† Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul
(27 septembrie)

Trimte prietenilor tăi

Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul este ctitorul frumoasei mănăstirii Antim din București. Datorită introducerii limbii române în cult, Sfântul Antim Ivireanul împreună cu Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, sunt considerați precursorii Marii Uniri din 1918. Acest mare Sfânt este serbat în calendarul ortodox în data de 27 septembrie.

Viața pe scurt - Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul (sinaxar)

Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul s-a născut în anul 1650 și a primit la botez numele de Andrei. Originar din Iviria (Georgia), este luat de tânăr rob de turci și dus la Constantinopol. Este răscumpărat de Patriarhia Ecumenica și adus în Tara Romanească în jurul anului 1690, de către domnitorul Constantin Brâncoveanu.

De origine georgiană, Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul este cel care a introdus prin tipăriturile sale, limba română în cultul Bisericii. "Floare cu străluciri de aur a toată arta cea bună" (cum l-a numit Patriarhul Hrisant Notara al Ierusalimului).

Era "înzestrat cu talente rare" și "a ridicat la perfecțiune arta tipografică", agonisind încă din tinerețe feluritele meșteșuguri ale caligrafiei, picturii, sculpturii și broderiei, smeritul, eruditul și neobositul om de rugăciune i de comuniune, de carte și de arte, trecând prin toate treptele slujirii bisericești și împletindu-și nevoințele cu razele harului și înțelepciunii dumnezeiești, a devenit model și lumină a preoției - "arta artelor și știința științelor".

În anul 1691, ajunge conducătorul tipografiei din București, iar în 1696 este numit egumenul Mănăstirii Snagov. În anul 1705 este ales episcop al Râmnicului, iar în 1708 mitropolit al Tării Romanești. Este înscăunat pe 22 februarie 1708, de față fiind patriarhii Alexandriei și Ierusalimului.

Este ctitorul mănăstirii cu hramul "Toți Sfinții" din București - numită azi Mănăstirea Antim (1713 - 1715), pe care a înzestrat-o cu toate cele trebuitoare, unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectură, pictură și sculptură din România. Pe seama veniturilor generate de aceasta, a alcătuit un testament, intitulat "Învățături pentru așezământul cinstitei mănăstiri a tuturor sfinților, capete 32", în vederea organizării unei impresionante opere de asistență socială.

Martiriul Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul

Înflăcărat luptător pentru afirmarea poporului român împotriva asupririi turcești, ca și voievodul și ocrotitorul său Constantin Brâncoveanu, Mitropolitul Antim este întemnițat de Nicolae Mavrocordat (primul domnitor fanariot) în primăvara anului 1716 și supus la cumplite defăimări și chinuri. Obligat să-și dea demisia și refuzând-o, Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul a fost caterisit pe nedrept de Patriarhia Ecumenică, urmând să fie închis pe viață în Mănăstirea "Sfânta Ecaterina" de pe Muntele Sinai. Pe drum însă, spre finalul lunii septembrie 1716, ostașii turci l-au omorât, lângă Adrianopol (Turcia de astăzi).

Activitatea Tipografică a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul

Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul a tipărit 63 de cărți, dintre care 30 în limba greacă, 22 în romană, una în slavona, 6 slavo-romane, 2 greco-arabe, una greco-romană și una greco-slavo-română. S-a luptat pentru introducerea limbii române în biserică, în locul celei slave. În lucrarea "Didahiile" (28 de predici rostite în cursul arhipastoririi sale, la care se adaugă șapte cuvântări ocazionale) descoperim o limba românească curățată de slavonisme și grecisme. Amintim că în anul 1706 a tipărit la Râmnic prima ediție a Liturghierului în Țara Romanească și Molitvelnicul (Evhologhionul), tot în limba română.

