Sfântul Cuvios Atanasie de la Lavra Pecerska este un Sfânt care a înviat din morți prin bunăvoința lui Dumnezeu și i-a le spus tuturor și le-a spus fraților ca să stăruie în rugăciune, pocăință și asultare, după care s-a zăvorât într- peșteră timp de 25 de ani. Este serbat în calendarul ortodox în data de 2 decembrie.
Sumar Articol cu link-uri mai jos ⬇
Întemeietorul și părintele monahismului în Rusia. S-a născut în orășelul Liupeți din eparhia Cernigovului în 983. De tânăr Sfântul Cuvios Atanasie de la Lavra Pecerska și-a lăsat patria lui și a venit în Sfântul Munte, unde a devenit monah. Egumenul Teoctist care l-a tuns monah și care l-a povățuit și l-a inițiat în viața ascetică, în urma unei descoperiri dumnezeiești i-a zis: "Este voia lui Dumnezeu, fiule, să pleci în Rusia ca sa transmiți binecuvântarea muntelui Athos și să aduci lui Dumnezeu mulțime de mântuiți să se înmulțească și acolo sămânța duhovnicească, si degrabă vei ridica în părțile acelea o școală a virtuții".
Râvnitor în ascultare, a plecat în Rusia și după o vreme, vânat de răutatea omenească, s-a întors în Athos. Potrivit tradiției, s-a liniștit într-o peșteră, aproape de mănăstirea Esfigmenou care se păstrează până astăzi și unde este și o biserică în cinstea lui. Gheronda lui însa văzând binele pe care îl va aduce prezența lui acolo, îl trimite din nou în patria lui, zicându-i: "Du-te iarăși în Rusia și acolo va fi asupra ta binecuvântarea Sfântului Munte, fiindcă de la tine vor ieși mulți monahi". Ducându-se, nu întâlnește nici într-o mănăstire nevoința aspră a aghioriților. A cutreierat destul până ce a sfârșit într-o peșteră lângă Kiev. Rugăciunea lui a fost ascultată: "Doamne, întărește-mă pe mine în locul acesta, ca să rămână asupra lui binecuvântarea Sfântului Munte și a egumenului care m-a tuns pe mine".
În curând au început să se apropie de el mulțimile celor ce căutau harul binecuvântării lui. Printre aceștia unii au dorit viață monahală și au rămas alături de el și a fost ales ca egumen monahul Varlaam, în timp ce el însuși s-a retras în ascuns. Mai târziu monahii lui s-au înmulțit destul de mult sub Teodosie și au căutat binecuvântarea lui, ca să întemeieze mănăstire. Hotărârea lor a ascultat-o cu bucurie și i-a binecuvântat cu cuvintele: "Binecuvântat este Dumnezeu în toate, fie dar cu voi rugăciunea Născătoarei de Dumnezeu și a tuturor Sfinților din Sfântul Munte. Cu binecuvântare dumnezeiască mănăstirea, afierosită Maicii Domnului, s-a mărit și a devenit maica monahismului rus după tipic atonit.
Sfântul Cuvios Atanasie de la Lavra Pecerska avea darul înainte vederii și al tămăduirii bolnavilor. Și-a biruit definitiv trupul, lumea și pe demoni, vechii dușmani ai monahilor. Si-a cunoscut mai dinainte sfârșitul, a adormit la vârstă înaintată în peștera nevoințelor lui ascetice. Sămânța duhovnicească pe care a semănat-o încă din Lavra athonită cu lacrimi și postiri, s-a împrăștiat în nesfârșita țară a Rusiei, a adus multe și depline roade ale harului la poporul ortodox rus. Viața lui a fost scrisă de ucenicul lui, Nestor. Un canon de mângâiere a fost compus de ieromonahul Nikon.
Sursă: Doxologia.
Iar după adormirea Sfântul Cuvios Atanasie de la Lavra Pecerska, s-a adeverit sfințenia sa prin facere de minuni. Pentru că un frate anume Vavila, fiind bolnav de șale de mulți ani, a fost dus la moaștele acestui fericit și, sărutând trupul lui, îndată s-a vindecat. Din ceasul acela până la moartea sa, niciodată n-a mai bolit de șale, nici de altă boală. Deci Vavila mărturisea despre aceasta fraților (dintre care era și Sfântul Simon, scriitorul vieții acestuia), adică, despre arătarea doctorului său, într-acest fel: "Eu, zice el, pe când zăceam în mare durere, a intrat deodată Sfântul Cuvios Atanasie de la Lavra Pecerska și mi-a zis: "Vino la mine și te voi vindeca!" Iar eu am vrut să-l întreb când și cum a venit? Dar el îndată s-a făcut nevăzut. Drept aceea, crezând celui ce mi s-a arătat, m-am sârguit a fi adus către dânsul și așa m-am vindecat".
Moaștele Sfântul Cuvios Atanasie de la Lavra Pecerska se află în peșteră în care a viețuit timp de 25 de ani din Lavra Pecerska.
Eu sunt învierea și viața; cel ce crede în Mine, de va și muri, viu va fi. Mântuitorul a împlinit acest cuvânt, pe care L-a zis, pentru Lazăr cel mort de patru zile și pentru Sfântul Cuvios Atanasie, închis în Pecersca, dorind ca și noi să împlinim cuvântul bogatului, zis către Lazăr cel sărac, adică: Dacă va merge cineva din morți la dânșii, se vor pocăi.
Sfântul Cuvios Atanasie de la Lavra Pecerska, având viață sfântă și plăcută lui Dumnezeu și mult bolind, a murit. Iar frații au îngrijit trupul lui și l-au înfășat după cum se obișnuiește la moartea călugărului; dar din neîngrijire, mortul a rămas două zile neîngropat. Atunci s-a făcut noaptea arătare egumenului, zicând așa: "Omul lui Dumnezeu Atanasie zace de două zile neîngropat și tu nu bagi seamă". Iar egumenul a venit a treia zi împreună cu frații, la cel mort ca să-l îngroape, dar l-au aflat pe el șezând și plângând.
Deci s-au înspăimântat toți dacă au văzut că a înviat și-l întrebau: "Cum ai înviat și ce ai văzut sau ai auzit?". Iar el nu le răspundea lor altceva decât numai atâta: «Mântuiți-vă!». Însă aceia mai mult îl rugau pe Atanasie, vrând a auzi ceva de la dânsul prin care și ei să se folosească. Atunci le-a zis lor: «De voi spune vouă, nu veți crede și nici mă veți asculta pe mine». Iar frații i-au răspuns cu jurământ că vor păzi toate oricâte va zice. Drept aceea a zis lor cel ce înviase: «Să aveți supunere în toate către egumen, pocăiți-vă în tot ceasul și vă rugați Domnului Iisus Hristos și Preacuratei Lui Maici, ca și cuvioșilor părinți Antonie și Teodosie, ca să vă săvârșiți viața voastră bine și să vă învredniciți a fi îngropați aici în peșteră, împreună cu sfinții părinți. Pentru că aceste trei lucruri sunt mai mari decât toate faptele cele bune. Și dacă cineva va ajunge să săvârșească acestea toate, după rânduiala, fericit va fi, dar să nu se înalțe cu mintea. Iar mai mult să nu mă mai întrebați, ci vă rog, iertați-mă». Acestea zicând, a intrat în peșteră și astupând ușa după sine a petrecut acolo doisprezece ani, neieșind nicăieri, încât niciodată n-a văzut soarele. Ci plângea neîncetat ziua și noaptea, gustând puțină pâine și apă la două zile, iar în toți anii aceia n-a grăit nimănui nimic.
Apoi, când era să se mute la Domnul, a chemat pe toți frații și le-a zis aceleași cuvinte de mai sus, pentru ascultare și pocăință. Și a adormit cu pace în Domnul, apoi s-a așezat cu cinste acolo în peșteră, unde s-a și nevoit, moaștele sale aducând vindecări sufletești și trupești.
De atunci, au priceput toți, că Sfântul Cuvios Atanasie de la Lavra Pecerska este fericit și plăcut lui Dumnezeu. Cu ale cărui sfinte rugăciuni să ne învrednicim a învia și noi din moartea păcatelor și să viețuim cu plăcere de Dumnezeu în pocăință. După aceasta să dobândim viața cea veșnică, în Iisus Hristos, Domnul nostru, Căruia I se cuvine slavă, împreună cu izvorul vieții, adică Dumnezeu Părintele, și cu făcătorul de viață Sfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Cartea în format fizic ➡ Viețile Sfinților
În această lună, în ziua a doua, pomenirea Sfântului Proroc Avacum;
Tot în această zi, pomenirea cuvioșilor părinților noștri și pustnici, Ioan, Iraclemon, Andrei și Teofil;
Tot în această zi, pomenirea Sfintei Mucenițe Miropa;
Tot în această zi, pomenirea celui între sfinți părintelui nostru Solomon, arhiepiscopul Efesului, care în pace s-a săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Aviv cel nou, care prin foc s-a săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Chiril Fileotu, care a pustnicit pe la anul 1060;
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Atanasie de la Lavra Pecerska;
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Porfirie Kasokalivitul (+1991).
În această lună, în ziua a treia, pomenirea Sfântului Prooroc Sofonie;
Tot în această zi, pomenirea Sfântului sfințitului Mucenic Teodor, arhiepiscopul Alexandriei;
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Teodul, care a fost eparh;
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Ioan Sihastrul, episcopul Coloniei;
Tot în această zi, pomenirea Sfinților Mucenici Agapie, Seleuc și Mamant, care de sabie s-au săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Teodul;
Tot în această zi, pomenirea Sfântului sfințitului Mucenic Gavriil, care a fost mai înainte episcopul Ganului, iar mai pe urmă a suferit mucenicia în Prusa, în anul 1659;
Tot în această zi, pomenirea Sfântului noului Mucenic Anghel, care a suferit mucenicia în Hios, în anul 1713;
Tot în această zi, pomenirea cuviosului Gheorghe de la Cernica (+1806).
Pe Sfântul Cuvios Atanasie de la Lavra Pecerska să îl rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfinte Cuvioase Atanasie roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale lui sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi. Amin.
Sursă: pravila.ro, facebook.
