† Sfântul Cuvios Pavel Tebeul
(15 ianuarie)

Sfântul Cuvios Pavel Tebeul este unul dintre primii pustnici ai creștinismului. Sfântul Antonie cel Mare, după întâlnirea pe care a avut-o cu acesta, se simte copleșit de înălțimea duhovnicească la care ajunsese Sfântul Pavel Tebeul. Este serbat în calendarul ortodox în data de 15 ianuarie.

Viața pe scurt - Sfântul Cuvios Pavel Tebeul (sinaxar)

Sfântul Cuvios Pavel Tebeul s-a născut în anul 227, într-un sat din regiunea Tebaida, din Egipt. Părintii săi, având o situație materială foarte bună bună, i-au oferit acestuia atât o creștere creștinească, cât și o educație lumească aleasă.

Rămânând orfan, la vârsta de 15 ani, tânărul a fost luat în grija de către cumnatul său (soțul surorii sale), care era idolatru. Acesta din urmă nu-l iubea pe copil, însă dorea să pună mâna și pe partea lui de moștenire.

Deoarece, după o vreme, împăratul păgân Decius (249-253) a început o crudă persecuție împotriva creștinilor (în jurul anului 250), cumnatul cel avar, voind să ia și partea de avere ce se cuvenea Sfântului, a început să-l urmărească pe Cuviosul Pavel, spre a-l da în mâinile prigonitorilor, spunând că este creștin.

Sfântul Cuvios Pavel Tebeul fuge în pustie

Sfântul Cuvios Pavel Tebeul 15 ianuarie -b- pravila.ro
Sfântul Cuvios Pavel Tebeul 15 ianuarie

Aflând de planul cumnatului său, Pavel, care atunci era un tânăr de 20 de ani, a lăsat toată moștenirea părintească în mâna celui care o dorea și s-a retras în pustie, într-o peșteră săpată în munte. Acest necaz pe de o parte și exemplul luminos al eroismului creștinesc pe de cealaltă, l-au convins pe Pavel să-și lepede marea avere și să se retragă în pustie ca un sărac, unde a trăit în nevoințe aspre până la moarte.

În pustie va petrece Cuviosul vreme de 90 de ani, până ce va ajunge, din mila lui Dumnezeu, la peste 100 de ani. În tot acest timp, el a trăit cu câte o jumătate de pâine, adusă periodic de către un corb.

Pentru a nu rămâne tăinuit sfârșitul său, Dumnezeu a rânduit ca acesta să fie aflat de către Sfântul Antonie cel Mare.

Întâlnirea dintre Sfântul Antonie cel mare și Sfântul Cuvios Pavel Tebeul

Ajuns la vârstă foarte înaintată, avva Antonie s-a rugat lui Dumnezeu să-i descopere dacă mai există cumva în pustie vreun om care, asemenea lui, să fi ales o astfel de viață retrasă, departe de lume. Aceasta deoarece îi venise un gând că ar fi singurul care se ostenește în felul acesta. La capătul a cinci ani de rugăciune, într-o zi a auzit un glas, zicându-i: "Antonie, este un rob al lui Dumnezeu care trăiește în pustie dinaintea ta și este mai desăvârșit decât tine, la care, de vei merge, îl vei afla în adâncul deșertului. Deci, scoală-te degrabă și te sârguiește a merge la dânsul, înainte de a se duce el către Domnul!".

Sfântul Antonie cel Mare împreună cu Sfântul Cuvios Pavel Tebeul 15 ianuarie - pravila.ro
Sfântul Antonie cel Mare împreună cu Sfântul Cuvios Pavel Tebeul 15 ianuarie

Auzind acestea, bătrânul Antonie s-a ridicat îndată, și-a luat toiagul și a pornit spre adâncul pustiei, neținând cont nici de vârsta sa înaintată, nici de arșița zilei. Călăuzit de Dumnezeu în mod minunat, după o călătorie de trei zile, a ajuns la peștera Sfântului Cuvios Pavel Tebeul. Văzând peștera, s-a bucurat, însă avva Pavel, simțind venirea lui Antonie, a închis ușa. Bătrânul apropiindu-se, a început să bată la ușă, dar nu i-a răspuns nimeni. Fără să își piardă nădejdea, a continuat să bată, zicând: "Deschide-mi, robule al lui Hristos, deschide-mi! Tu știi cine și de unde sunt și pentru ce am venit, toate le știi, pentru că Dumnezeu ți-a descoperit. Deci și eu știu că nu sunt vrednic să văd sfânta ta față, însă de nu te voi vedea, nu mă voi duce de aici; de nu-mi vei deschide, apoi voi muri pe pragul tău și vei îngropa trupul meu aici".

În urma acestei stăruințe, Sfântul Cuvios Pavel Tebeul i-a deschis și l-a îmbrățișat. Atunci cuviosul Antonie a zis: "Bucură-te, Pavele, vasul alegerii și stâlpul cel de foc, locuitorule al pustiei!". I-a răspuns avva Pavel: "Bine ai venit, soare care luminezi toată lumea, povățuitorule al celor ce se mântuiesc, gura lui Dumnezeu, care din pustie ai făcut cetăți și pe diavolul l-ai gonit dintr-însa. De ce te-ai ostenit atâta pentru un om păcătos și nevrednic? Iată, vezi un bătrân învechit de zile și cu căruntețile acoperite".

Bătrânul Pavel i-a povestit apoi viața sa: născut în Tebaida într-o familie creștină înstărită, după moartea părinților a împărțit cu sora sa averea. Însă, întrucât cumnatul său voia și partea lui de moștenire, Pavel a lăsat totul și s-a dus în pustie. La aceasta l-a îndemnat și exemplul martirilor creștini din acea vreme, care, nesocotind orice privilegiu sau bogăție, preferau să moară decât să se lepede de Hristos. Pe când încă vorbea, a venit un corb aruncându-i o pâine întreagă, pe care punând-o înaintea lor încetișor, a zburat în văzduh. Pentru că Părintele Antonie se minuna de aceasta, Sfântul Cuvios Pavel Tebeul a zis: "Iată, Domnul a trimis prânz, nouă, robilor Săi, fiind milostiv și iubitor de oameni. Iată, sunt 70 de ani de când primesc jumătate de pâine, iar astăzi, pentru că ai venit la mine, mi-a trimis o pâine întreagă."

După ce au mâncat, mulțumind lui Dumnezeu, au șezut iarăși și au vorbit toată noaptea până dimineața. Făcându-se ziuă, Sfântul Pavel a zis prietenului Antonie: "De mult mi-a arătat Dumnezeu mie, frate, că sălășluiești în părțile acestea și voiam să te am slujitor cu mine, dar fiindcă vremea adormirii mele a venit, pe care totdeauna am așteptat-o, dorind ca să viețuiesc cu Hristos, de aceea Domnul te-a trimis la mine, ca să îngropi smeritul meu trup și să-l dai pământului". L-a îndemnat apoi să meargă la mănăstirea lui și să-i aducă mantia pe care i-o dăruise episcopul Atanasie și să-i învelească cu ea trupul. Cu greu a plecat Sfântul Antonie să îndeplinească dorința prietenului său, pentru că știa că nu-l va mai afla în viață.

Pentru a citi mai mult depre Sfântul Antonie cel Mare APĂSAȚI AICI.

Întâlnirea Sfântului Antonie cel Mare cu Sfântul Cuvios Pavel Tebeul 15 ianuarie - pravila.ro
Întâlnirea Sfântului Antonie cel Mare cu Sfântul Cuvios Pavel Tebeul 15 ianuarie

Trecerea la cele veșnice a Sfântului Cuvios Pavel Tebeul

Ajuns la mănăstire, a luat mantia și s-a întors îndată la peștera Sfântului Pavel. Când a sosit la peșteră, văzându-l pe sfântul șezând în genunchi, cu mâinile în sus ridicate și cu capul drept în sus, socotea că este viu și face rugăciune, și stătea cu dânsul împreună. Dar trecând un ceas, și de vreme ce nu auzea glasul cel de rugăciune, nici obișnuitele suspinuri, s-a apropiat de el și l-a găsit mort.

Cu multă tânguire, sărutând trupul sfântului, l-a învelit în mantia adusă și a început să cânte psalmii de îngropare. Cugetând apoi cum ar putea să-l îngroape, neavând nici o unealtă, iar mănăstirea lui fiind la o depărtare de trei zile, a văzut venind spre el din adâncul pustiului doi lei răcnind, ca și cum plângeau lipsa sfântului. Aceștia au săpat cu ghearele lor o groapă, după care, venind la sfântul Pavel îi lingeau mâinile și picioarele, ca și cum ar fi cerut binecuvântare de la el. Cuviosul Antonie lăuda pe Hristos, căci și fiarele slăvesc pe Dumnezeu, și zicea: "Doamne, fără de a Cărui voie nici frunza din copac și nici una din păsări nu cade pe pământ, dă fiarelor acestora binecuvântarea Ta, precum știi Tu". Și făcând semn cu mâna le-a poruncit să se ducă în pustie.

După plecarea leilor, avva Antonie a îngropat trupul Sfântului Pavel. A petrecut apoi noaptea următoare deasupra mormântului, plângând și rugându-se. A doua zi, plecând spre mănăstirea lui, a luat haina împletită din frunze de finic a Sfântului Cuvios Pavel Tebeul pe care atât de mult o cinstea, încât numai de două ori pe an o îmbrăca: la Paști și la Cincizecime.

Trecerea la cele veșnice a Sfântului Cuvios Pavel Tebeul 15 ianuarie - pravila.ro
Trecerea la cele veșnice a Sfântului Cuvios Pavel Tebeul 15 ianuarie

Așadar, lucrurile pe care le știm astăzi despre Sfântul Cuvios Pavel Tebeul, se datorează întâlnirii sale cu Sfântul Antonie cel Mare, și sunt consemnate în viața acestuia. Dar viața lui în detaliu a scris-o mai târziu Ieronim.

Deși nu a fost organizatorul monahismului creștin, totuși el este perceput ca un părinte fondator. Influența sa extraordinară, precum și fascinația pe care persoana sa a exercitat-o asupra contemporanilor retrași în pustie marchează, în mod real, începutul "mișcării" ce avea să se răspândească rapid în întreaga lume creștină.

Surse: Creștin Ortodox, Ziarul Lumina, Orthodoxwiki.

Ornament despartitor v01
Ornament despartitor v01

Unde se găsesc moaștele Sfântului Cuvios Pavel Tebeul

Moaștele Sfântului Cuvios Pavel Tebeul au fost aduse într-o mănăstire din Constantinopol, în vremea împăratului Manuel Comnenul (1146-1180). Mai apoi, în anul 1240, acestea au fost mutate într-o biserica din Veneția.

Cea mai mare parte a Sfintelor sale moaște se află la Mănăstirea Sfântului Cuvios Pavel Tebeul, numită de arabii din zonă Deir Anba Bula, din Egipt.

Moaștele Sfântului Cuvios Pavel Tebeul 15 ianuarie - pravila.ro
Moaștele Sfântului Cuvios Pavel Tebeul 15 ianuarie
Ornament despartitor v01

Etimologia / semnificația numelui Pavel - Paul / Paula

În primul rând "La mulți ani!" tuturor celor care poartă numele Sfântului Ierarh Pavel Mărturisitorul!

Pavel - nu este altceva decât forma romanească a latinescului Paul, încetățenit în vocabularul limbii noastre sub influență greco-slavă. Termenul s-ar putea traduce prin adjectivul "paullus" ("mic" sau "umil"), fiind înrudit cu "paucus" sau "pauper" ("sărăcăcios"). Sfântul Pavel s-a alăturat mai târziu cetei apostolice, în urma convertirii de pe drumul Damascului, când a auzit glasul Domnului: "Saule, Saule, pentru ce Ma prigonești?". Din prigonitor, Sfântul Pavel avea să devină, sub noul său nume (tradus și interpretat ca expresie profundă a smereniei), cel mai perseverent propovăduitor al Evangheliei.

Derivate ale numelui Pavel

La noi, formele cele mai răspândite ale numelui au fost Pavel, Paval, Pavlu, Pavle (ultimele trei ieșite astăzi din uz), cu diminutive ca Pavelica, Pavalas, Pavu etc. (pentru femei: Pavelina, Paulina, Polina, cu diminutive rare ca Paulica, Paulita, Pavelica, Pavelita, Pavaluta, Paveluta etc.). Paul (pronunțat uneori Pol si diminutivat mai ales Paulică) și Paula sunt forme neologice, ajunse la noi sub influenta occidentala, mai ales catolică. La fel și Paulin (care apare însa mult mai rar) și chiar Paulina (deși acesta din urma are și unele precedente locale). Ca si numele Petru, Pavel/Paul sta la baza multor nume de familie (Pavelescu, Pavlovici, Paulescu, Paulian etc., etc.).

Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Pavel - Paul / Paula?

Conform calendarului ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în date de 29 iunie, atunci când în calendarul ortodox sunt serbați Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Mai sunt și alți sfinți care au purtat acest nume cum ar fi Sfântul Cuvios Pavel Tebeul serbat în data de 15 ianuarie, Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul serbat pe data de 6 noiembrie sau Sfântul Cuvios Pavel cel Simplu serbat 7 martie.

Ornament despartitor v01

Icoana Sfântului Cuvios Pavel Tebeul

Icoana Sfântului Cuvios Pavel Tebeul 15 ianuarie - pravila.ro
Icoana Sfântului Cuvios Pavel Tebeul 15 ianuarie

Pavel Tebeul, bătrân, cu barba lungă până la coapse, [cu părul negru, gol peste tot] și purtând o rogojină, zice: "De cuvintele zise de David: "Ca iarba sunt zilele oamenilor", nimenea să nu se îndoiască. Cu cuviință, dară, ne este nouă iarbă a mânca în toată viață, și îmbrăcăminte a o avea pe dânsa".

Cartea în format fizic ➡ Dionisie din Furma - Erminia Picturii Bizantine

Ornament despartitor v01

Mănăstirea Sfântul Cuvios Pavel Tebeul (Deir Anba Bula)

Theba (Teba) datează ca așezare încă din anul 3200 înainte de Hristos și cuprinde copleșitoarele temple de la Luxor și Karnak sau cel al Reginei Faraon Hatshepsut, Valea Regilor și Valea Reginelor, cu vestitele morminte săpate în stâncă ale faraonilor.

Theba amintește însă și de creștinii care, fugind din calea persecuțiilor romanilor din secolele III-IV, se ascundeau în mormintele faraonilor. Deșertul arid și stâncos al Thebei a fost și loc de nevoință pentru marii asceți ai primelor veacuri.

Mănăstirea Sfântul Cuvios Pavel Tebeul (numită și Deir Anba Bula), având o obște de monahi ortodocși copți, se află la aproximativ 155 de kilometri distanta de Cairo, în munții din apropiere Marii Roșii, în Egiptul de Sus. Aceasta mănăstire mai este cunoscută și sub denumirea de "Mănăstirea Tigrilor". Aceasta denumire provine, cel mai probabil, de la asprimea locului și de la "adâncul pustiei", în care a fost întemeiata ea.

Mănăstirea Sfântul Cuvios Pavel Tebeul datează încă din secolul al V-lea. Mănăstirea a fost întemeiată chiar deasupra peșterii în care s-a nevoit Cuviosul Pavel. Prima menționare istorică despre această mănăstire aparține pelerinului Antoninus Martyr, un cetățean din Placentia, care, între anii 560-570, a vizitat mormântul Sfântului Pavel Anahoretul.

Ca și Mănăstirea Sfântului Antonie, Lavra Sfântului Pavel Tebeul a fost atacată în repetate rânduri de triburile de beduini. Cel mai distructiv jaf s-a petrecut în anul 1484, când mulți dintre monahi au fost uciși.

Lavra a fost ulterior refăcută în secolul al XVI-lea, însă un nou atac al beduinilor i-a forțat pe călugări să abandoneze mănăstirea. Abia la începutul secolului al XVIII-lea, după 119 ani, mănăstirea a fost repopulată cu călugări de la Mănăstirea Sfântului Antonie. De atunci, viața monahală s-a desfășurat aici neîntrerupt.

În prezent beduinii musulmani o numesc Deir Anba Bula și au mare evlavie pentru acest așezământ. În cursul istoriei, de nenumărate ori, mănăstirea a fost apărată de oamenii de credință islamică. Pentru că și ei vin aici când li se îmbolnăvesc copiii, cămilele și caii. Și, nu pleacă niciodată nemângâiați.

Actualmente, mănăstirea aparține Bisericii Copte, dar ea este un loc comun de rugăciune al ortodocșilor, al copților și al musulmanilor. Mănăstirea Deir Anba Bula este căutată pentru frumusețea celor trei biserici creștine care o alcătuiesc – cea mai veche fiind amenajată în peștera în care s-a nevoit Cuviosul Pavel Tebeul. Moaștele lui se află într-un mormânt de marmură în centrul bisericii mari, locul de unde curg valuri de minuni, indiferent de confesiune și religie.

Mormântul Sfântului Cuvios Pavel Tebeul 15 ianuarie - pravila.ro
Mormântul Sfântului Cuvios Pavel Tebeul 15 ianuarie

Surse: Doxologia Link 1 Link 2.

Ornament despartitor v01

Rugăciune către Sfântul Cuvios Pavel Tebeul

Să cântăm Domnului, Celui Ce a povățuit pe poporul Său prin Marea Roșie, cântare de biruință, că S-a preaslăvit.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Pavel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Adunându-ne, credincioșilor, să cinstim cu cântări, după datorie, pe Sfântul Pavel, purtătorul de Dumnezeu, ca pe o podoabă a sihaștrilor.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Pavel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Făcutu-te-ai întâi cetățean al pustiului, pururea Lăudate Pavel, arătându-te prin sihăstrie moștenitor al Împărăției Cerurilor.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Pavel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu totul curățindu-te pe tine însuți, prin înfrânare, prea­fericite, te-ai arătat locaș lui Dumnezeu și cu îngerii împreună locuitor.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Născătoare de Dumnezeu Preacurată, Ceea ce mai presus de fire ai născut, Întrupat, pe Cuvântul Cel Veșnic și mai presus de toate, pe tine te lăudăm.

Ornament despartitor v01

Cântări Liturgice

Tropar - Sfântul Cuvios Pavel Tebeul, glasul 1

Locuitor pustiului, înger în trup și de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, Părintele nostru Pavel. Cu postul, cu privegherea și prin rugăciune primind daruri cerești, tămăduiești pe cei bolnavi și sufletele celor ce aleargă la tine cu credință. Slavă Celui Ce ți-a dat ție putere; Slavă Celui Ce te-a încununat pe tine; Slavă Celui Ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.

Condac - Sfântul Cuvios Pavel Tebeul, glasul al 2-lea

Săvârșind trecerea cea secetoasă a vieții, purtătorule de Dumnezeu, ai cufundat pe vrăjmașii cei netrupești cu căința lacrimilor tale, Cuvioase Pavel, Părintele nostru; și primind har de minuni, roagă-te neîncetat pentru noi.

Ornament despartitor v01

Viața completă - Sfântul Cuvios Pavel Tebeul (Viețile Sfinților)

Cuviosul Antonie, viețuind în pustiul Egiptului cu ucenicii săi, după cum ne-au povestit Macarie și Plotin, ucenicii lui, care l-au și îngropat, că la nouăzeci de ani ai vieții bătrânului, i-a venit dor să se ducă în pustia cea mai dinăuntru, ca să vadă dacă s-ar afla vreun rob al lui Dumnezeu, care mai înainte de dânsul să se fi sălășluit în pustia aceea, și să fi ales o viață ca a lui, depărtată de oameni; deci, într-acel pustiu, cinci ani rugându-se lui Dumnezeu, ca să nu-i treacă cu vederea rugăciunea lui, într-o zi a auzit un glas, zicându-i: "Antonie, este un rob al lui Dumnezeu mai înainte și mai desăvârșit decât tine, la care de vei merge, îl vei afla în pustia cea mai dinăuntru. Deci, scoală-te degrabă și te sârguiește a merge la dânsul, mai înainte de a se duce el către Domnul!".

Acestea auzindu-le bătrânul, îndată luându-și toiagul său cel de finic, s-a dus degrabă în pustie, să apuce în viață pe cel dorit, de care i se vestise lui. Fiind arșița mare la amiază, încât și pietrele ardeau în acea pustie, și neștiind calea care duce către sfântul cel arătat lui, bătrânul a slăbit cu trupul, dar nu și cu duhul, căci nu s-a întors din calea ce o începuse și se ruga lui Dumnezeu, zicând: "Doamne, Dumnezeul meu, povățuiește-mă în calea cea dreaptă, și învrednicește-mă a vedea în trup pe robul tău, și să nu mă lași să pier în această pustie".

Deci, nu după multă vreme, a văzut un om cu asemănare de cal, pe care făcătorii de stihuri îl numesc centaur, pe care văzându-l, s-a înarmat cu mântuitorul semn al Crucii și cu îndrăzneală l-a întrebat: "Ascultă tu, în care parte locuiește robul lui Dumnezeu?". Iar fiara plecându-se la cuvântul sfântului și neputând să grăiască cu glas, i-a arătat cu mâna partea în care trebuia să meargă spre robul lui Dumnezeu, apoi a fugit cu grabă de la Cuviosul Antonie. Bătrânul s-a minunat de chipul cel de fiară și mergea spre partea unde i-a arătat acesta cu mâna. Însă întru aceasta ori diavolul, spre înfricoșarea lui s-a închipuit, ca să împiedice drumul sfântului, ori cu adevărat era centaur, precum spun grecii, că în acea pustie se găseau niște fiare ciudate ca acestea; iar această fiară Dumnezeu a trimis-o pentru povățuirea robului său.

Sfântul Cuvios Pavel Tebeul 15 ianuarie -a- pravila.ro
Sfântul Cuvios Pavel Tebeul 15 ianuarie

Venind la un loc pietros, a văzut o altă fiară, care avea asemănare omenească până la brâu, iar cealaltă parte a trupului era de fiară, adică picioare de capră și coarne în cap. De vederea acesteia minunându-se bătrânul și cu credință neîndoită fiind înarmat, fără frică a întrebat, zicând: "Cine ești tu?". Iar fiara, aducându-i poame de finic din cale, ca semn de pace, îi zicea: "Sunt un muritor din cei ce locuiesc în pustie, pe care neamurile cele întunecate cu rătăcirea numindu-ne satiri, între zeii lor ne-au cinstit. Dar sunt trimis de la turma mea, să slujesc ție ca să te rogi pentru noi Stăpânului celui de obște, pe care l-am cunoscut că a venit în lume și în tot pământul a ieșit vestirea lui".

Unele ca acestea grăind fiara, ostenitul călător își udă fața sa cu lacrimi de bucurie; căci se bucura de slava lui Hristos și de pierzarea satanei și se minuna, cum a putut să înțeleagă vorba satirului. Lovind cu toiagul în pământ, zicea: "Vai ție, cetatea Alexandriei, care în loc de Dumnezeu cinstești sluțeniile! Vai ție, cetate păcătoasă, în care din toată lumea s-au adunat diavoli! Ce răspuns vei da, căci și fiarele mărturisesc puterea lui Hristos, iar tu nălucirile cele din pădure ca pe zei le cinstești".

Acestea zicându-le sfântul, fiara a fugit în pustie. Despre acea fiară nimeni să nu socotească că este lucru neadevărat, fiindcă și în vremea împăratului Constanțiu (337-361) o fiară ca aceea, cu asemănare omenească, ce se numea satir, a fost dusă vie în Alexandria, spre marea mirare a tot poporul; iar după ce a murit, ca să nu putrezească îndată trupul ei, îmbălsămându-l, l-au trimis în Antiohia, la împărat, ca să-l vadă.

pravila - Floare Ornamentala

Acum să ne întoarcem la povestirea dinainte. Umblând bătrânul prin acea pustie neumblată, nimic altceva nu vedea fără numai urme de fiară, ostenindu-se în călătorie două zile și petrecând cealaltă noapte în rugăciune, nu știa unde să se întoarcă. Apoi luminându-se de ziua a treia, a văzut o leoaică suindu-se spre vârful muntelui cu multă grabă, căreia de departe urmându-i, a venit aproape de peștera în care locuia Sfântul Pavel, plăcutul lui Dumnezeu.

Văzând bătrânul peștera, s-a bucurat, iar cel ce locuia într-însa, simțind venirea lui Antonie, a închis ușa. Bătrânul apropiindu-se, a bătut, dar nu i s-a răspuns, însă el stătea afară, bătând fără spor. Deci, văzând că nu i se deschide ușa, a căzut înaintea peșterii și până la al șaptelea ceas s-a rugat să i se dea voie să intre înăuntru, ca să vadă pe acela pe care cu atâta osteneală l-a căutat. El zicea: "Deschide-mi, robule al lui Hristos, deschide-mi; tu știi cine și de unde sunt și pentru ce am venit, toate le știi, Dumnezeu descoperindu-ți ție. Deci și eu știu că nu sunt vrednic să văd sfânta ta față, însă de nu te voi vedea, nu mă voi duce de aici; nu te ascunde pe tine, căci Dumnezeu te-a arătat mie. Pe fiare le primești, iar pe om pentru ce îl gonești? Te-am căutat și te-am aflat, bat ca să mi se deschidă, iar de nu-mi vei deschide, apoi voi muri pe pragul tău și vei îngropa aici trupul meu".

Și altele multe grăind el cu lacrimi și ca pe un nemilostiv socotindu-l, păcătosul lui Dumnezeu a răspuns dinăuntrul peșterii, zicându-i: "Cine ești tu, care plângi aici? Te minunezi că nu-ți deschid și te lauzi că vei muri pe prag?". Așa zicându-i sfântul, a deschis ușa și cuprinzându-se unul pe altul, se sărutau cu lacrimi și pe nume se chemau; pentru că Dumnezeu fiecăruia dintre ei le descoperise numele. Șezând ei, părintele Antonie a zis: "Bucură-te Pavele, vasul alegerii și stâlpul cel de foc, locuitorule al pustiei".

pravila - Floare Ornamentala

Zis-a lui și Avva Pavel: "Bine ai venit soare, care luminezi toată lumea, povățuitorule al celor ce se mântuiesc, gura lui Dumnezeu, care din pustie ai făcut cetăți și pe diavolul l-ai gonit dintr-însa. De ce te-ai ostenit atâta pentru un om păcătos și nevrednic? Iată, vezi un bătrân învechit de zile și cu căruntețile acoperite; vezi un om care îndată va fi praf și cenușă, dar de vreme ce dragostea toate poate să le facă, spune-mi, te rog, cum se află neamul omenesc acum? Cum împărtășește lumea? Se mai află cei ce se țin de rătăcirea idolilor, și mai sunt prigoniri asupra creștinilor?". Iar Antonie a zis: "Cu rugăciunile tale lumea se ține; prigoanele contra creștinilor au încetat și Biserica laudă pe adevăratul Dumnezeu. Dar de vreme ce ai pomenit de prigoane, mă rog ție pentru Domnul, să nu ascunzi de mine cele despre tine și toate să-mi spui: pentru care pricină ai ieșit din lume și ai venit în această adâncă pustie?".

Iar Sfântul Pavel a început a-i spune: "Eu m-am născut în Tebaida și am avut o soră, pe care părinții, fiind încă vii, au însoțit-o cu bărbat; iar pe mine m-au învățat carte elinească și latinească, precum și dreapta credință, singuri ei fiind drept-credincioși. Dar sfârșindu-și nevrednica viață, ne-au împărțit averea, care era foarte multă; iar după moartea lor, bărbatul sorei mele, fiind lacom, a poftit și partea mea, și gândea să mă dea ca pe un creștin la păgânul voievod spre chinuire, ca astfel prăpădindu-mă din acestă viață, să-mi ia moștenirea. Atunci erau împărații Deciu (249-251) și Valerian (253-259), care chinuiau pe toți cei ce mărturiseau pe Hristos, și era frică mare prin toată Tebaida, de vreme ce erau cumplite chinuri.

În acea vreme a fost prins de păgâni un tânăr creștin, pe care l-au chinuit mult; dar după ce n-au putut să-l întoarcă de la credința lui Hristos, mai pe urmă l-au pus într-o grădină mult înflorită și frumos mirositoare, întinzându-l pe un pat frumos, cu fața în sus; apoi i-au legat mâinile și picioarele cu frânghii moi și ducându-se toți, au trimis la dânsul o fecioară tânără, ca să-l poată înșela spre amestecarea necurată; iar necurata fecioară cuprinzându-l și sărutându-l, ba încă lucrul cel mai de rușine, ce mi-e greu a-l spune, căutând părțile cele ascunse ale trupului său, îl îndemna spre păcatul cel necurat; dar ce a făcut viteazul pătimitor, care suferise atâtea chinuri?

Icoana Sfântului Cuvios Pavel Tebeul 15 ianuarie -a- pravila.ro
Icoana Sfântului Cuvios Pavel Tebeul 15 ianuarie

Văzându-se amăgit de patimă și simțind tulburarea trupului întru sine, a strâns tare cu dinții limba sa, a tăiat-o și a aruncat-o în obrazul desfrânatei și îndată cu durerea cea mare a potolit patimă; iar cu sângele a umplut obrazul și hainele acestei femei și astfel, cu darul lui Hristos, a biruit amăgirea.

Încă și pe un alt tânăr care era neclintit în credința creștinească, după multe chinuri, l-au uns cu miere peste tot trupul gol și l-au pus în arșița soarelui, având mâinile legate la spate, ca rănindu-se de albine, de viespi și de gărgăuni, să fie silit a jertfi idolilor; dar răbdătorul de chinuri cel viteaz, deși era rănit peste tot trupul și plin de sânge, încât nici chip de om nu avea, de Hristos nu s-a lepădat.

Acestea văzând eu, iar bărbatul sorei mele mâniindu-se mai mult, încât nici lacrimile sorei, nici legătura rudeniei n-au putut să-l domolească, i-am lăsat aceluia toate și am fugit în această pustietate; apoi venind încet, povățuindu-mă de Dumnezeu până aici, am aflat această peșteră, în care aveam și apă înăuntru și cunoscând că Dumnezeu mi-a dat acest loc spre petrecere, m-am sălășluit aici și petrec având hrană de finice, iar haină din frunze".

pravila - Floare Ornamentala

Sfântul povestind acestea, iată a zburat un corb aruncându-i o pâine întreagă, pe care punând-o înaintea lor încetișor, a zburat în văzduh. Atunci, fericitul Antonie minunându-se de aceasta, Sfântul Pavel a grăit: "Iată, Domnul a trimis prânz, nouă, robilor săi, fiind milostiv și iubitor de oameni. Iată, sunt 70 de ani de când primesc jumătate de pâine, iar de la a ta venire Domnul Hristos a îndoit merticul ostașilor Săi". Deci, luând sfinții acea pâine, se invitau unul pe altul ca s-o binecuvânteze și s-o frângă, unul pe altul mai mare făcându-se cu cinstea.

Sfântul Pavel cinstea pe Cuviosul Antonie ca pe un oaspete, iar Cuviosul Antonie cinstea pe Sfântul Pavel că pe stăpânul casei și ca pe unul mai bătrân cu anii; și era între dânșii întrecere de iubire. Apoi, fericitul Pavel a apucat pâinea de o parte, iar pe cealaltă parte a pus-o în mâinile părintelui Antonie și îndată pâinea singură s-a frânt prin mijloc și fiecare și-a luat partea sa.

Drept aceea, șezând lângă izvor, robii lui Hristos au mâncat și s-au săturat, și au băut din izvorul acela apă curată și foarte dulce; după aceea, făcând mulțumire, au șezut iarăși și au vorbit toată noaptea până dimineața. Iar făcându-se ziuă, Sfântul Pavel a zis prietenului Antonie: "De mult mi-a arătat Dumnezeu mie, frate, că sălășluiești în părțile acestea și voiam să te am slujitor cu mine, ca împreună să slujim sfântului nostru, dar fiindcă vremea adormirii mele a venit, pe care totdeauna am așteptat-o, dorind ca să viețuiesc cu Hristos, de aceea Domnul te-a trimis la mine, ca să îngropi smeritul meu trup și să-l dai pământului".

pravila - Floare Ornamentala

Acestea auzind Antonie, tânguindu-se cu lacrimi, zicea: "Nu mă lăsa, părinte, singur, ci primește-mă împreună călător cu tine". Iar el a zis: "Nu ți se cade să cauți singur ale tale, ci pe cele ce sunt ale aproapelui; deci, de folos îți este ca, lepădând greutatea trupului, să urmezi Mielului la ceruri; apoi și celorlalți frați le este de folos, ca de la tine încă să se mai povățuiască și să se mai întărească; dar te rog spre a te sârgui și a merge în mânăstirea ta și să-mi aduci mantia pe care Atanasie episcopul ți-a dăruit-o, ca să învelești cu aceea trupul meu". Aceasta o dorea fericitul Pavel, nu că acea mantie îi trebuia - pentru că nu se îngrijea dacă trupul se va îngropa gol sau acoperit, căci în pământ putrezește, el care atâta vreme cu frunze de finic se îmbrăca, - ci, ca fără tulburare, sufletul lui să iasă din trup, de aceea îl trimitea la mânăstire pe părintele Antonie.

Drept aceea, Antonie s-a minunat auzindu-l pe el grăind despre Atanasie și despre mantia aceluia, ca și cum vedea pe Însuși Hristos în Pavel și pe Dumnezeu care locuia într-însul cinstind; apoi nimic mai mult nu îndrăznea a răspunde, ci tăcând și lăcrimând, i-a sărutat fața și mâinile și se sârguia a săvârși porunca; deci, chiar nevrând, a pornit la mânăstire, deși era obosit cu trupul, iar cu duhul biruia anii bătrâneților sale. Venind el în chilia sa, l-au întâmpinat cei doi ucenici ai lui, zicându-i: "Unde ai zăbovit atâta vreme, părinte?". Iar el a răspuns: "Vai mie, fiii mei, vai mie păcătosului, care sunt numai de formă monah și numai nume de monah port; dar am văzut pe Ilie, am văzut pe Ioan în pustie, cum și pe Pavel în Rai l-am văzut".

Deci, vrând ucenicii ca să audă ceva mai mult de la dânsul și rugându-l ca cu încredințare să le spună lor despre aceasta, el punându-și mâna la gură, a zis: "La tot lucrul este vreme, adică vreme a grăi și vreme a tăcea". Apoi, luându-și mantia și hrană de cale neluându-și, iarăși a ieșit, alergând degrab în pustie, vrând să apuce viu pe sfântul, pentru că se temea că nu cumva zăbovind el, Sfântul Pavel să-și dea datoria Domnului fără de dânsul.

pravila - Floare Ornamentala

Iar a doua zi, la al treilea ceas, mergând Avva Antonie, a văzut în văzduh cetele îngerești și soboarele prorocilor și ale apostolilor, iar în mijloc era sufletul Sfântului Pavel, mai curat decât soarele, suindu-se spre cer; atunci îndată a căzut la pământ și presărându-și capul cu nisip, se tânguia și striga: "Pentru ce, Pavele, m-ai lăsat? Pentru ce te duci fără sărutarea cea de pe urmă? Atât de târziu te-ai făcut cunoscut mie și atât de repede ai plecat de la mine?".

Pe urmă, fericitul Antonie adeverea că a trecut cu atâta grăbire pe cealaltă cale, ca și cum ar zbura prin văzduh înaripat, încât nici călcarea pe pământ n-o simțea de alergarea cea repede, și îndată s-a aflat în peșteră; acolo văzând pe sfântul cu genunchii plecați și cu mâinile în sus ridicate, apoi având capul drept în sus, socotea că este viu și face rugăciune și stătea cu dânsul împreună. Dar trecând un ceas, și de vreme ce nu auzea glasul cel de rugăciune, nici obișnuitele suspinuri, s-a apropiat de dânsul și l-a aflat mort; deci, a înțeles că trupul sfântului bărbat dă și după moarte datornică închinăciune.

Cu multă plângere și tânguire sărutând sfântul lui trup, l-a învelit cu mantia cea adusă și a început a cânta psalmii cei cuviincioși de îngropare, după obiceiul creștinesc; și nu se pricepea cum ar putea să îngroape pe sfântul, de vreme ce nu adusese nici o unealtă, ca să sape mormântul și zicea întru sine: "Oare la mânăstire să mă întorc după unelte, cale de trei zile, sau aici să rămân? Dar nimic fără unelte nu pot să fac. Deci, voi rămâne aici și voi muri, precum se cade, lingă ostașul Tău, Hristoase, și căzând, îmi voi da răsuflarea cea de pe urmă alături de el".

pravila - Floare Ornamentala

Unele ca acestea gândindu-le el cu mintea, iată doi lei din pustia cea mai dinăuntru veneau răcnind, ca și cum plângeau pentru lipsa sfântului. Iar Antonie mai întâi s-a înfricoșat puțin, după aceea văzând pe fiare blânde ca mielușeii, tăvălindu-se lângă trupul sfântului și arătând jalnică tânguire, se miră de bunul obicei al fiarelor acelora; iar ei au început cu unghiile lor a săpa pământul și săpând groapa destul, iarăși au venit la trupul sfântului, ca și cum i-ar fi dat cea mai de pe urmă sărutare; apoi, venind la Cuviosul Antonie, îi lingeau mâinile și picioarele lui, ca și cum cereau rugăciune și binecuvântare de la dânsul. Iar cuviosul lăuda pe Hristos, căci și fiarele slăvesc pe Dumnezeu, și zicea: "Doamne, fără de a Cărui voie nici frunză din copac și nici una din păsări nu cade pe pământ, dă fiarelor acestora binecuvântarea Ta, precum știi Tu". Și făcând cu mâna, le-a poruncit să se ducă în pustie.

Deci, ducându-se fiarele, Avva Antonie a îngropat cinstitul trup al Sfântului și Cuviosului părinte Pavel, întâiul viețuitor al pustiei, care avea anii vieții lui o sută și treisprezece. După îngroparea sfântului, Avva Antonie a petrecut noaptea următoare deasupra mormântului lui, plângând și rugându-se. Iar a doua zi, întorcându-se la mânăstirea sa, a luat haina Sfântului Pavel cea împletită cu frunze de finic și venind în chilia sa, a spus toate cu de-amănuntul ucenicilor săi, spre folos. Iar haina aceea de frunze de finic atât de mult o cinstea, încât numai de două ori se îmbrăca cu dânsa, la praznicul Sfintelor Paști și în ziua Cincizecimii.

Cu ale acestor Cuvioși părinți, Pavel și Antonie și cu sfintele lor rugăciuni, ne rugăm să ne învrednicească și pe noi în partea plăcuților Săi, Hristos Dumnezeul nostru, Căruia împreună cu Tatăl și cu Sfântul Duh, I se cuvine cinste și slavă, în veci. Amin.

pravila - Floare Ornamentala

Cartea în format fizic ➡ Viețile Sfinților

Ornament despartitor v01

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi 15 ianuarie

În această lună, în ziua a cincisprezecea, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Pavel Tebeul;
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Ioan cel sărac pentru Hristos, care s-a mai numit și Colibașul;
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Pansofie;
Tot în această zi, pomenirea sfinților șase părinți din pustiu, care în pace s-au săvârșit.

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi 16 ianuarie

În această lună, ziua a șaisprezecea, amintirea cinstitului lanț al sfântului apostol Petru;
Tot în această zi, pomenirea sfinților mucenici și frați buni: Pevsip, Elasip și Mesip și a bunicii lor Neonila;
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Danact, citețul;
Tot în această zi, pomenirea sfântului noului sfințit mucenic Damaschin, care a mărturisit în satul Gabrovo, de lângă Târnovo, în anul 1771, și care prin sugrumare s-a săvârșit.

Ornament despartitor v01

Pe Sfântul Cuvios Pavel Tebeul să îl rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfinte Cuvioase Pavel roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale lui sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi. Amin.

Sursă: pravila.ro, facebook.

Floare-Final

Recomandări

† Sfântul Ambrozie de la Optina
(10 octombrie)

FB Mess WA Like Sfântul Ambrozie de la Optina a avut o dragoste nemărginită de oameni pentru care a primit de la Dumnezeu darul înainte-vederii cu ajutorul căruia a mângâiat și a vindecat inimile tuturor […]

† Sfântul Cuvios Auxentie (14 februarie)

FB Mess WA Like Sfântul Cuvios Auxentie datorită sfințeniei vieții sale a fost împodobit de Dumnezeu cu darul înainte-vederii și cel al vindecărilor, fapt pentru care era căutat de mulți creștini. Pe cei care veneau […]

Sfânta și Marea zi de Miercuri - Săptămâna Patimilor

FB Mess WA Like În Sfânta și Marea zi Miercuri din Săptămâna Patimilor facem pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa și a […]

Scrie un comentariu

Câmpuri care necesită să fie completate sunt cel care au caraterul *

Floare-Final
© 2023 Toate materialele de pe această pagină sunt proprietatea pravila.ro
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram