† Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici
(3 mai)

Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici era văzător cu duhul și tămăduia pe cei suferinzi atât spiritual, cât și fizic. Pentru multa lui smerenie s-a învrednicit de la Hristos Domnul de darul preasfintei rugăciuni și al alungării duhurilor necurate, astfel încât i se dusese vestea în toată Țara Românească și până dincolo de munți, în Țara Ardealului. El a fost supranumit și "Luceafărul de la Lainici". Este serbat în calendarul ortodox în data de 3 mai.

Viața pe scurt - Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici (sinaxar)

Sfântul Cuvios Irodion de la Lainic s-a născut în București, în anul 1821, și a primit la botez numele de Ioan.

Sfântul Irodion intrarea în mănăstire

La numai 20 de ani, tânărul cu viață de ascet își găsește adevărata menire închinoviindu-se ca frate în Lavra Cernicăi.

După ce a trecut prin aproape toate ascultările, datorită aleselor sale calități, tânărul Ioan a fost tuns în monahism în data de 3 decembrie 1846.

Cuviosul Irodion s-a făcut remarcat prin viața sa aleasă: postea foarte mult, își împlinea cu osârdie pravila și canonul, nu lipsea niciodată de la slujbe, noaptea o petrecea în lacrimile rugăciunii, iar ziua lucra alături de părinți la ascultările cele mai grele.

Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici hirotonia de către Sfântul Calinic

La numai câteva zile după călugărie, pe data de 22 decembrie 1846, cuviosul a fost hirotonit preot și duhovnic pentru întreaga obște a mănăstirii. Experiența uceniciei lângă Sfântul Calinic îi conferea un mare echilibru în luarea deciziilor, iar virtuțile pe care le avea îl făcuseră unul dintre cei mai căutați duhovnici.

Sfântul Cuvios Irodion ales stareț la Lainici

Odată cu învestirea Sfântului Calinic ca Episcop de Râmnic în anul 1850, cuviosul Irodion a fost nevoit să părăsească Cernica pentru a se stabili la Mănăstirea Lainici, devenind duhovnicul sfântului.

Deși avea o experiență duhovnicească vastă, cuviosul părinte s-a supus întru totul rânduielii pe care a întâlnit-o aici. Cu acordul unanim al obștii, la data de 15 iunie 1854, cuviosul părinte s-a stabilit în egumenia Mănăstirii Lainici.

Între 1854 și 1900, Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici a cerut de cinci ori să fie eliberat din ascultarea de stareț al mănăstirii și tot de atâtea ori a revenit la solicitarea și nevoile obștii. Strânsese în jurul lui o obște generoasă, mai mare decât cele de la Cozia sau Tismana.

Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici 3 mai - a

Trecerea la cele veșnice a Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici

Sfântul Cuvios Irodion ajunsese să fie căutat de mulți credincioși, făcând minuni încă din timpul vieții: alunga duhurile rele, de multe ori le spunea oamenilor păcatele lor și ale înaintașilor lor. Pe 3 mai 1900, Sfântul Irodion a trecut la Domnul. După trecerea sa la Domnul, la mormântul său se petreceau multe minuni.

Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici înaitea trecereii la cele veșnice

Sfântul Irodion face parte din mari duhovnici ai isihazmului românesc, alături de Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, Sfântul Paisie de la Neamț (Velicikovski), Cuviosul stareț Gheorghe de la Cernica, Sfântul Grigorie Dascălul, mitropolitul Țării Românești, și Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, mai întâi duhovnic, apoi ucenic al Sfântului Irodion.

Viața duhovnicească aleasă, pe care a trăit-o și a promovat-o, l-a așezat pe Sfântul Irodion între sfinții mult iubiți ai credincioșilor, bucurându-se de o aleasă prețuire atât în timpul vieții, cât și după trecerea sa la cele veșnice.

Floare 02 Bun
Floare 02 Bun

Minunile Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici

Marele stareț al Lainiciului se învrednicise și cu darul înaintevederii, astfel că multora le spunea gândurile cele de taină și le vestea cele viitoare.

Capra Femeii

Se spune în Patericul Românesc al Părintelui Ioanichie Bălan, care a cules date de la vechi stareți de la Lainici, că a venit la sfânt o femeie care i-a adus niște lapte. Femeia i-a dăruit vasul cu laptele muls de la capra ei, însă Cuviosul Irodion a refuzat-o categoric, spunând că nu primește laptele, pentru că nu este de la capra ei. Femeia a insistat să îl primească pentru că este a ei. Însă Sfântul Irodion i-a spus că nu mai este. Pentru că a dat-o diavolului cu o zi înainte. Și, vădită fiind, femeia și-a mărturisit păcatul, cerând iertare.

Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici și femia cu laptele
Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici și femia cu laptele

Vorbirea în duh între Sfântul Calinic și Sfântul Irodion

În viața Sfântului Calinic de la Cernica, duhovnicul și apoi ucenicul Sfântului Irodion, se menționează că, la un moment dat, când acesta era la Râmnicu Vâlcea, s-a ridicat în picioare, a făcut semnul sfintei cruci, a binecuvântat și a spus: "Domnul!" Și atunci cei care erau de față l-au întrebat: "Ce este, Prea Sfințite, ce s-a întâmplat?" Și Sfântul Calinic le-a răspuns: "Starețul Irodion de la Lainici mi-a cerut binecuvântare pentru un lucru". Cei doi sfinți trecuseră de barierele limbajului pe care noi îl considerăm normal și vorbeau în duh.

Prevestirea propriului sfâșia

Ajungând în vârstă de peste 90 de ani și simțindu-și aproape sfârșitul, a chemat la sine pe toți și le-a dat binecuvântarea cea de pe urmă, profețind în același timp că, după plecarea sa la Domnul, schitul acesta va rămâne mulți ani pustiu.

Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici Iertarea frațilro înainte de moarte

Apoi s-a mutat la cele veșnice, în primăvara anului 1900. În toamna anului 1916 s-a împlinit prezicerea Cuviosului Irodion. Fiind lupte grele pe Valea Jiului, Schitul Lainici a rămas pustiu 13 ani. Chiliile au fost arse, odoarele jefuite, iar biserica, transformată în grajd pentru cai. Abia în anul 1929 Schitul Lainici a luat din nou ființă, prin grija protosinghelului Visarion Toia. Noul stareț, auzind de viața și faptele Cuviosului Irodion Ionescu, l-a dezgropat în toamna aceluiași an, găsindu-i trupul întreg și nevătămat ca al unui adevărat sfânt.

Floare 02 Bun

Unde se găsesc moaștele Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici

Descoperirea moaștelor Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici

O altă minune este ultima aflare a sfintelor sale moaște. După ce în 2009 au fost săpate mai multe morminte acolo unde se știa că este depus în așteptarea învierii Sfântul Irodion, nu a fost descoperit nimic. Monahi vrednici din perioada trecută l-au dezgropat pe sfânt și l-au așezat într-o groapă și mai adâncă, peste care au așezat trupul unui alt monah, astfel încât cinstitele sale moaște să nu mai fie furate.

Ajunși în pragul deznădejdii, Mitropolitul Olteniei, Înalt Preasfințitul Irineu, actualul stareț al mănăstirii, arhim. Ioachim Pârvulescu, dar și alți monahi s-au rugat fierbinte la duhovnicul și apoi ucenicul sfântului, adică la Sfântul Calinic de la Cernica.

Astfel se face că cei ce săpau și-au dat seama că pe fundul uneia dintre gropi se vedea că pământul este mai afânat. Când au început să sape aici au descoperit conturul unui mormânt mai mic și urmele sicriului în care a fost depus, ca o comoară tăinuită în adâncurile pământului. Apoi au fost găsite și cinstitele sale moaște și cărămida cu numele său ce o avea sub cap.

Când au fost scoase afară, povestește arhim. Ioachim Pârvulescu, starețul Lainiciului, oasele Sfântului Irodion erau maronii, nu albe cum sunt în mod normal oasele, și ușoare ca hârtia, deși au stat în mocirlă aproape un secol.

Apoi, cei din fundul gropii, care le scoteau, au început să strige "Părinte! Încep să miroasă!", iar mireasma plăcută a început să învăluie locul.

Minune după dezgroparea moaștelor

Imediat după aflarea cinstitelor moaște, în prima duminică, starețul Ioachim Pârvulescu a vorbit la predică despre Sfântul Irodion, în biserică fiind și două maici de la Polovraci.

Una dintre ele, maica Marina, venea foarte des la Mănăstirea Lainici, pentru că avea evlavie deosebită la Sfântul Irodion.

După slujbă aceasta a venit la stareț și i-a povestit un vis pe care l-a avut în urmă cu un an.

Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici Iertarea frațilro și maicia Mariana
Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici Iertarea frațilro și maicia Mariana

Se făcea că este la Mănăstirea Lainici. Și era în fața mormântului Sfântului Cuvios Irodion, iar curtea era plină de lume. Și la un moment dat vede că se desface mormântul Cuviosului Irodion și parcă ar fi dispărut toată lumea, și Cuviosul era deasupra mormântului. Și maica a rămas uimită de acest lucru. Mai întâi, dorea din tot sufletul să se apropie de Cuviosul Irodion, voia să-i sărute picioarele, simțea o bucurie extraordinară. El a ieșit din mormântul care s-a deschis și parcă se îndrepta spre lume. Era frumos la chip, cu barbă lungă și neagră, însă sărăcăcios îmbrăcat. Și atunci când Sfântul a vrut să se întoarcă-n pământ, maica a prins curaj și l-a rugat să stea afară, că doar era viu! Abia atunci a vorbit Cuviosul Irodion și i-a spus că "n-a venit încă vremea!". Maica, văzându-l atât de sărăcăcios îmbrăcat, l-a întrebat dacă poate să-i aducă îmbrăcăminte și pantofi noi, în anul care vine, când se va întoarce pe la mormânt. Și Sfântul i-a răspuns profetic: "N-am nevoie de nimic. Anul viitor, părintele stareț îmi va face haine noi!". Și peste un an, cinstitele sale moaște aveau să fie descoperite și așezate într-un veșmânt nou. Minunile sunt cu siguranță mult mai multe, oamenii locului păstrând prin viu grai faptele săvârșite de sfânt în timpul vieții sale pământești sau, apoi, la mormântul său.

De aceea credincioși din numeroase zone au mers necontenit la crucea de la locul unde își dormea somnul de veci fostul stareț și se rugau ori de câte ori aveau necazuri.

Au existat și consemnări ale faptelor minunate săvârșite în lavra de la Lainici, însă în timpul Primului Război Mondial a fost distrus totul la sfânta mănăstire, iar arhiva a fost arsă.

Canonizarea Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proslăvit pe cuviosul Irodion de la Lainici pe data 29 octombrie 2010, rânduindu-i ca zi de prăznuire data de 3 mai (ziua trecerii lui la Domnul).

În ziua de 30 aprilie 2011, mii de credincioși din întreaga tară au trecut pragul sfintei mănăstiri pentru a lua parte la ceremonia de proclamare a sa ca sfânt, cu prăznuirea în data de 3 mai.

În ziua de 1 mai 2011 a avut loc la Mănăstirea Lainici slujba de canonizare a Sfântului Irodion, în prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Moasterle Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici 3 mai
Moasterle Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici 3 mai
Floare 02 Bun

Etimologia / semnificația numelui Irodion

În primul rând "La mulți ani!" tuturor celor care poartă numele Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici!

Irodion - acest nume derivă din numele grecesc antic „Hērṓidēs (Ἡρῴδης)”, compus din două elemente: „hḗrōs (ἥρως)” (veghea, protejează, Erou al războiului troian) plus „aoidḗ (οιδή) ōidḗ ()” (cântec, odă, legendă, poveste, poveste). La rândul său, numele înseamnă „cântecul eroului, cântecul erou, unul eroic”. Irod este un nume folosit de mai mulți regi aparținând dinastiei Herodiane a provinciei romane Iudeea: Irod (Irod cel Mare) a fost un rege client roman al Iudeii.

Derivate ale numelui Irodion

Rodion, Rodia, Irod, Herodies.

Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Irodion?

Conform calendarului ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în data de 3 mai când este pomenit Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici.

Sursă: Name-Doctor.

Floare 02 Bun

Icoana Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici

Icoana Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici 3 mai
Floare 02 Bun

Mănăstirea Lainici

Mănăstirea Lainici este o mănăstire de călugări din România situată în defileul Jiului, județul Gorj la 32 de kilometri de Târgu-Jiu și la 25 de kilometri de Petroșani, aparține de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei. Mănăstirea are hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.

Istorie Mănăstirii Lainici

Biserica veche a Mănăstirii Lainici

Vechimea Sfintei Mănăstiri Lainici se pierde în negura vremii necunoscându-se oficial și istoric începuturile sale. După tradiție, în secolul al XIV-lea Sfântul Cuviosul Nicodim de la Tismana a fost trimis în Țara Românească pentru a susține ortodoxia și pentru a da un suflu nou bisericii. El s-a așezat într-o peșteră lângă mănăstirea Lainici. Tot Sfântul Nicodim a ctitorit mănăstirea Vodița de lângă Drobeta Turnu Severin și Mănăstirea Tismana, în preajma căreia a sihăstrit până la sfârșitul vieții sale. Importanța așezământului a fost sesizată și de împărăteasa Maria Tereza, care, prin generalul Bukow, a distrus între 1750-1765 (în 15 ani) sute de așezăminte ortodoxe în Transilvania. Schitul, deși nu era în Imperiul Austro-Ungar, aflat la câțiva kilometri de graniță, a căzut victima marii prigoane antiortodoxe a puterii imperiale de la Viena. Biserica ctitorită din sec. XIV-lea – al XV-lea ar fi fost distrusă în acea perioadă.

Din a doua jumătate a secolului al XVII-lea și începutul secolului XVIII încep să apară documente istorice ce fac referire la Mănăstirea Lainici. Schimnicul Atanasie vine de la Tismana la Lainici, în 1780, și se pomenește într-un sinet în care donează mănăstirii o moșie. El adună de pe văile munților o obște de 30 de călugări. După moartea sa, între 1810 și 1817 o mână de boieri olteni refac schitul, de data aceasta din piatră, cu ziduri groase de până la 1 metru. Primele două biserici, nicodimiană și atanasiană, nu s-au mai păstrat, dar cea actuală a fost construită pe locul celorlalte.

Mănăstirea Lainici
Mănăstirea Lainici

Pandurul Tudor Vladimirescu, s-a ascuns o vreme la mănăstirea Lainici deoarece era urmărit de turci pentru că luptase împotriva lor în războiul ruso-turc dintre anii 1806 și 1812. Îmbrăcat în straie călugărești, acesta s-a ascuns până în ultimul moment. În 1817 turcii au devastat așezământul, și negăsindu-l pe Tudor, l-au decapitat pe călugărul Maxim, risipind obștea.

În cronicile vremii, printre ctitori apare un nume: Stanca Măldărescu, dar care lipsește, în mod surprinzător, de pe pisania așezământului. În locul ei este gravat Kalistracta, evident numele de călugărie pe care l-a purtat, la sfârșitul vieții, vrednica boieroaică.

Mănăstirea Lainici a fost construită între anii 1812 și 1847 de boierii din regiune pe un deal care domina Valea Jiului. Ea adăpostește frumoase fresce interioare datând din 1860 și un iconostas compus din icoane în stil bizantin.

Așezământul Lainici

Trebuie remarcat faptul că majoritatea datărilor istorice referitoare la Mănăstirea Lainici s-au folosit de pisania de deasupra uși de la intrare și au luat, ca atare, anul 1817. S-au făcut aceste afirmații deoarece nu s-au realizat cercetări istorice mai riguroase.

Prin urmare începutul mănăstirii Lainici nu este în anul 1817, cum menționează pisania actualei biserici, ci este mult mai vechi, biserica construindu-se pe alte fundații mai vechi, așa cum s-a putut observa în anul 2008 când s-a restaurat pictura și s-a îndepărtat tencuiala care nu era originală. Se puteau observa diverse etape de construcție ale bisericii chiar în trei rânduri. Inițial fusese numai altarul și naosul, după care s-a mai adăugat și pronaosul. În cele din urmă s-a adăugat pridvorul, folosindu-se ca necropolă pentru ctitori și s-a pictat, isprăvindu-se conform pisaniei, în anul 1817.

Gheorghe Blideanu, învățător din Bumbești-Jiu, face o istorie a schitului Lainici prin 1873 transmisă oral de către starețul Irodion la începuturile activității sale. O afirmație foarte interesantă pe care o face este aceea că în Lainici exista o Biblie de-a lui Șerban Cantacuzino de la 1688, care a fost dăruită schitului cu semnătură, probabil în jurul anului 1690 de către însuși voievodul Constantin Brâncoveanu. Această afirmație ar confirma tradiția unei așezări mănăstirești mai vechi de 1784, când se pomenește de schimonahul Atanasie, ca atestare istorică, respectiv anii 1690 – 1700.

Între 1854 și 1900, cu intermitențe, Cuviosul Irodion Ionescu a fost stareț timp de 40 de ani în Mănăstirea Lainici. El a fost adus de la Mănăstirea Cernica și numit stareț la Lainici de către Sfântul Ierarh Calinic, imediat după numirea sa ca episcop la Râmnic.

Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici 3 mai - d

Distrugerea Mănăstirii din primul Război Mondial

Primul Război Mondial, între 1916 și 1918, a fost nemilos față de Mănăstirea Lainici, distrugând-o complet; trupele germane au intrat cu caii chiar în biserică, făcând focul în ea și profanând-o. Până azi se mai păstrează scrijelite pe pereții din altar numele unor soldați și ofițeri care au dormit acolo și au profanat biserica. Au fost furate de către soldații germani toate obiectele de preț, inclusiv clopotele. Arhiva mănăstirii, care era de 16 metri liniari, a fost arsă, precum dovedesc documentele vremii. Cimitirul a fost devastat și profanat, toate crucile fiind smulse și călcate în picioare. După război nu se mai cunoșteau mormintele, rămânând neidentificate până azi, iar unii călugări, printre care Ieromonahul Iulian Drăghicioiu au fost deportați în Germania unde au murit în lagărele germane.

Refacerea Mănăstiri

În 1929 a fost trimis de la Mănăstirea Frăsinei un grup de șase monahi, avându-l stareț pe Cuviosul Visarion Toia, care a ridicat din ruine mănăstirea, construind clădirile necesare și introducând viață de obște cu un regim ascetic sever, întocmai ca la Mănăstirea Frăsinei. Datorită seriozității, disciplinei duhovnicești și slujbelor care se săvârșeau aici, Mănăstirea Lainici devine tot mai căutată de numeroși credincioși din împrejurimi. După 1947, când vine la conducere regimul comunist, Mănăstirea Lainici este din nou agresată sub diverse forme. În această perioadă începe construcția căii ferate Bumbești-Jiu-Livezeni, precum și modernizarea Drumului Național, pe aceeași distanță. Muncitorii care au executat aceste lucrări au devastat și au afectat viața bisericească din mănăstire asemenea unor invadatori păgâni, ocupând abuziv toate terenurile mănăstirii și amplasând aici barăci.

Prin astfel de cruzimi a trecut Mănăstirea Lainici până în 1957, când aceia care au ocupat abuziv cea mai mare parte a spațiilor mănăstirii au părăsit cu mare greutate acest loc.

În 1961 Mănăstirea Lainici este desființată ca mănăstire independentă, rămânând cu titlul de "casă de oaspeți". Până în 1970 ușile bisericii au fost închise cu lacătul, nemaipermițându-se să se facă slujbe decât în unele Duminici și sărbători religioase.

În 1975 a venit ca stareț Părintele Caliopie Georgescu, care a început să facă unele îmbunătățiri în viața mănăstirii, favorizat fiind de politica vremii, care părea să fie mai blândă și mai omenoasă. Astfel, după 1983, datorită novicilor care au început să se înmulțească, introduce din nou rânduielile ascetice monahicești, respectiv, slujbele de la miezul nopții și neconsumul de carne în obște, lucru ce a dus la o viață duhovnicească mai bună.

După Revoluția din 1989 în mănăstirea Lainici s-au efectuat diverse lucrări majore: construcția din temelie a unui nou corp de chilii pentru părinți, a unei trapeze mari pentru hramuri și sărbători religioase importante, a unui gard din piatră ce înconjoară mănăstirea, lângă Jiu s-au construit un zid de sprijin împotriva inundațiilor pe o lungime de un kilometru.

În 2006 pe 23 iulie la mănăstirea Lainici a fost adusă de la Muntele Athos, din mănăstirea Dohiariu, o copie a Icoanei făcătoare de minuni "Gorgoepicuus", "Grabnic Ascultătoarea". Această icoană a fost executată special pentru mănăstirea Lainici și este a cincea copie care s-a făcut în ultimii 100 de ani din toată lumea.

Construirea unei noi biserici la Mănăstirea Lainici

De asemenea după Revoluția din 1989, ca urmare a afluenței crescânde de credincioși, în Mănăstirea Lainici se simțea nevoia unei biserici mai mari și mai încăpătoare. În Duminici și la marile sărbători religioase se ajunsese să se facă slujbe în aer liber.

La "Izvorul Tămăduirii" din 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserică-catedrală de către mitropolitul Nestor Vornicescu al Olteniei. Biserica a fost începută, proiectată schematic și construită până la stadiul de finisaje de către Inginerul Ioan Selejan, devenit ulterior episcop și arhiepiscop.

Noua biserică-catedrală din Mănăstirea Lainici este inedită prin planul său arhitectonic, cuprinzând două biserici suprapuse. Acest lucru a fost impus pe de o parte de planul fizic al terenului, care este în pantă, acesta creând necesitatea unui demisol.

Pictura Noii Biserici

Însă aspectul cel mai inedit al acestei biserici este tematica iconografică, care se intenționează să se realizeze. Astfel, biserica de la demisol va fi destinată Bisericii din Catacombe, pictându-se viața creștinilor de la anul 1 până la anul 313, reprezentându-se majoritatea Sfinților și martirajelor cunoscute din Istoria Bisericii și din Sfânta Tradiție.

În pictura bisericii de la nivelul superior sunt marcate deja cele mai importante momente din istoria bisericii creștine, cu cei mai reprezentativi Sfinți din toată lumea și din toate timpurile, ca o cronologie și universalitate creștină.

Sursă: Wikipedia.

Floare 02 Bun

"L-am rugat pe Dumnezeu" Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici

L-am rugat pe Dumnezeu să ia mândria de la mine, și Dumnezeu mi-a răspuns: Nu.
Mândria nu se ia. De ea trebuie să te lepezi.

L-am rugat pe Dumnezeu să-mi dea răbdare și El mi-a răspuns: Nu.
Răbdarea este cununa încercărilor. Ea nu se dă, ea se dobândește.

L-am rugat pe Dumnezeu să-mi dăruiască fericirea și Dumnezeu mi-a răspuns: Nu.
Eu îți dau binecuvântarea, dar depinde de tine să fii fericit.

L-am rugat pe Dumnezeu să mă ferească de durere și Dumnezeu mi-a răspuns: Nu.
Suferințele îl îndepărtează pe om de grijile lumești și îl apropie de Mine.

I-am cerut lui Dumnezeu creștere duhovnicească și Dumnezeu mi-a răspuns: Nu.
Duhul trebuie să crească singur. Eu doar îl altoiesc, ca să aducă roade.

L-am rugat pe Dumnezeu să mă ajute să-mi iubesc aproapele, așa cum mă iubește El și Dumnezeu mi-a spus: În sfârșit ai înțeles ce trebuie să ceri.

I-am cerut lui Dumnezeu putere și El mi-a dat încercări ca să devin puternic.

Floare 02 Bun

Cântări Liturgice

Tropar - Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici, glasul al 5-lea

Pe luceafărul nostru cel din Oltenia, cu închinare de taină, ca pe un părinte ales să-l slăvim acum noi, ucenicii lui; că înainte-văzător s-a făcut Sfântul Irodion, de boli pe toți vindecându-i și duhovnic dumnezeiesc s-a arătat în viața sa.

Tropar - Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici, glasul 1

Părinte duhovnicesc al Sfântului Ierarh Calinic, povățuitor al călugărilor și luceafăr al Olteniei, Sfinte Cuvioase Părinte Irodioane, ajutătorul celor din nevoi; pentru aceasta cu îngerii din ceruri te veselești, cu care roagă-L pe milostivul Dumnezeu să ne dăruiască pace și mare milă.

Condac - Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici, glasul al 7-lea

Cel ce ai fost vrednic cinstitor al Preacuratei Maicii Domnului, încrezându-te ei ca un fiu, în lăcașurile Domnului ai ajuns jertfelnic sfânt al Dumnezeirii; că aprins fiind de focul Duhului Sfânt, ai întărit în rugăciune pe ucenicii tăi, cu care te bucuri în veci, părinte Irodioane.

Floare 02 Bun

Viața completă - Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici (Viețile Sfinților)

S-a născut în 1821 la București primind numele la botez de Ioan. Pe la vârsta de 20 de ani intră ca viețuitor la Mănăstirea Cernica, atras fiind de viața isihastă ce se trăia aici, sub oblăduirea starețului Calinic. În 1846 este tuns în monahism, primind numele de IRODION. Odată tuns în monahism, tânărul monah IRODION conștientizează marea vocație la care a fost chemat adăugând nevoință peste nevoință. Era foarte iubitor de frați, nu discredita pe nimeni niciodată, se ferea de orice vorbire de rău, postea foarte mult, dormea doar 3-4 ceasuri pe noapte și făcea sute de metanii pe zi. Prin aceste nevoințe devine foarte iubit de toată obștea, impunând mult respect și apreciere chiar și față de starețul său.

În septembrie 1850 starețul său Calinic este hirotonit episcop la Râmnicu Vâlcea unde și-a luat cu el mai mulți ucenici pentru a-i fi spre ajutor în refacerea episcopiei amintite ce era într-o vizibilă decădere.

Printre ucenicii luați este și monahul Irodion pe care-l va detașa pe la sfârșitul anului 1851 la Schitul Lainici de pe Valea Jiului și pe care-l va hirotoni în diacon și apoi în preot în anul 1853, numindu-l ecleziarh. Iar în 1854 îl numește stareț la schitul Lainici. Între 1854-1900 starețul IRODION a păstorit 41 de ani acest schit cu mici intermitențe. A fost cel mai longeviv stareț al schitului Lainici din toate timpurile.

După moartea duhovnicului său, Sfântul Calinic, episcopul, își ia ca duhovnic pe ucenicul său IRODION, starețul de la Lainici. Astfel ucenicul îi devine duhovnic avei. Nu după mult timp, cucerindu-se de evlavia sa, Sfântul Calinic îl va numi "Luceafărul de la Lainici". Simțea o mare ușurare, avea o aleasă încredere și deosebită apreciere la adresa starețului Irodion.

Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici hirotonia și Sfântul Calinic de la Cerica
Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici hirotonia și Sfântul Calinic de la Cerica

Venea foarte des la Lainici Sfântul Calinic la povață și spovadă. Se cunoaște faptul că spre sfârșitul vieții avea la sufletul său acea triadă de mănăstiri – Cernica, Frăsinei și Lainici, la care ținea foarte mult și pe care le susținea în rugăciunile sale.

Cuviosul Irodion, ca toți marii sfinți, a avut foarte multe ispite din partea confraților săi, dar el, formându-se în duhul isihast cernican, le biruia cu smerenie și cu răbdare. Cu cât înainta în virtute, cu atât i se înmulțeau ispitele, călindu-se în ele precum aurul în foc. Acesta fiind paradoxul sfințeniei – suferința.

Foarte repede își duce faima atât în Oltenia cât și dincolo de Carpați, în Transilvania Imperiului Austo-Ungar. Devenise făcător de minuni din viață. Avea puterea de a alunga duhurile necurate din oameni, îi radiografia la prima vedere, spunându-le păcatele lor și cele ale înaintașilor lor.

La un moment dat îi aduce îi aduce în dar, o femeie ce locuia în acești munți, un vas cu lapte. Cuviosul îi refuză categoric vasul cu lapte spunându-i ca nu-l primește deoarece nu-i de la capra ei.

Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici 3 mai - b

• Ba nu, părinte, de la capra mea este. L-am muls acum, este proaspăt.
• Nu, femeie, nu-l primesc pentru că nu mai este cu adevărat de la capra ta. Aseară ai dat-o diavolului și foarte des ai acest obicei rău. De aceea pentru ca ai dat diavolului capra, laptele nu mai este al ei, ci al diavolului. Te rog iartă-mă, dar nu-l primesc!

Vădită femeia fiind de păcat s-a întors acasă cu laptele cerându-și iertare și făgăduindu-i că nu va mai drăcui niciodată.

Deci observăm cum starețul IRODION era văzător cu duhul. Foarte multă lume se vindeca și afla alinare de la el.

Pe 3 mai 1900 Cuviosul Irodion se mută la Domnul. La 7 ani de la mutarea sa la Domnul, starețul Teodosie Popescu, la insistențele ucenicului Cuviosului Irodion – ieromonahul Iulian Drăghicioiu, cere episcopului Râmnicului blagoslovenia pentru a-l dezgropa. Aceasta fiind o foarte veche tradiție monahală, care se păstrează mai ales în Muntele Athos până azi ca la 7 ani de la moartea monahului se dezgroapă și i se face din nou slujba înmormântării.

Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici 3 mai - c

Așa s-a petrecut și cu trupul Cuviosului Irodion. Este dezgropat, însă cu toții au rămas surprinși deoarece trupul era întreg și neputrezit. Au raportat episcopului faptul acesta, la care episcopul ar fi exclamat: "Aista mi-ai fost, Irodioane" (adică chiar așa sfânt cu adevărat mi-ai fost, Irodioane).

Însă, i-au făcut slujba înmormântării și l-au pus în mormânt, deoarece Lainiciul nu avea osuar sau gropniță, cum aveau alte mănăstiri mai mari, pentru a fi puse acolo. Cuviosul Irodion fiind în viață, a profețit că la câțiva ani de la mutarea sa la Domnul Lainiciul va fi pustiit. Ceea ce s-a și întâmplat în Primul Război Mondial. "Fiii mei, să știți că puțin după ducerea mea, schitul acesta va rămâne mulți ani pustiu. Voi, însă, îngropați trupul și nu uitați legămintele călugărești ce le-ați dat lui Hristos" (Patericul românesc, pag. 472, Ioanichie Bălan).

În acest război mondial ucenicul cuviosului Irodion, ieromonahul Iulian Drăghicioiu este luat prizonier de către armatele germane, deportat în Germania, unde a și murit în lagăr ca martir. Fotografia părintelui Iulian ne-a fost dăruită în anul 2008 de către o strănepoată de-a dumnealui, socotind această descoperire ca o mare taină ce se vrea deslușită.

La mormântul Părintelui Irodion se făceau minuni, se vindecau demonizații și se alungau duhurile necurate. Veneau oamenii atât din Regat cât și din Transilvania să-și aline durerile și suferințele la mormântul Cuviosului Irodion, unde se și întâmplau.

pravila - Floare Ornamentala

În 1929 este numit stareț la Lainici părintele Visarion Toia împreună cu un grup de 6 monahi de la Frăsinei. Printre monahii veniți cu Părintele Visarion erau Calinic Cărăvan, următorul stareț isihast 1952-1975, Părintele Nicodim Sachelarie, Gherontie Ghenoiu și alții.

La mormântul Cuviosului Irodion făcându-se multe minuni, vrăjmașul diavol sub masca evlaviei a îndemnat pe diverse persoane (probabil și monahale) să dezgroape mormântul și să sustragă părticele din moaștele cuviosului. De aceea părintele Visarion găsind această situație ingrată, a dezgropat pentru a doua oară moaștele prin anii 1930 (prima fiind în 1907).

Am putea numi aceasta ca o a doua aflare a moaștelor Cuviosului Irodion. A pus moaștele într-un alt sicriu mai mic și le-a îngropat la o adâncime de 2,5 metri. La fundul gropii de 2 metri adâncime a săpat altă gropniță mai mică de 1,2/0,7 metri, a pus sfintele moaște în acel sicriu mai mic, le-a îngropat, a pus pământ normal peste ele iar la adâncimea normală a unei gropi de 1,8 - 2 metri a presărat alte oseminte de la alt părinte pentru a deruta pe toți potențialii viitori căutători de sfinte moaște. Toate acestea le-a făcut foarte tainic. Nu știm dacă următorul stareț Calinic Cărăvan a știut această taină. Cert este că celălalt stareț de după părintele Calinic, părintele Caliopie 1975 - 1985 a făcut săpături ca să dezgroape sfintele moaște prin 1985. A săpat la 2 metri adâncimea unei gropi normale, a găsit acele oase puse la derută, a astupat groapa și a închis subiectul.

După 1990, cei care au rămas au fost învinuiți, acuzați de diferite persoane evlavioase că nu vor să dezgroape sfintele moaște. Se știa că s-a încercat de către Părintele Caliopie în 1983 dar nu se putea spune deoarece s-ar fi produs confuzie și necredință. S-au răbdat toate acele insulte și s-a așteptat momentul.

pravila - Floare Ornamentala

Mitropoliții Olteniei de după 1990, Î.P.S. Nestor si Î.P.S. Teofan au dorit să canonizeze pe Cuviosul Irodion cercetându-i viața plină de sfințenie, însă probabil nu se împlinise numărul de rugăciuni.

Noul mitropolit al Olteniei Î.P.S. Irineu având evlavie specială la Sfântul Calinic și implicit la duhovnicul său Cuviosul Irodion a purces la demararea procesului de canonizare (cercetare istorică și dezgroparea mormântului).

În ajunul Sfântului Calinic, pe 10 aprilie 2009, cu post de câteva zile și cu rugăciune asiduă, însuși mitropolitul Irineu împreună cu obștea mănăstirii au participat la dezgropare. Ajungând la 2 metri adâncime s-a dat de acele oseminte străine.

A fost un examen foarte greu, îi cuprinsese pe toți deznădejdea că nu s-a găsit ceea ce se căuta. Î.P.S. Mitropolit a poruncit să se sape în continuarea mormântului, cu toate că era iarbă, însă spre surprinderea tuturor s-a dat de un schelet întreg. Inițial s-a crezut că acesta este dar deznădejde. Era alt viețuitor, așa cum scria pe cărămida de sub cap: "Mitrofan schimonahul 1864".

pravila - Floare Ornamentala

Î.P.S. Mitropolit Irineu a poruncit să se sape în partea opusă la celălalt capăt al mormântului. La 2 metri adâncime s-a dat de alte oseminte mai vechi la care se pare că se mai umblase.

Deznădejde și dezamăgire i-a cuprins pe toți. Deja se săpaseră 3 morminte la rând unul în capul celuilalt. Se făcuseră o groapă imensă de 6 metri lungime, 2 metri adâncime și 1,5 metri lățime. Toți se rugau cum puteau și cum știau. Se pare că se năruia orice speranță. La fundul gropii centrale era pământul mai moale, s-a început evacuarea lui și spre surprindere, se întrezărea conturul unei alte gropi mai mici. Au început să apară semne. S-a găsit la 2,1 metri adâncime un toc de bocanc după care au început să apară cuie ce erau aproape descompuse de rugină.

Primul impact vizual pozitiv a fost în momentul când a apărut prima parte din sfintele moaște. Aveau o culoare maronie-portocalie. În al doilea rând erau nefirești de ușoare, ca un pai, ca o hârtie. Iar în al treilea rând au început să emane un miros plăcut.

În cele din urmă s-a găsit și cărămida cuviosului Irodion ce i-a fost pusă sub cap.

pravila - Floare Ornamentala

Astfel s-a descoperit marea comoară ascunsă intenționat a doua oară prin anii 1930 la 2,5 metri adâncime. S-a descoperit în parte marea taină a "Luceafărului de la Lainici".

După 109 ani Sfântul Irodion se lasă a fi descoperit pentru a treia oară. O putem numi a treia aflare a moaștelor Sfântului Irodion de pe data de 10 aprilie 2009. De data aceasta au fost puse într-o raclă la închinare în biserică spre folosul duhovnicesc al tuturor doritorilor și al cinstitorilor sfinților din ceruri.

Sfântul Calinic l-a numit pe cuviosul Irodion "Luceafărul de la Lainici" deoarece cu adevărat a fost un mare luceafăr, un mare luminător și rugător. Sfântul Irodion este ultima verigă a lanțului neo isihast românesc din sec. XIX.

Neo isihasmul românesc începe la sfârșitul secolului al XVIII-lea prin Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, Sfântul Paisie de la Neamț (Velicikovski), Cuviosul stareț Gheorghe de la Cernica, Sfântul Grigorie Dascălul, mitropolitul Țării Românești, și Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, mai întâi duhovnic, apoi ucenic al Sfântului Irodion.

Îi mulțumim Sfântului Prea Cuviosului Părintelui nostru Irodion pentru că a acceptat a fi dezgropat de nevredniciile noastre și-l rugăm fierbinte să mijlocească și pentru noi înaintea Prea Sfintei Treimi. Amin!

pravila - Floare Ornamentala

Cartea în format fizic ➡ Viețile Sfinților

Floare 02 Bun

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi 3 mai

În această lună, în ziua a treia, pomenirea sfinților mucenici Timotei și Mavra, soția sa;
Tot în această zi, pomenirea sfinților mucenici Diodor și Rodopian diaconul.
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Petru, făcătorul de minuni, episcopul Argosului;
Tot în această zi, pomenirea sfinților douăzeci și șapte de mucenici, care prin foc s-au săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Teodosie, egumenul Lavrei Grotelor din Kiev și începătorul monahismului de obște în Rusia;
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici.

Calendar Ortodox - Sfinții de mâine 4 mai

În această lună, în ziua a patra, pomenirea sfintei mucenice Pelaghia cea din Tars.
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Ilarion, făcătorul de minuni.
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Nichifor, egumenul Mănăstirii Midichiei, care cu pace s-a săvârșit.
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului Nichifor Isihastul (din singuratate), cel ce s-a liniștit în cele mai pustii locuri ale Muntelui Atos.
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Atanasie, episcopul Corintului.
Tot în această zi, pomenirea sfinților părinți Afrodisie, Leontie, Antonie, Mel, Valerian și Macrovie și a mulțimii celor ce împreună cu ei au mărturisit în Schitopoli, în Palestina.
Tot în această zi, pomenirea aducerii moaștelor sfântului și dreptului Lazăr, prietenul Mântuitorului Hristos, și a purtătoarei de mir Mariei Magdalenei, care aducere a fost pe vremea lui Leon Filosoful și iubitorul de Hristos, la anul opt sute nouăzeci 890.
Tot în această zi, pomenirea sfintei Monica, mama fericitului Augustin.

Floare 02 Bun

Pe Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici să îl rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfinte Cuvioase Irodion roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale lui sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi. Amin.

Sursă: pravila.ro, facebook.

Floare-Final

Recomandări

† Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava (2 iunie)

FB Mess WA Like Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava este sfântul cu cele mai vechi moaște din România, aduse în țara noastră acum 600 de ani. Mare ajutător al poporului român, […]

† Sfântul Voievod Neagoe Basarab
(26 septembrie)

FB Mess WA Like Sfântul Voievod Neagoe Basarab a fost Domn al Țării Românești între anii 1512 - 1521, a rămas în istorie ca "Domn al culturii, spiritualității și Prinț al Păcii", fiind cunoscut pentru […]

† Adormirea Maicii Domnului (15 august)

FB Mess WA Like Adormirea Maicii Domnului este unul din Praznicele Împărătești, sărbătorită în calendarul ortodox pe data de 15 august. Această sărbătoare ne amintește de Adormirea Maicii Domnului și ridicarea trupului ei la cer. […]

Scrie un comentariu

Câmpuri care necesită să fie completate sunt cel care au caraterul *

© 2022 Toate materialele de pe această pagină sunt proprietatea pravila.ro
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram