† Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul – Cel Mare
(12 martie)

Trimte prietenilor tăi

Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul, este serbat în calendarul ortodox în data de 12 martie, el este cel care a pus în scris Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, săvârșită în Postul Mare, care până atunci circula doar în formă orală.

Sfântul Grigorie este pus în legătura și cu metoda apuseană de cântare bisericească numita „gregoriană”. Pentru aceasta, el este socotit ocrotitorul muzicienilor și al cântăreților, dar și al studenților și al învățătorilor.

Viața pe scurt - Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul (sinaxar)

Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul – Cel Mare 12 martie

Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul – cel Mare s-a născut în jurul anului 540, în Roma, și trecut la cele veșnice în ziua de 12 martie 604, a fost primul călugăr ales episcop al Romei. În calitate de episcop, el a condus Biserica vreme de peste 14 ani, parcurgând o perioada marcata de invazii păgâne și calamitați naturale.

Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul este socotit între cei șase Părinți apuseni ai Bisericii, alături de Sfântul Ambrozie al Milanului, Fericitul Augustin, Fericitul Ieronim, Tertulian și Sfântul Ciprian din Cartagina. Sfântul Grigore a fost singurul episcop care a mai primit supranumele de „cel Mare”, după Sfântul Leon cel Mare.

Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul – cel Mare

Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul – Cel Mare 12 martie

Sfântul Grigorie Dialogul s-a născut în jurul anului 540, într-o familie de patricieni romani, cu o veche tradiție creștină, din cetatea Roma. Familia sa locuia într-o casa deosebită, așezată pe colina Celius, pe actuala strada „Sfântul Grigorie”, care, în nord, merge spre Coloseum, iar în sud, spre Circus Maximus. Familia sa deținea proprietăți însemnate în jurul Romei și în insula Sicilia.

În timpul copilăriei sale, Italia a fost recucerită, de împăratul bizantin Iustinian cel Mare, de la goți. Mai înainte însă, un bunic de-al său, anume Felix al III-lea, fusese numit episcop al Romei, de către regele got Teodoric cel Mare. Tatăl său, Gordian, a deținut o funcție bisericească, necunoscută nouă în ziua de astăzi, iar mama sa, Silvia, a fost canonizata de Biserica, fiind prăznuita în ziua de 4 noiembrie. Mai mult, doua surori ale tatălui său, anume Tarsila și Emiliana, care au viețuit ca maici, au fost și ele canonizate de Biserică. Într-un fel familia Sfântului Ierarh Grigorie Dialogul se aseamănă cu familia Sfântului Ierarh Vasile Cel Mare, fiind și ea plină de sfințenie.

Sfântul Grigorie a avut parte de o pregătire intelectuala completa, pe lângă studiile laice, constând în autorii latini, științele naturii, istoria, matematică și muzică, el fiind îndrumat și de Sfântul Grigorie de Tours, care îl socotea pe învățăcelul sau drept „cel mai învățat om al vremii, mai ales la gramatică, dialectică și retorică”.

Intrarea în monahism Sfântului Grigorie Dialogul

Deoarece cunoștea foarte bine și dreptul imperial, imediat după terminarea studiilor, tânărul Grigorie a îmbrățișat cariera politică, având parte de o ascensiune rapidă în administrația romană. Astfel, în anul 573, la vârsta de numai 33 de ani, el a fost numit prefect al Romei, de către împăratul bizantin Iustin al II-lea. În anul 575, însă, după moartea tatălui sau, Sfântul Grigorie a renunțat la funcția politică înaltă pe care a deținut-o timp de doi ani și a transformat casa părinteasca într-o mănăstire de călugări.

După ce își vinde moștenirea și împarte mulți bani săracilor, Grigorie întemeiază șase mănăstiri pe pământurile familiei, în insula Sicilia. Apoi, renunțând la hainele lumești, el îmbracă haina monahală, intrând ca simplu monah în mănăstirea înființată în casa părintească, închinata Sfântului Apostol Andrei. În aceasta mănăstire se vor adăposti și călugării alungați din Mănăstirea Monte Cassino, de către longobarzi.