Vorbind despre datoria sa de pastor, Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul mărturisește în predica sa la Duminica Vameșului și Fariseului: "De n-ați știut până acum și de n-au fost nimeni să vă învețe, iată că acum veți ști că am treaba cu toți oamenii câți sunt în Tara Romanească, de la mic până la mare, afara de păgâni și de cei ce nu sunt de o lege cu noi; căci, în seama mea v-au dat Stăpânul Hristos, să vă pasc sufletește… și de gatul mieu spânzura sufletele voastre și de la mine vă să vă ceară pe toți, iar nu de la alții, până când va voi fi păstor".

Sursă: Crestin Ortodox.

Floare 02 Bun

Unde se găsesc moaștele Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul

După ce a fost caterisit pe nedrept, de către Patriarhia Ecumenică în anul 1716 la presiunea autorităților otomane, Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul a fost exilat și urma să fie închis pe viață în Mănăstirea "Sfânta Ecaterina", însă în apropierea Adrianopol (Turcia de astăzi), a fost ucis de către ostașii care îl însoțeau și trupul lui a fost aruncat în apele râului Tungia.

Canonizarea Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul

După 250 de ani, în anul 1966, Patriarhia Ecumenică a anulat nedreapta sentință de caterisire dată asupra Sfântul Antim Ivireanul.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în ceata sfinților mucenici în 1992, ca un mare apărător al Ortodoxiei, cu zi de prăznuire la 27 septembrie.

Floare 02 Bun

Etimologia / semnificația numelui Antim

În primul rând "La mulți ani!" tuturor celor care poartă numele Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul!

Antim - numele de băiat Antim este de origine greacă și are semnificația de - "a prospera", "cea înfloritoare" sau "cea care se înmulțește". Numele reproduce numele grecesc Anthemios (forma târzie Anthimos) și Anthemia.

Numele are la baza substantivul "dnthos" care înseamnă floare sau verbul "antha" care înseamnă a înflori, a prospera.

Derivate ale numelui Antim

Forma feminina a numelui Antim este Antimia

Alte forme: Anthemios, Anthemis, Anthimos, Anthemia și Antheia.

Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Antim?

Conform calendarului ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în date de 27 septembrie când este pomenit Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul.

Floare 02 Bun

Mănăstirea Antim din București

Floare 02 Bun

Rugăciune către Maica Domnului a Sfântului Antim Ivireanu

Stăpână de Dumnezeu Născătoare, împărăteasa cerului și a pământului, cinstea și slava creștinilor, ceea ce ești mai înaltă decât cerurile și mai curată decât soarele, Fecioară prealăudată, nădejdea celor păcătoși și liniștea celor loviți de valurile vieții, caută asupra poporului tău, vezi moștenirea ta, nu ne lăsa pe noi, păcătoșii, ci ne păzește și ne scapă de vicleșugurile diavolului, că ne-au împresurat întristările, nevoile și răutățile. Dă-ne mână de ajutor, Fecioară, că pierim. Îndură-te de noi, că pe tine te avem ajutătoare și la tine nădăjduim să-L îmblânzești pe Fiul tău cu rugăciunile tale preaputernice și nebiruite, ca să-Și întoarcă spre noi mila Sa cea bogată. Și pe toți să ne învrednicească a ne păstra viața cinstită și fără de prihană, pentru ca noi cu o gură și cu o inimă pe El pururea să-L mărim, iar ție să-ți zicem: "Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine!". Amin.

Floare 02 Bun

Rugăciune către Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul

Sfinte al lui Dumnezeu, Ierarh și Martir, Părinte Antime, care, trăind pe pământ toate neputințele și ispitele, cu darul lui Dumnezeu le-ai biruit; roagă-te neîncetat și pentru noi nevrednicii, neputincioșii și păcătoșii, ca să primim îndelungă răbdare, dreaptă socotință, dragoste nefățarnică și lucrătoare, credință neclintită și drept slăvitoare, nădejde tare, statornicie în toate încercările și neclintită mărturisire a credinței ortodoxe. Te rugăm, smeriți, Sfinte Ierarhe Părinte Antime, cere-I Mântuitorului Hristos la tronul căruia ai aflat sfântă îndrăzneală ca să trimită și asupra noastră darul sfințeniei, întărindu-ne în gând, în cuvânt și în virtuți, spre slava veșnică a numelui tău cel sfânt. Să ne ajute a sluji pe aproapele nostru în toată vremea, spre mântuirea sufletelor noastre, cu puterea, cu lucrarea și cu harul Prea Sfintei și de viață făcătoarei Treimi; Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, acum și pururea și în veacul vecilor. Amin!

Floare 02 Bun

Cântări Liturgice

Tropar - Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, glasul al 3-lea

Sfinte Părinte Ierarhe Antim, cu vrednicie ai rânduit păstori și învățători turmei tale și cu înțelepciune dumnezeiască ai revărsat râurile sfintelor tale cuvinte. Viața ai pus-o pentru păstoriții tăi și cununa muceniciei ai dobândit de la Hristos, pe care roagă-L, Sfinte Părinte ierarhe Antim, să dăruiască pace și mare milă celor ce săvârșesc sfântă pomenirea ta.

Condac - Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, glasul al 3-lea

Învățătorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu, Părinte Ierarhe Antim, lauda arhiereilor Țării Românești, podoaba cărturarilor și dulce grăitor al înțelepciunii dumnezeiești în graiul românesc te-ai arătat. Lupta cea bună luptând și dreapta credință mărturisind, cu haină mucenicească preafrumos te-ai împodobit și împărăția lui Hristos ai dobândit. Pentru aceasta împreună cântăm, zicând: Bucură-te, Sfinte Preafericite Părinte Antim.

Floare 02 Bun

Viața completă - Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul (Viețile Sfinților)

Cel mai de seamă ierarh al Țării Românești, ­deopotrivă păstor și ­învățător, a fost și rămâne Mitropolitul Antim ­Ivireanul. "Floare cu străluciri de aur a toată arta cea bună" (cum l-a numit Patriarhul Hrisant Notara al Ierusalimului), Sfântul Ierarh Martir Antim ­Ivireanul, Mitropolitul Țării Românești (1708-1716), și-a pus întreaga pricepere și energie pentru sporirea Bisericii și ­luminarea credincioșilor creștini ortodocși (nu doar români), integrând credința, știința și arta dimpreună cu filantropia și politia într-un demers unitar, simfonic și ­sintetic, pentru slăvirea lui Dumnezeu și slujirea semenilor. Agonisind ­încă din tinerețe feluritele meșteșuguri ale caligrafiei, picturii, sculpturii și broderiei, smeritul, ­eruditul și neobositul om de rugăciune și de ­comuniune, de carte și de arte, trecând prin ­toate treptele slujirii bisericești și împletindu-și nevoințele cu razele ­harului și înțelepciunii dumnezeieși, a devenit model și lumină a preoției - "arta artelor și știința științelor".

Potrivit tradiției orale, Antim era originar din localitatea Ude - Iviria (Georgia de astăzi), și s-a născut din părinți drept­credincioși, Ioan și Maria, în jurul anilor 1640-1650, primind numele de botez Andrei. La vârsta tinereții a fost răpit din patria lui, adus în Imperiul Otoman și vândut ca sclav turcilor (probabil 1665-1670), stare în care el a răbdat cu multă durere sufletească îndepărtarea de părinți și de prietenii lui creștini. Din pronia lui Dumnezeu, Patriarhul Dosithei Notara al Ierusalimului l-a întâlnit și, apreciindu-i calitățile, l-a răscumpărat (probabil în anul 1685 la Ierusalim), l-a tuns monah și l-a hirotonit ieromonah "aghiotafit" (pe seama Sfântului Mormânt), aducându-l cu sine la Constantinopol și apoi în Muntenia și-n Moldova (vara lui 1686), unde și-a desăvârșit măiestria în artele frumoase, învățând și limbile greacă, slavonă și română. La Mănăstirea Cetățuia - Iași a devenit și egumen (iulie 1689), iar în anul 1690, Patriarhul ­Dosithei l-a adus în Țara Românească, ca ucenic-tipograf la fostul Episcop Mitrofan al Hușilor și egumen (1691-1694) la Mănăstirea "Sfântul Sava" din București (metoc al Sfântului Mormânt). Aici ieromonahul Antim l-a întâlnit prima oară pe Binecredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanu, cu care avea să conlucreze în chip spornic la tipărirea multor cărți de folos în întreg Răsăritul creștin. Ieromonahul Antim a părăsit apoi Mănăstirea "Sfântul Sava" și a plecat la Mănăstirea Snagov, fiind numit egumen în vara anului 1694 de către bătrânul Mitropolit Teodosie al Țării Românești. După 7 ani, în 1701, a fost adus iar în București să conducă tipografia mitropoliei. Pentru viața sa profund duhovnicească oglindită și în activitatea sa tipografică și culturală, Antim a fost ales și înscăunat Episcop al Râmnicului la 17 martie 1705. Apoi, la 22 februarie 1708, potrivit testamentului Mitropolitului ­Teodosie, ierarhul Antim este înscăunat Mitropolit al Ungrovlahiei, de față fiind și patriarhii Alexandriei și Ierusalimului, continuând să desfășoare o bogată activitate pastorală și tipografică.

Folare Separare 1

Ierarh cărturar

În total, Sfântul Antim a realizat 69 de tipărituri (68 de cărți și un hrisov domnesc), 40 dintre ele fiind apărute cu osteneala lui personală. Cărțile au fost tipărite astfel: la București - 23 (între anii 1691-1694: 5, 1701-1705: ­15, 1715-1716: 3), la Mănăstirea Snagov - 16 (1694-1701), la ­Râmnic - 11 cărți (1705-1707), la Târgoviște - 19 (1709-1715). Cărțile au fost imprimate în mai multe limbi: 33 în limba greacă, 25 în limba română, una în ­slavonă, 9 în câte două limbi dintre care 6 slavo-române, 2 greco-arabe și una greco-română, iar o carte în trei limbi, greco-slavo-română. De la el ne-au rămas și 7 cărți originale: Didahiile (28 de predici ale sale, 1708-1716, manuscris), Învățătură pe scurt pentru taina ­pocăinței (1705), Chipurile Vechiului și Noului Testament (1709, manuscris), Învățătură bisericească la cele mai trebuincioase și mai de folos pentru învățătura preoților (1710), Capete de poruncă la toată ceata bisericească (1714), Așeză­mântul Mănăstirii Tuturor Sfinților (1715), Sfătuiri creștino-politice ­către voievodul Ștefan Cantacuzino (1715). Unele volume sunt ilustrate cu miniaturi gravate chiar de mâna lui, de o măiestrie și frumusețe deosebite. ­Între cărțile tipărite de el și puse la îndemâna credincioșilor români amintim câteva: Antologhionul (1697), Mărturisirea Ortodoxă (1699), Carte sau lumină (1699), Învățăturile creștinești (1700), Floarea darurilor (1701), Noul Testament (1703), Molitvelnicul (1706), Psaltirea (1710), Octoihul (1712), ­Liturghierul (1713), Pilde filozofești (1713), Catavasierul (1715), Ceaslovul (1715).

Folare Separare 1

Martiriul și condamnarea nedreaptă

Înflăcărat luptător împotriva asupririi turcești, Mitropolitul Antim a participat cu alți boieri români la un complot împotriva lui Nicolae Mavrocordat (primul domnitor fanariot, crud și jefuitor) în august 1716. Revolta lor a fost înăbușită în sânge, iar Antim a fost arestat și supus la cumplite defăimări și chinuri. Obligat să-și dea demisia și refuzând-o, Mitropolitul Antim a fost caterisit pe nedrept de Patriarhia Ecumenică și condamnat de sultanul Ahmed al III-lea pentru magie și revoltă, urmând să fie exilat și închis pe viață în Mănăstirea "Sfânta Ecaterina" de pe Muntele Sinai. Pe drum însă, spre finalul lunii septembrie 1716, ostașii turci l-au omorât, aruncându-i trupul (tăiat în bucăți) în apele râului Tungia, lângă Adrianopol (Edirne).

Abia după 250 de ani, în anul 1966, Patriarhia Ecumenică a anulat nedreapta sentință de ­caterisire dată asupra marelui Ierarh Martir Antim Ivireanul. Deși n-a fost român de neam, pentru harul cuvintelor și al vieții lui, Mitropolitul Antim a fost iubit și prețuit încă din viață de poporul nostru, care a văzut în el un adevărat "om al lui Dumnezeu". Așa se și explică decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe ­Române din 19-20 iunie 1992, prin care strălucitul între ierarhi, Antim Ivireanul, a fost confirmat oficial în rândul sfinților, ca ­ierarh-martir, fiind prăznuit la 27 septembrie.

Folare Separare 1

Râvnitor în cele duhovnicești

Mai întâi de toate, trebuie să spunem că temelia sporirii sale duhovnicești, artistice și ierarhice pe treptele slujirii pastoral-misionare, a fost fidelitatea Sfântului Antim față de Dumnezeu și față de Biserica Lui în dreapta înțelegere și slăvire. Drept confirmare a credinței sale statornice, Sfântul Antim Ivireanul, mărturisitorul și apărătorul Ortodoxiei prin viață și prin tipar (interzicând sub blestem tipărirea de cărți eretice), a fost întronizat, din rânduială dumnezeiască, Mitropolit al Țării Românești în Duminica Ortodoxiei, la 22 februarie 1708, tot de un Sfânt Ierarh - Gherasim Palladas, ­Patriarhul Alexandriei.

Cu alte cuvinte, râvna pentru Dumnezeu și Biserică, pentru ­Ortodoxie și pentru folosul creștinilor (dovedită mai întâi prin intermediul tiparului) a fost virtutea primordială a Sfântului Antim Ivireanul pentru care Dumnezeu l-a chemat și l-a pus la loc înalt să fie "lumină a lumii", "sare a pământului" și "pescar de oameni", adică preot, egumen și ierarh, păstor și îndrumător pentru monahi, clerici și mireni deopotrivă. Dorea ca toți preoții să fie oameni evlavioși, înțelepți și iubitori de popor, de aceea le-a și adresat două cărți cu învățături pastorale. Ca un adevărat părinte duhovnicesc, neavând pată ori prihană care să-l compromită, Sfântul Antim avea curajul și cuvântul cu putere multă să se revolte și împotriva fățărniciei creștinilor, a nedreptăților sociale și a păcatelor dregătorilor, mustrând cu asprime pe cei vinovați și chemându-i la pocăință pe toți.

Dar ierarhul martir nu s-a preocupat numai de educarea morală și spirituală a credincioșilor ortodocși români în lupta contra păcatelor, inclusiv de modelarea cuviincioasă a clasei politice (domnitori, boieri și dregători) după dreptarul Evangheliei, ci s-a implicat și în procesul social-politic al emancipării poporului creștin român de sub asuprirea nedreaptă a conducătorilor abuzatori (români și fanarioți) și a otomanilor, dovedind prin cuvintele și faptele sale vocația și răspunderea profetică a Bisericii, el arătându-se atât arhiereu al lui Hristos, cât și "părinte al cetății", precum marii păstori ai Bisericii din vechime. Pe de o parte, arhiereul trebuie să conlucreze cu domnitorul creștin pentru binele social de care sunt responsabili amândoi și, pe de altă parte, fiind păstor sufletesc al tuturor, arhiereul trebuie să-l mustre și să-l îndrepte pe domnitor când acesta iese din ascultarea de Dumnezeu și, prin exemplul său rău, creează sminteală în popor.

Sfântul Antim a înțeles foarte bine că pentru creștinul ortodox conștiința eclesială și conștiința națională se împletesc și se susțin reciproc, întrucât iubirea de Dumnezeu cel Veșnic sporește și se dovedește în răspunderea față de neamul propriu (în care ne-am născut și am primit credința) și față de comunitatea în care trăim vremelnic. De aceea a căutat să promoveze credința creștină în popor pe limba lui, românizarea cărților și a slujbelor bisericești fiind lucrarea fundamentală de coeziune culturală a românilor (cărțile teologice și liturgice fiind folosite și ca manuale școlare), Sfântul Antim dovedindu-se, ­împreună cu Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, precursor al Marii Uniri din 1918. Conlucrarea după model bizantin dintre Biserică și Stat a căpătat în epoca brâncovenească strălucirea celei mai prestigioase "monarhii culturale" din Evul Mediu târziu românesc, acreditată și prin toată "floarea cea vestită" a intelectualității grecești din Răsărit prezentă la București, care a generat curentul umanist creștin din secolele XVII-XVIII. Nu trebuie să uităm că mitropolitul cărturar hirotonea preoți care slujeau nu doar în Muntenia, ci și în Ardealul aflat sub propaganda catolică, greco-catolică și protestantă care avea și un puternic caracter antinațional, trimițându-le românilor de peste munți cărți și o tipografie (după anul 1710), necesare școlarizării tinerilor.

Folare Separare 1

Ctitor de biserici

Sfântul Antim Ivireanul a vrut ca lucrarea cultural-misionară și filantropică inițiată de el să se continue și după moartea lui ­într-o mănăstire citadină, a cărei obște ostenitoare (alcătuită din monahi și mireni deopotrivă) să fie dedicată slujirii lui Dumnezeu și semenilor. Astfel, în Mănăstirea Tuturor Sfinților, ridicată din temelie conform planurilor lui în perioada 1713-1715, funcționau, cu scop misionar-cultural și filantropic, o tipografie bilingvă (greacă-română), o ­bibliotecă publică de împrumut (prima din Țara Românească) și o bolniță. De asemenea, la anumite sărbători, copiii săraci și ­orfani erau ajutați material și ­financiar, unii fiind sprijiniți și pe termen lung la școală sau la întemeierea familiei.

O altă mare realizare în domeniile tipografiei și școlii, prin care Sfântul Antim a contribuit la întărirea Ortodoxiei și a conștiinței naționale, a fost, precum el însuși lăsase ca testament, formarea de ucenici destoinici care i-au continuat lucrarea misionară: ipodiaconul Mihail Iștvanovici, Gheorghe Radovici, ieromonahul Dionisie Floru, preotul Stoica Iacovici, preotul-dascăl Ivan Făgărășanul, Sava ieromonahul și alții; ar fi nedrept să-i trecem cu vederea pe ceilalți, necunoscuți (de noi, dar cunoscuți de Dumnezeu), tipografi, gravori, iconari, dascăli și copiști de manuscrise (popa Nicola notareșul, popa Stanciu, Efrem grămăticul ș.a.), care au trudit în mănăstirile, tipografiile și școlile conduse de strălucitul ierarh martir, ținând aprinsă mai departe făclia Ortodoxiei și a românismului în popor.

De asemenea, ca artist polivalent și ca ierarh mai apoi, Sfântul Antim Ivireanul a contribuit la întărirea credinței creștine și a identității naționale prin susținerea celorlalte arte frumoase (arhitectură, sculptură, pictură, broderie, caligrafie și muzică) și a meșterilor (mai mult sau mai puțin cunoscuți) care au lăsat în cultura română importante ­monumente și documente ale epocii brâncovenești cunoscute prin sinteza originală dintre grandoarea barocului apusean, finețea orientală și simplitatea (înțeleasă ca esențializare) tradiției populare românești. Mănăstirile Cozia, Strehaia, Surpatele, Fedeleșoiu, Hotărani, Ostrov, Hurezi, Govora, Snagov și Antim sunt doar câteva dintre locașurile de cult în stil brâncovenesc, unde Antim a ­coordonat lucrările de construcție și restaurare ajutat de meșteri români, imprimând elemente de artă cu specific românesc.

Trăitor și mărturisitor al ­Ortodoxiei universale, Sfântul Antim Ivireanul a întreținut relații apropiate cu întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe surori din Răsăritul creștin aflat sub stăpânirea turcească (Alexandria, Antiohia, Ierusalim, Constantinopol), ajutând la consolidarea învățăturii creștin-ortodoxe și a identității etnice a creștinilor în acele țări prin trimiterea de cărți, antimise și tipografii (Siria - 1705, Georgia - 1708, Ierusalim - 1714).

Folare Separare 1

Cu dragoste pentru români

În mod cert, anvergura duhovnicească și culturală încununată de martiriu a Sfântului Mitropolit Antim Ivireanul a atras de peste 300 de ani pe mulți intelectuali români și străini, înrâurind asupra lor o influență covârșitoare. Arhierei, monahi, preoți și mireni deopotrivă, toți au văzut lumina lină a Mântuitorului Iisus Hristos strălucind cu putere în Sfântul Antim Ivireanul, în cuvintele și în faptele lui și au format în timp obștea duhovnicească și culturală ocrotită de ilustrul ierarh. Putem afirma că nu doar obștea de monahi a mănăstirii ctitorite de el a purtat făclia credinței ortodoxe și a valorilor naționale sub acoperământul Sfântului Antim, ci toți creștinii ortodocși din neamurile românesc, georgian, grec, arab și slav, care l-au cunoscut cumva, au primit și primesc mereu ajutorul și inspirația lui întru sporirea râvnei pentru Dumnezeu și pentru Biserica lui Dreptslăvitoare Universală. În acest proces îndelung de luminare și vindecare a sufletelor oamenilor, Sfântul Antim continuă să lucreze cu răbdare și perseverență până la sfârșitul veacului acesta. Dar noi, la Mănăstirea Antim din București, am primit mărturii de la mulți credincioși că Sfântul ­Antim Ivireanul a intervenit în viața lor în chip minunat, pe unii aducându-i la Ortodoxia mântuitoare de pe căile rătăcite ale unor ideologii străine de gândirea sănătoasă, de viața Bisericii și de valorile tradiționale românești, iar pe alții vindecându-i de boli trupești, unele foarte grele sau chiar incurabile.

Așadar "duhul și puterea" (râvna credinței și mărturisirea convingătoare a) Sfântului Antim s-au arătat în timp și în lucrarea duhovnicească a unor ierarhi care au viețuit în obștea Mănăstirii Tuturor Sfinților (Ilarion al Argeșului, Irineu Mihălcescu ș.a.) și ieromonahi - membri ai mișcării isihaste Rugul Aprins (ieroschimonahul martir Daniil Sandu ­Tudor, arhimandritul Sofian Boghiu, ieromonahul Adrian Făgețeanu, arhimandritul Benedict Ghiuș, ­arhimandritul Vasile Vasilache, arhimandritul Arsenie Papacioc ș.a.) - duhovnici erudiți și artiști apreciați, teologi apologeți și predicatori experimentați, gospodari cum­pătați și lucrători neobosiți în câmpul pastoral-misionar și filantropic al Bisericii Românești în vremea de grea încercare a comunismului agresiv și prigonitor. Revigorarea duhovnicească a Mănăstirii Antim din vremea lor (1940-2000), cuprinzând și organizarea Bibliotecii Sfântului Sinod, a reprezentat un centru de iradiere spirituală și culturală în întreaga cetate a Bucreștilor și un stâlp de rezistență a întregii Românii creștine în fața cotropitorilor ­străini și necreștini (ba chiar ­antiromâni și anti­creștini).

Și suntem convinși că și astăzi, la arătare sau în ascuns, Sfântul Antim Ivireanul continuă să reverse înrâuriri puternice în viețile multor români spre întărirea lor în credința ortodoxă și în conștiința națională - rădăcinile noastre spirituale adânci care ne leagă de strămoși și ne dau stabilitate într-o lume mișcătoare, aflată într-un proces vizibil de descreștinare și destructurare postmodernistă.

Folare Separare 1

Sursă: Ziarul Lumina.

Floare 02 Bun

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi 27 septembrie

În aceasta luna, în ziua a douăzeci și șaptea, pomenirea Sfântului Mucenic Calistrat, și a celor împreuna cu dânsul 49 de sfinți mucenici;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfinților Apostoli Marcu, Aristarh și Zinon;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintei Mucenițe Epiharis;
Tot în aceasta zi, pomenirea preacuviosului Părintele nostru Ignatie, ce a fost egumen la Mănăstirea Mântuitorului Hristos, ce se cheamă Valea-Adânca;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, mitropolitul Tarii Românești;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfinților Mucenici Filimon, episcopul Fortunianu și a Sfintei Mucenițe Gaiani;
Tot în aceasta zi, pomenirea celor cincisprezece Mucenici, care au fost băgați în corabie și aprinzând corabia cu foc, s-au înecat în mare.

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi 28 septembrie

În aceasta luna, în ziua a douăzeci si opta, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Hariton mărturisitorul;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Prooroc Baruh;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Sfințitului Mucenic Marcu pastorul; a Sfinților Mucenici si buni frați Alexandru, Alfiu (Alfeu) si Zosima; a Sfântului Mucenic Pimen, a Sfintilor Mucenici Nicon, Neon, Eliodor (Heliodor) si celelalte fecioare si fii;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfinților Mucenici Calinic si Eustatie Romeul;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Alexandru, si a celor împreuna cu dânsul treizeci de mucenici;
Tot în aceasta zi, pomenirea sfântului mucenic Eustatie de la Lavra Peșterilor din Kiev;
Tot în aceasta zi, facem pomenirea aflării moaștelor Sfântului Cuvios Neofit Zăvorâtul din Cipru.

Floare 02 Bun

Pe Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul să îl rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfinte Ierarhe Antim roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale lui sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi. Amin.

Sursă: pravila.ro, facebook.

Recomandări

† Sfinții Mucenici Marcian și Martirie (25 octombrie)

Sfinții Mucenici Marcian și Martirie au pătimit în Constantinopol, pe vremea împăratului Constanțiu (331-361), care trecuse de partea arienilor, deși Arie fusese osândit la cel dintâi Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325. Sunt […]

† Sfântul Mare Mucenic Areta
(24 octombrie)

Sfântul Mare Mucenic Areta, guvernatorul orașului Najran (Arabia Saudită), a pătimit împreună alți 4300 de creștini, în timpul atacurilor etiopiene conduse de Dgu Nuwas din anul 523. Martiriul lor este serbat în calendarul ortodox în […]

† Sfântul Apostol Iacob, ruda Domnului
(23 octombrie)

Sfântul Apostol Iacob cel Drept, numit și Iacob Fratele Domnului sau Iacob Ruda Domnului, a fost unul dintre cei Șaptezeci de Apostoli, fiind și primul Episcop al Ierusalimului. În conformitate cu Protoevanghelie care îi este […]

Scrie un comentariu

Câmpuri care necesită să fie completate sunt cel care au caraterul *

© 2021 Toate materialele de pe această pagină sunt proprietatea pravila.ro
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram