Dumnezeu mare, anume Dimitrie, și face multe minuni. Deci să-mi coaseți pe pânza curată chipul aceluia, ca și eu să mă închin lui". Iar fecioarele i-au zis: "Dimitrie nu este Dumnezeu, ci mare slugă a lui Dumnezeu și ajutor al creștinilor. Noi nu îndrăznim a face aceasta, stăpânitorule, pentru că știm că nu voiești ca să-l cinstești, ci să-l batjocorești". Iar stăpânitorul a zis: "În mâinile mele este viața și moartea voastră, alegeți voi ce voiți: sau să faceți ceea ce vă poruncesc și să fiți vii, sau dacă nu împliniți porunca, să muriți îndată". Iar ele, de frica morții, au început să coase pe o pânză subțire chipul Sfântului Mucenic Dimitrie. Sosind ziua sfintei lui pomeniri, au terminat de cusut chipul mucenicului și noaptea, șezând fecioarele la gherghef, s-au plecat peste chipul acela și au început să plângă, zicând: "Să nu te mânii pe noi, mucenice al lui Hristos, pentru că știm că nelegiuitul stăpânitor are să batjocorească sfântul tău chip. Să știi că noi nu am voit să închipuim sfânta ta față, dar fără de voie am făcut aceasta, temându-ne de moartea cea cumplită". Astfel plângând deasupra chipului, au adormit. Și precum oarecând îngerul a luat pe Avacum, așa și sfântul Dimitrie, luând pe acele fecioare cu chipul, le-a dus în acea noapte în Tesalonic, când era praznicul său, și le-a pus în biserică lângă mormântul sfântului, pe când se făcea cântarea cea de toată noaptea.

Folare Separare 1

Poporul, văzând această minune, s-a mirat, iar fecioarele acelea, deșteptându-se, au strigat: "Slavă lui Dumnezeu! Dar unde ne aflăm?". Și li se părea că sunt în vis. Apoi, cunoscând cu adevărat că sunt în Tesalonic și văzând mormântul sfântului și popor mult stând în biserică, cu mare glas au mulțumit izbăvitorului lor, Sfântului Mucenic Dimitrie și toate cele întâmplate le-au spus tuturor. Și s-au bucurat solunienii de această minune preaslăvită și au prăznuit cu bucurie ziua Sfântului Dimitrie, iar chipul cel cusut l-au pus înaintea altarului.

Martiriul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir 26 octombrie
Martiriul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir 26 octombrie

În vremea în care era să se predea Tesalonicul în mâinile agarenilor (turcilor), mergând câțiva creștini cucernici la Tesalonic în ziua praznicului Sfântului Mare Mucenic al lui Hristos, Dimitrie, erau pe drumul cel împărătesc care duce la Vardari, acolo unde se unește drumul ce vine de la Tesalonic cu drumul ce vine de la Larisa. Aceia au văzut aievea un om în chip de ostaș, care venea de la Tesalonic și un altul în chip de arhiereu, care venea pe drumul de la Larisa și s-au întâlnit amândoi. Mai întâi ostașul a zis către arhiereu: "Bucură-te Ahilie, arhiereul lui Dumnezeu!". Arhiereul a răspuns: "Bucură-te și tu, ostașule al lui Hristos, Dimitrie". Iar creștinii aceia auzind astfel de nume, au stat cu frică la o parte ca să vadă sfârșitul. A zis iarăși ostașul către arhiereu: "De unde vii, arhiereule al lui Dumnezeu, și unde te duci?". Atunci Sfântul Ahilie a lăcrimat și i-a zis: "Pentru păcatele și fărădelegile lumii, mi-a poruncit Dumnezeu să ies din Larisa, pe care o păzeam, căci are de gând s-o dea în mâinile agarenilor. Deci, am ieșit de acolo și mă duc unde îmi va porunci". "Dar tu, a zis Ahilie, de unde vii ostașule al lui Hristos, Dimitrie? Te rog spune-mi?!".

Atunci a lăcrimat și Sfântul Dimitrie și i-a zis: "Eu tot asemenea am pătimit, arhiereule Ahilie. De multe ori am ajutat tesalonicenilor și i-am izbăvit din robie, de primejdie aducătoare de moarte și de toată neputința. Însă acum, pentru multele păcate și fărădelegile lor, S-a depărtat Dumnezeu de la dânșii și mi-a poruncit să-i las, că cetatea să fie cucerită de agareni. Deci, pentru aceasta am ascultat porunca Lui și îndată am ieșit de acolo și mă duc unde îmi va porunci". Zicând acestea, amândoi și-au plecat capetele la pământ și au plâns, iar după aceea s-au sărutat și și-au luat ziua bună unul de la altul și îndată s-au făcut nevăzuți. Când au văzut această minune, creștinii aceia n-au mai îndrăznit să se ducă la Tesalonic, ci s-au întors înapoi, povestind vedenia și minunea aceea.

Folare Separare 1

După aceasta, n-a trecut o lună și Tesalonicul, precum și Larisa, au fost cucerite de turci. Apoi multe alte minuni a făcut sfântul, spre slava lui Dumnezeu în Treime, Căruia se cade cinste, mulțumită și închinăciune de la toată făptura, în veci. Amin.

Folare Separare 1

Cartea în format fizic ➡ Viețile Sfinților Octombrie

Floare 02 Bun

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi 26 octombrie

În aceasta luna, în ziua a douăzeci și săsea, pomenirea Sfântului slăvitului Marelui Mucenic Dimitrie (Dumitru), izvorâtorul de mir și făcătorul de minuni, din Tesalonic;
Tot în aceasta zi, Sfinții Mucenici Artemidor și Vasilie, care de sabie s-au săvârșit;
Tot în aceasta zi, Sfânta Mucenița Leptina, care s-a săvârșit fiind târâta pe pământ;
Tot în aceasta zi, Sfântul Mucenic Glicon, care de sabie s-a săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Marelui și groaznicului cutremur;
Tot în aceasta zi, pomenirea mutării icoanei slăvitului Mucenic Dimitrie, de la Tesalonic în Constantinopol, la Mânăstirea Pantocratorului, care icoana mai înainte sta deasupra mormântului lui cel izvorâtor de mir și-l acoperea pe el;
Tot în aceasta zi, Cuviosul nou Mucenic Iosaf, care de sabie s-a săvârșit.

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi 27 octombrie

În aceasta luna, în ziua a douăzeci și șaptea, pomenirea Sfântului Marelui Mucenic Nestor;
Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Dimitrie cel nou de la Basarabi;
Tot în aceasta zi, Sfintele Mucenițe Capitolina și Erotiida;
Tot în aceasta zi, cel dintre sfinți Părintele nostru Chiriac, patriarhul Constantinopolului;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintei Procla, soția lui Pilat;
Povestire pentru ivireni (georgieni), cum au venit la cunoștința dumnezeiasca, printr-o femeie roaba.

Floare 02 Bun

Pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir să îl rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfinte Mare Mucenice Dimitrie roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale lui sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi. Amin.

Sursă: pravila.ro, facebook.

Recomandări

† Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești
(22 iunie)

FB Like WhatsApp Mail SMS Copy Link Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul este serbat în calendarul ortodox în data de 22 iunie, el a fost mitropolit al Țării Românești între anii 1823-1834. Sfintele sale moaște se […]

† Sfântul Sfințit Mucenic Marcu, Episcopul Aretuselor
(29 martie)

FB Like WhatsApp Mail SMS Copy Link Sfântul Sfințit Mucenic Marcu, Episcopul Aretuselor, este serbat în calendarul ortodox în data de 29 martie. FB Like WhatsApp Mail SMS Copy Link

† Sfântul Sava cel Sfințit
(5 decembrie)

FB Like WhatsApp Mail SMS Copy Link Sfântul Sava cel Sfințit a săvârșit multe minuni prin rugăciunile sale, a izvorât apă în vreme de mare secetă, a vindecat bolnavi și îndrăciți. Este serbat în calendarul […]

Scrie un comentariu

Câmpuri care necesită să fie completate sunt cel care au caraterul *

© 2021 Toate materialele de pe această pagină sunt proprietatea pravila.ro
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram
Send this to a friend