Liturghia Darurilor mai înainte sfințite - Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul

liturghia darurilor mai inainte sfintite sfantul grigorie dialogul

În anul 579, după ce Episcopul Pelagius al II-lea îl hirotonește în slujirea de diacon, Sfântul Grigorie este trimis în Constantinopol, în calitate de delegat al Bisericii din Roma. Timp de șase ani, Sfântul a cunoscut în profunzime creștinismul și monahismul răsăritean. În aceasta perioadă, Sfântul Grigorie cel Mare a consemnat în scris „Liturghia Darurilor mai înainte Sfințite”, care, până atunci, circula numai pe cale orală. Această

În anul 585, Sfântul Grigorie Dialogul se întoarce la Roma, aducând cu sine cinstitul Brat al Sfântul Apostol Andrei și cinstitul Cap al Sfântului Evanghelist Luca. Odată ajuns în mănăstirea de metanie, de pe colina Celius, el este rânduit stareț, acest lucru neputând să-l împiedice să trăiască în cel mai simplu-sărac mod cu putință. Cu toate acestea, Episcopul Pelagius al II-lea în numește secretar-consilier al său, cel dintâi având mare nevoie de ajutor în încercarea lui de a-i uni cu Biserica Romei pe episcopii din nordul Italiei.

Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul – Episcop al Romei

Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul – Cel Mare 12 martie

În anul 590, însă, în toiul unei epidemii de ciuma, când Episcopul Pelagius trece la cele veșnice, Sfântul Grigorie Dialogul este ales episcop al Romei, de către popor, cler și senat. Deși, vreme de șapte luni de zile, Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul s-a împotrivit și a încercat să fugă, socotindu-se nevrednic de aceasta cinstire, el a fost găsit și adus înapoi în cetate. Apoi, în pofida insistentelor sale către împăratul bizantin, de a nu semna numirea sa, în ziua de 3 septembrie 590, împăratul îl numește episcop al Romei.

Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul și-a păstorit credincioșii în timpul unor mari încercări, precum inundațiile, foametea, rătăcirile donatiste și maniheiste, ciumă și invaziile longobarzilor. În anul 591, noul episcop a cerut credincioșilor din cetatea Romei să tina post și să se pocăiască, pentru a atrage mila lui Dumnezeu și a fi îndepărtată ciuma. A luptat pentru apărarea dreptei credințe, împotriva ereziei donatiste, și a lucrat mult la convertirea goților și a păgânilor britanici. Tot el a negociat o pace cu lombarzii care asediau Roma. Se știe ca Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul a refuzat toate titlurile și onorurile, cu excepția titlului de „servus servorum Dei”, adică „slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu”.

Despre titlul onorific de „episcop universal”, pe care îl refuza categoric, Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul spune: „O spun fără cea mai mica urmă de ezitare, oricine se numește pe sine însuși «episcop universal» sau dorește acest titlu, este, prin mândria sa, precursorul Antihristului, pentru că, astfel, el dorește să se ridice singur deasupra celorlalți. Aceasta greșeală izvorăște dintr-o mândrie egală cu cea a lui Antihrist, pentru că cel rău dorește să se considerat deasupra celorlalți oameni, ca un dumnezeu, încât, în același fel, oricine se va numi singurul episcop se înaltă singur peste ceilalți oameni. Au nu venerabilul Sinod de la Calcedon a conferit titlul de «universal» episcopilor din scaunul apostolic al Romei, unde anume sunt slujitor, prin voința lui Dumnezeu? Și, totuși, nici unul dintre noi nu a permis ca acest titlu să îi fie dat lui; nimeni nu și-a asumat acest titlu întărit, ca nu cumva, prin asumarea unei cinstiri deosebite în demnitatea episcopiei, să părem ca o refuzăm tuturor celorlalți confrați.”

Trecere la cele veșnice a Sfântului Ierarh Grigorie Dialogul

Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul – cel Mare a trecut la cele veșnice în ziua de 12 martie 604, în Roma. În pofida averilor aflate oricând la îndemâna sa, Sfântul Grigorie a fost caracterizat toată viata de iubirea sărăciei de buna voie. El a fost recunoscut ca Sfânt imediat după moartea sa.

Sursă: Creștin Ortodox.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Unde se găsesc sfintele moaște ale Sfântului Ierarh Grigorie Dialogul

Cinstitele sale Moaște în prezent se găsesc se afla în Bazilica „Sfântul Petru”, din Vatican.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Icoana Sfântului Ierarh Grigorie Dialogul

Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul – Cel Mare 12 martie

Sfântul Grigorie cel Mare („Dialogul”) se zugrăvește tânăr, cu puțină barbă.

Cartea în format fizic o găsiți apăsând aici ➡ Dionisie din Furna - Erminia picturii bizantine, (p. 152, 199)

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Etimologia / semnificația numelui Grigorie

În primul rând „La mulți ani!“ tuturor celor care poartă numele Sfântului Grigorie!

GRIGORIE – acest nume provine din greacă veche Γρηγόριος (Grigórios) < compus din γρήγορος (grḗgoros, „cel treaz“, „veghetorul“, „vigilent, atent, alert”, „a fi/sta treaz“, „a priveghea“) +‎ -ιος (-ios).

Limba bisericească păstrează forma veche Grigorie, dar în limba modernă s-a impus forma Grigore (de unde și prescurtarea Gore). Deși purtat de numeroși sfinți, astăzi numele este tot mai rar. Diminutivele curente sunt Grigoras și, sub influența occidentală, Grig (uneori dezvoltat autohton în Griguţă). Derivatele feminine – Grigoriţă, Grigorina – se întâlnesc încă și mai puțin.

Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Grigorie? Conform cu calendarul ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în date de 25 ianuarie sau pe 12 martie de ziua Sfântului Grigorie cel Mare - Dialogul.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Scrierii Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul

Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul Scrieri – Cel Mare 12 martie

Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul, episcopul Romei, a lăsat Bisericii o seama de scrieri duhovnicești de mare importanta. Pentru scrierea „Dialoguri despre Viața și Minunile Sfinților din Italia”, carte în patru volume, Sfântul Grigorie a fost numit și „Dialogul” datorită acestor scrieri. Aceasta lucrare este primul izvor despre viața Sfântului Benedict de Nursia.

De la acest Sfânt Părinte al Bisericii ne-au mai rămas și următoarele lucrări: „Comentariu la Cartea Iov”, scrisa pe când era în Constantinopol; „Omilii la Iezechiel”; „Regula Pastorală”, adresată slujitorilor Sfântului Altar; în jur de 848 de scrisori și multe alte predici.

A compus Liturghia darurilor înainte sfințite, care se celebrează în bisericile răsăritene în timpul postului mare. Cunoscută cu titlul Liturghia Sfântului Grigorie Dialogul, este una dintre cele trei liturghii oficiate în bisericile ortodoxe și greco-catolică, alături de cea a lui Ioan Gură de Aur și cea a lui Vasile cel Mare.

Liturghia Darurilor înainte sfințite păstrează scopul de Taină a împărtășirii credincioșilor și trebuie să fie săvârșită cu o pregătire deosebită. Inițial, a fost o simplă rânduială săvârșită în cadrul Vecerniei, în care creștinii primeau Trupul și Sângele Mântuitorului, fiindcă după Vecernie înceta ajunarea.

Ediții în limba română

Dialoguri (ediție bilingvă a celor patru cărți), trad. din lb. latină de Cristina Horotan, notă intro., tabel cronologic și plan al tratatului de Alexander Baumgarten, note de Cristina Horotan și Alexandru Daroni, Editura Polirom, Iași, 2017.

Despre minunile Părinților italieni (cartea I și III a Dialogurilor), trad. din latină de Elena Sima, introducere, note, ediție de Florin Crîșmăreanu, Editura Doxologia, Iași, 2016.

Omilii la profetul Iezechiel, trad. din lb. latină de Elena Sima, Ingrid Ileana Bauer, Editura Doxologia, Iași, 2015.

Cartea regulii pastorale, trad, prefață și note de Pr. Prof. Alexandru Moisiu, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,1996.

Citate din scrierile Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul

„Așadar, acela care s-a purtat diavolește din propria dorință și care totuși vrea ca ceilalți să tacă, este martor împotriva lui însuși, pentru că singur dorește să fie iubit mai mult decât este iubit adevărul, care nu a dorit să fie apărat împotriva lui însuși. Bine înțeles că nu există om care să trăiască fără să păcătuiască uneori, dar el dorește cu adevărat să fie iubit mai mult decât iubește el însuși, care nu dorește să fie pus față în față cu adevărul de nimeni. De aceea Petru de bunăvoie a acceptat dojana lui Pavel; David de bună voie a ascultat reproșul unui supus. Pentru că un bun conducător care nu este interesat de cultul său, ia ca pe un omagiu adus smereniei sale cuvintele libere și sincere ale supușilor. Dar în această privință modul de guvernare trebuie temperat cu o așa de fină artă a moderării, încât mințile supușilor, când se arată ele înseși capabile de observări corecte în unele privințe, să dea liber exprimării, dar libertate care să nu cadă în mândrie, altfel, când libertatea de vorbire este acordată prea generos, smerenia propriei lor vieți va fi pierdută.” - Reguli pastorale

„În fiecare zi vă hrăniți trupurile cu cele necesare pentru a le păstra sănătoase. În același fel faptele voastre bune trebuie să fie hrana zilnică a inimilor voastre. Trupurile sunt hrănite cu mâncare iar sufletele cu fapte bune. Nu trebuie să refuzați sufletelor, care vor trăi o veșnicie, ceea ce oferiți trupului, care este supus morții.”

„Pentru a putea renunța la lumea aceasta, trebuie să nu iubim lucrurile trecătoare, să tindem cu mintea în smerenie față de Dumnezeu și apropiații noștri, să ne păstrăm răbdarea în fața insultelor și, cu pază răbdătoare, să respingem durerea răutății din inimă, să ne dăm bunurile celor săraci, să nu râvnim la ale altora, să-l prețuim pe prieten în Dumnezeu, să-l iubim pe chiar și pe cel dușman nouă pe seama lui Dumnezeu, să ne îndurerăm de necazul aproapelui, nu să ne bucurăm la moartea cuiva care ne este rival, aceasta este ființa cea nouă pe care Stăpânul neamurilor o caută cu cu ochi atent printre ceilalți ucenici, spunând: «Deci, dacă este cineva în Hristos, este făptură nouă; cele vechi au trecut, iată toate s-au făcut noi» (2 Cor. 5:17).”

„Îl iubim cu adevărat pe Dumnezeu și îi urmăm poruncile dacă ne abținem noi înșine de la plăceri. Pentru că acela care se abandonează singur dorințelor ilegale cu siguranță nu îl iubește pe Dumnezeu, deoarece îl contrazice pe Dumnezeu în propriile lui intenții... Așadar, acela care nu este cucerit de acceptarea plăcerilor demonice îl iubește pe Dumnezeu cu adevărat. Cu cât mai puțin cineva își găsește plăcere în lucruri mărunte cu atât mai mult el se depărtează de dragostea cerurilor.”

„O spun fără cea mai mică urmă de ezitare, orice se numește pe sine însuși episcop universal sau dorește acest titlu, este, prin mândria sa, precursorul Antihristului, pentru că astfel el dorește să se ridice singur deasupra celorlalți. Greșeala în care care el izvorăște din din mândria egală cu cea a lui Antihrist; pentru că cel rău dorește să considerat deasupra celorlalți oameni, ca un dumnezeu, încât în același fel oricine se va numi singurul episcop se înalță singur peste ceilalți oameni... O știi, fratele meu: au nu venerabilul Sinod de la Calcedon a conferit titlul de "universal" episcopilor din scaunul apostolic al Romei, unde anume sunt, prin voința lui Dumnezeu, slujitor? Și totuși niciunul dintre noi nu a permis ca acest titlu să îi fie dat lui; nimeni nu și-a asumat acest titlu întărit, ca nu cumva prin asumarea unei cinstiri deosebite în demnitatea episcopiei, să părem că o refuzăm tuturor celorlalți confrați.”

Sursă: Creștin Ortodox, Wikipedia, orthodoxwiki.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Rugăciune către Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul

O, preaînțelepte Ierarhe Grigorie, primește această puțină rugăciune de mulțumire a noastră și o du la tronul dumnezeirii și cere de acolo pace lumii și unire Bisericii, ca păziți fiind în pace, cu mulțumire, împreună cu tine, lui Dumnezeu să-I cântăm: Aliluia!

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Când se săvârșește - Liturghia Darurilor mai înainte Sfințite

"Liturghia Darurilor mai înainte Sfințite", numita și "Liturghia Sfântului Grigorie Dialogul" se poate săvârși conform Sinodului Trulan, canonul 52 "«în toate zilele Sfântului și Marelui Post, afară de sâmbătă și duminică și de sfânta zi a Bunei-Vestiri, să se săvârșească Sfânta Liturghie a Darurilor înainte-simțite»"

Cântări Liturgice

Troparul Sfântului Ierarh Grigorie Dialogul

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Viața completă – Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul (Viețile Sfinților)

Sfântul Grigorie Dialogul, papă al Romei, numit așa pentru vorbele cele frumoase, s-a născut în Roma cea veche, din tată care se numea Gordian, și din maică, Silvia fericită, amândoi fiind de neam bun, senatori cinstiți și bogați. Dar nu atât pentru cinstea de senator era cinstit neamul acestui Sfânt Grigorie, cât pentru acele sfinte persoane plăcute lui Dumnezeu care se aflau în neamul acela. Căci fericitul Felix, al treilea cu acel nume, papă al Romei, îi era moș; iar Sfânta Tarsila, care a văzut la sfârșitul său pe Domnul venind la dânsa, asemenea, și fericită Emiliana, care împreună cu Tarsila, s-a învrednicit cereștii vieți veșnice, i-a fost moașă lui. Însă și Silvia, maica lui, este cinstită cu sfinții în Biserica Romei.

Pe un neam sfânt că acesta fericitul Grigorie l-a împodobit și mai mult cu sfințenia sa, deprinzându-se din tinerețe la fapta bună și la plăcerea de Dumnezeu. Apoi se îndeletnicea din pruncie cu învățătura cărții, făcându-se filosof ales și bărbat cuvântător, plin de înțelegere și de judecată. De aceea s-a ales și în dregătoria divanului; însă nu la cele lumești, ci la cele duhovnicești își avea el gândul și dorința cea neîncetată, râvnind să fie monah. Dar, având pe părinții săi între cei vii, amina călugăria, până la vremea cea cuviincioasă. Și, deși petrecea în lume, el era monah cu voința și cu viața cea curată în feciorie.

Folare-Separare

Murind tatăl său, a început a împărți averea cea multă ce-i rămăsese în milostenii și spre zidirea sfintelor locașuri. În Sicilia a zidit șase mănăstiri, îndestulându-le cu toate cele de trebuință, iar a șaptea, în Roma, înăuntrul cetății, în cinstea Sfântului Apostol Andrei. Prefăcându-și în mănăstire casa sa, care era aproape de biserica Sfinților Mucenici Petru și Pavel, lângă muntele ce se numea Scvara, și într-acea mănăstire lepădându-și hainele mirenești țesute cu aur, împreună cu perii de la tundere, s-a îmbrăcat în hainele cele de lină ale rânduielii monahicești și s-a povățuit de iscusiții stareți Maximian și Ilarion.

Apoi, nu după multă vreme, s-a făcut egumen locașului aceluia. Iar fericită Silvia, maica lui, locuia aproape de poarta Sfântului Apostol Pavel, slujind Domnului în văduvia sa, cu post și rugăciuni, ziua și noaptea fiind în casa Domnului. Hrana ei erau verdețuri crude de grădină, din care îi trimitea în toate zilele și fiului său, fericitul Grigorie. Și era foarte milostivă spre cei săraci și scăpătați, împărțind până la sfârșit toată averea ei. Asemenea și fiul ei, fericitul Grigorie, era atât de milostiv, încât n-a cruțat lucrul cel din urmă, ci îndată l-a dat celor ce cereau.

Folare-Separare

Odată șezând el în chilia sa, scriind cărți după obicei, a venit la dânsul un sărac - însă acela era îngerul Domnului în chip de sărac - și i-a zis: "Miluiește-mă, robule al lui Dumnezeu din cer, deoarece, fiind cârmaci de corabie, am pierdut nu numai averile mele câte le-am avut, dar și pe cele străine".

Iar iubitorul de săraci și adevăratul rob al lui Hristos, Sfântul Grigorie, având durere din inimă pentru dânsul, a chemat pe fratele care-i slujea și i-a poruncit să dea omului aceluia șase galbeni. Săracul, luând ceea ce i s-a dat, s-a dus. Apoi, după câtăva vreme, tot în ziua aceea, a venit la fericitul același sărac, zicând: "Miluiește-mă, robul lui Dumnezeu, că multe am pierdut, iar tu puțin mi-ai dat". Fericitul, chemând iarăși pe slujitorul lui, i-a zis: "Frate, du-te și-i dă alți șase galbeni". Fratele a făcut așa și săracul acela a luat de la sfântul, în aceeași zi, doisprezece galbeni și a plecat.

Folare-Separare

După puțină vreme, a venit iarăși, a treia oară, același sărac, strigând către Sfântul: "Fie-ți milă de mine, părinte, și-mi mai dă încă din îndurările tale, că am pierdut în mare foarte multă bogăție străină". Iar fericitul Grigorie a zis către slujitorul său: "Mergi, frate, și mai dă aceluia ce cere încă șase galbeni". Fratele răspunse: "Să mă crezi, cinstite părinte, că n-a mai rămas în cămară nici un galben". Fericitul îi zise: "De nu ai altceva, dă-i haine, ori vreun vas". Fratele răspunse: "Nu avem alt vas decât un taler de argint, în care marea doamnă, maica ta, ți-a trimis linte după obicei".

Grăit-a plăcutul lui Dumnezeu, Grigorie: "Du-te, frate, și dă săracului și acest taler, ca să nu se ducă mâhnit de la noi, căci caută mângâiere în primejdia sa". Deci, luând săracul acela talerul de argint, s-a dus veselindu-se. După aceea, n-a mai venit să ceară milostenie, ci era nevăzut lingă dânsul, păzindu-l și ajutându-l în toate. Pentru că îngerul Domnului era lângă sfântul, cu puterea darului cea minunată, prin care Sfântul Grigorie s-a făcut slăvit, deoarece se făceau multe minuni în locașul lui.

Folare-Separare

După ce a murit Pelaghie, papă al Romei, toți, cu un glas, au ales în scaunul acela pe Sfântul Grigorie, egumenul Mănăstirii Sfântul Andrei. Dar el, fugind de treapta aceea atât de înaltă și de cinstea omenească, a plecat din cetate și s-a ascuns prin locuri pustii. Căutând tot poporul din Roma pe doritul lor păstor, Grigorie, și negăsindu-l, s-a făcut multă mâhnire pentru aceasta. Apoi, au început a face rugăciuni către Dumnezeu cu dinadinsul, ca să le arate pe robul Lui. Atunci s-a făcut din cer un stâlp de foc, văzut de toți, și s-a pogorât spre locul unde era Sfântul Grigorie, ascuns într-un munte pustiu. Deci, toți au cunoscut că pentru Grigorie s-a arătat acel stâlp ceresc și au alergat îndată acolo, unde găsind pe cel căutat, o, cu ce negrăită bucurie l-au luat de acolo, măcar că nu voia.

Așa s-a așezat Sfântul Grigorie papă al Romei celei vechi, pe vremea împărăției lui Mavrichie (582-602). Și era negrăită milostivirea lui spre săraci, scăpătați, lipsiți, văduve și spre străini. El a zidit multe case primitoare de străini și de săraci, nu numai în cetatea Romei, ci și în altele. În Ierusalim într-adins a trimis pe ava Prov, cu aur din destul, ca să zidească acolo o casă de oaspeți. La muntele Sinai, în tot timpul vieții sale, trimitea multă milostenie spre hrană monahilor, iar pe cei ce erau în Roma săraci și bolnavi, îi avea într-o carte scriși pe nume și în toate zilele îi hrănea pe dânșii. De multe ori la masă sa aducea străini și săraci și singur le slujea lor.

Folare-Separare

Altă dată a poruncit cămărașului său să cheme la masă doisprezece străini, ca să prânzească cu dânsul. Iar după ce au stat, Sfântul Grigorie, uitându-se, a văzut treisprezece inși la masă. Deci, chemând pe cămăraș, i-a zis încet: "Oare nu ți-am poruncit să chemi doisprezece inși? Iar tu de ce ai chemat, fără voia mea, și pe al treisprezecelea?" Sachelariul, înfricoșându-se, a zis: "Să mă crezi, preacinstite stăpâne, că nu sunt mai mult decât doisprezece!" Pentru că nici el, nici altul, nu vedea pe cel de-al treisprezecelea, care ședea la sfârșitul mesei și chipul feței lui se schimba, încât uneori se arăta bătrân și cărunt, iar alteori i se părea a fi un tânăr voinic.

Când s-a sculat de la masă, Papa Grigorie le-a dat drumul la toți, iar pe cel de-al treisprezecelea, care era minunat la chip, l-a oprit și, apucându-l de mână, l-a băgat în cămara sa și i-a zis: "Te jur cu puterea cea mare a lui Dumnezeu Cel Atotțiitor, să-mi spui cine ești tu și care este numele tău?" Iar el a zis către dânsul: "Pentru ce întrebi de numele meu? Acesta este minunat! Însă să știi, aducându-ți aminte, că eu sunt acel cârmaci de corabie sărac, care am venit la tine în Mănăstirea Sfântului Andrei, când ședeai și scriai în chilia ta și mi-ai dat doisprezece galbeni, cum și talerul cel de argint, pe care cu linte ți-l trimisese fericită Silvia, maica ta! Și să-ți fie știut că dintr-acea zi în care mi-ai dat acelea cu dragoste și cu bunătate, te-a ales pe tine Domnul, ca să fii întâi pe scaun șezător al Sfintei Lui Biserici din Roma, unde a suferit răstignire Sfântul Apostol Petru".

Folare-Separare

Iar Sfântul Grigorie a zis către dânsul: "Cum știi tu că de atunci m-a hotărât Domnul să fiu papă?" Răspuns-a acela: "Deoarece sunt înger al Domnului Atotțiitorul, pentru aceasta știu că de atunci m-a trimis Domnul la tine, ca să știu judecata ta, dacă cu iubire de oameni iar nu pentru slavă deșartă faci milostenie!"

Fericitul, auzind aceea, s-a înspăimântat foarte tare, căci până atunci nu văzuse înger la față și să vorbească cu el ca și cu un om. Iar îngerul care i se arătase a zis către sfânt: "Nu te teme, că, iată, m-a trimis Domnul să fiu împreună cu tine toată viața ta și să duc rugăciunile tale lui Dumnezeu, ca toate cele ce cu nădejde le vei cere de la El, să ți se dea". Iar Sfântul Părinte Grigorie a căzut cu fața la pământ și s-a închinat Domnului, zicând: "Dacă pentru o mică dare la săraci, care nu este însemnată, cu atât de mari bunătăți îmi răsplătește Domnul, Atotputernicul, încât și papă m-a făcut al Sfintei Sale Biserici, iar pe sfântul său înger l-a pus lângă mine să mă păzească, apoi, cu câte bunătăți va răsplăti celor ce petrec întru poruncile Lui și fac dreptate?" După aceea îngerul s-a făcut nevăzut, iar Sfântul Grigorie, dând negrăite mulțumiri Domnului său, și mai sârguitor era spre facerea de bine a oamenilor și spre bună plăcere a lui Dumnezeu.

Folare-Separare

Iarăși, într-o zi ospătând la prânz pe niște străini, unuia dintre dânșii, după obiceiul smereniei sale, a voit să-i dea apă pentru mâini și, întorcându-se, a luat vasul cu apă degrabă; dar iată că acela căruia voia să-i toarne apă pe mâini nu s-a mai găsit și, căutându-l cu dinadinsul și negăsindu-l, se mira foarte mult. Iar în noaptea viitoare, dormind el, i s-a arătat Domnul, zicându-i: "În celelalte zile ai ospătat mădularele Mele, care sunt săracii, iar în ziua de ieri, chiar pe mine Mine Însumi M-ai primit!"

Pentru smerenia cea mare a Sfântului Grigorie, în Limonariu - cartea prea sfințitului Sofronie, Patriarhul Ierusalimului -, se găsește scris astfel: "Într-un timp oarecare, am mers la ava Ioan Persanul și ne-a spus acestea despre marele și fericitul Grigorie, papă al Romei, zicând: "Am dorit odată să mă închin la mormintele Sfinților mari Apostoli Petru și Pavel și m-am dus în Roma. Stând eu în mijlocul cetății, s-a făcut veste în popor că papă avea să treacă atunci pe acolo și așteptam să-l văd și pe el. După ce a venit în dreptul meu, am voit să mă închin lui. Și vă spun, fraților, Dumnezeu fiindu-mi martor, că el apucând înaintea mea, a căzut la pământ și mi s-a închinat și de la pământ nu s-a sculat mai înainte până nu m-a văzut pe mine mai întâi sculat. Apoi, sărutându-mă cu multă osârdie, mi-a dat cu mâna sa trei galbeni, poruncind ca să mi se dea toate cele de hrană; iar eu am preamărit pe Dumnezeu, Cel ce i-a dat lui atâta smerenie, dragoste și milă către toți"".

Folare-Separare

Nu se cuvine să tăcem nici minunea cea înfricoșată ce s-a făcut pentru Preacuratele lui Hristos Taine, cu rugăciunile acestui mare arhiereu al lui Dumnezeu. Acest lucru s-a făcut astfel: O femeie vestită din Roma a adus prescuri la dumnezeiescul altar, iar slujba dumnezeiască o făcea prea sfințitul papă Grigorie. Deci, în timpul când se împărțea la popor dumnezeiasca Împărtășanie, s-a apropiat și femeia aceea să se împărtășească cu Sfintele Taine. Și auzind pe prea sfințitul papă, zicând: "Trupul cel de viață făcător al Domnului nostru Iisus Hristos se dă...", atunci femeia a început a râde. Papa, oprindu-și mina, a întrebat pe femeie: "Pentru ce ai râs?" Iar femeia a răspuns: "De mirare îmi este lucrul acesta, stăpâne, că pâinea aceasta pe care eu cu mâinile mele am făcut-o din făină și am copt-o, o numești trupul lui Hristos!"

Atunci sfântul, văzându-i necredința, s-a rugat lui Dumnezeu și îndată chipul pâinii s-a schimbat în trup omenesc. Și vedea femeia aceea carne omenească însângerată; dar nu numai femeia aceea ci și toți oamenii care erau în biserică au văzut minunea aceea și slăveau pe Hristos Dumnezeu. Deci se întăreau în credință, neîndoindu-se despre Preacuratele Taine că sub chipul pâinii este adevăratul Trup, precum și sub chipul vinului este adevăratul Sânge al lui Hristos. Apoi iarăși, rugându-se sfântul, s-a schimbat chipul trupului omenesc în vedere de pâine și femeia s-a împărtășit cu frică și cu credință neîndoită, primind pâinea ca Trupul lui Hristos, asemenea și vinul, ca Sângele lui Hristos.

Folare-Separare

Acest mare luminător al lumii, preasfințitul Grigorie, a împodobit Biserica lui Hristos nu numai cu viața cea asemenea îngerilor și cu minunile, ci și cu multe scrieri foarte trebuincioase dreptei credințe. Iar când scria, atunci Duhul Sfânt se arăta în chip de porumbel, zburând deasupra lui. Acest lucru adeseori se învrednicea a-l vedea arhidiaconul său, Petru, bărbat îmbunătățit. Scrierile Sfântului Grigorie se află în patru cărți, pline de mare folos, care au într-însele povestiri pe scurt despre vieților sfinților care s-au nevoit cu plăcere de Dumnezeu în pământul Italiei și multe învățături de folos sufletesc. Păstorind Sfântul Grigorie Biserica lui Dumnezeu treisprezece ani, șase luni și zece zile, s-a mutat la Domnul pe vremea împărăției lui Foca Tiranul (602-610).

Se scrie și aceasta pentru acest mare plăcut al lui Dumnezeu, că pe Traian, împăratul Romei (98-117), care a fost închinător la idoli, după mulți ani de la moartea lui l-a izbăvit sfântul din veșnicele munci cu rugăciunile sale. De acest lucru Sfântul Ioan Damaschin, în cuvântul său pentru cei adormiți, scrie astfel: "Grigorie Dialogul, episcopul Romei celei vechi, precum știu toți, era vestit întru sfințenie și înțelegere și, când slujea, avea părtaș un înger din cer slujind împreună cu dânsul. Acesta, călătorind oarecând pe podul cel de piatră și stând într-adins, a făcut rugăciune către Domnul cel iubitor de suflete pentru iertarea păcatelor lui Traian împăratul. Atunci, a auzit îndată glas de la Dumnezeu, zicând: «Rugăciunea ta am auzit-o și dau iertare lui Traian; iar tu să nu mai faci rugăciuni pentru păgâni»".

Folare-Separare

Cartea în format fizic o găsiți apăsând aici ➡ Viețile Sfinților pe tot anul.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Calendar Ortodox – Sfinții de astăzi - 12 martie

În această lună, în ziua a douăsprezecea, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Teofan Mărturisitorul din Muntele Sigriana;
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Grigore Dialogul, papă al Romei.
Tot în această zi, pomenirea dreptului Finees, care în pace s-a săvârșit.
Tot în această zi, pomenirea celor nouă sfinți mucenici, care prin foc s-au săvârșit.
Tot în această zi, pomenirea cuviosului părintelui nostru Simeon Noul Teolog care în pace s-a săvârșit.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Calendar Ortodox – Sfinții de mâine - 13 martie

În această lună, în ziua a treisprezecea, prăznuim pomenirea aducerii moaștelor celui între sfinți părintelui nostru Nichifor, patriarhul Constantinopolului;
Tot în această zi, pomenirea sfinților mucenici African, Publiu și Terentiu, a căror slujbă se săvârșește în biserica sfinților Petru și Pavel;
Tot în această zi, pomenirea sfântului Aviv cel din Ermupolis, care fiind legat de o piatră și în râu aruncat, s-a săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea sfintei mucenițe Cristina, cea din Persia, care, în urma loviturilor de bici, s-a săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea sfântului sfințitului mucenic Publiu, episcopul atenienilor.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Sursă: pravila.ro

Facebook

Floare Final

Pe Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul să îl rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfinte Grigorie roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale lui sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mânuiește-ne pe noi. Amin.

Recomandări

† Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir
(26 octombrie)

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir și făcătorul de minuni, din Tesalonic este unul dintre cei mai cinstiți sfinți ortodocși. El tămăduiește trupurile și sufletele credincioșilor prin harul Dumnezeiesc dobândit din mărturisirea credinței în […]

† Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor
(27 octombrie)

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi (sau Dimitrie Basarabov) este numit și Ocrotitorul Bucureștilor, datorită evlaviei pe care o acu credincioși care vin și se închină la Moaștele Sfântului de la Catedrala Patriarhală. Este […]

† Sfântul Mare Mucenic Areta
(24 octombrie)

Sfântul Mare Mucenic Areta, guvernatorul orașului Najran (Arabia Saudită), a pătimit împreună alți 4300 de creștini, în timpul atacurilor etiopiene conduse de Dgu Nuwas din anul 523. Martiriul lor este serbat în calendarul ortodox în […]

Scrie un comentariu

Câmpuri care necesită să fie completate sunt cel care au caraterul *

2 comments on “† Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul – Cel Mare
(12 martie)”

© 2021 Toate materialele de pe această pagină sunt proprietatea pravila.ro
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram