† Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului
(18 martie)

5/5 - (4 votes)

Sfântul Ierarh Chiril al Ierusalimului este unul dintre Sfinții Părinți ai Bisericii Ortodoxe din secolul al IV-lea care a reușit să mențină dreapta credință în ciuda tuturor încercărilor și opozițiilor. E cunoscut și pentru "Catehezele" sale, care cuprind învățături esențiale date celor ce deveneau creștini în acele timpuri și care ne aduc un mare folos duhovnicesc și nouă astăzi. Este serbat în calendarul ortodox în data de 18 martie.

Sumar Articol cu link-uri mai jos ⬇

Viața pe scurt - Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului (sinaxar)

Sfântul Ierarh Chiril, de neam din Palestina, s-a născut la Ierusalim în jurul anului 315, pe vremea împăratului Constantin cel Mare (306-337) din părinți evlavioși care mărturiseau dreapta credință.

Avea cu puțin peste 10 ani în timpul Primului Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325. În acele vremuri în Ierusalim se descopereau locul Golgotei și lemnul Sfintei Cruci, iar din porunca împăratului Constantin cel Mare se construiau Biserica Sfântului Mormânt și Biserica Învierii.

Sfântul Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului

Primind o educație creștină aleasă, a intrat de tânăr în monahism și s-a dedicat studiului profund al Sfintei Scripturi. În anul 335 a fost hirotonit diacon de episcopul Macarie al Ierusalimului, iar peste zece ani episcopul Maxim l-a ridicat la treapta preoției. Nu peste mult timp (în anul 350), a fost ales în locul lui Maxim episcop al Ierusalimului.

Cu toate că în anul 325 Sinodul I Ecumenic de la Niceea condamnase arianismul ca erezie, totuși această eroare de învățătură tulbura Biserica în continuare, iar Sfântul Ierarh Chiril se manifesta ca un puternic apărător al ortodoxiei niceene și al sfintelor dogme apostolice.

Urmaș la tron al împăratului Constantin cel Mare a fost fiul acestuia, Constanțiu (337-361), care deși a luat numeroase măsuri împotriva păgânismului, susținea învățătura ariană, intrând astfel deseori în conflict cu Biserica.

În ziua de 7 mai 348 s-a arătat în Ierusalim pe cer cinstita Cruce. Pentru acea minune Sfântul Chiril l-a înștiințat în scris pe împăratul Constanțiu, sfătuindu-l spre dreapta credință de la care se abătuse.

Conflictul cu episcopul Acachie al Cezareei Palestinei

Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului 18 martie - c

Episcop al Cezareei Palestinei era Acachie care, în urma sinodului ținut la Sardica în anul 343, a fost declarat eretic arian.

În acel context, în anul 350 a apărut un conflict între episcopii Acachie al Cezareei Palestinei și Sfântul Chiril al Ierusalimului, conflict care avea drept cauză două motive principale.

În primul rând, între cei doi exista o divergență dogmatică, deoarece unul era susținător al dogmelor ariene, iar celălalt era apărător al ortodoxiei niceene.

Pe de altă parte, a apărut o dispută legată de jurisdicția celor două scaune episcopale. Așa cum se știe, în urma distrugerii cetății Ierusalim de către romani în anii 70, comunitatea creștină a fost răspândită în toate părțile și de aceea Cezareea a devenit capitala Palestinei. După o vreme, când numărul creștinilor din Ierusalim s-a mărit, Episcopia din Ierusalim a cerut restabilirea vechii ei poziții de întâietate. Cu ocazia Sinodul I Ecumenic din anul 325 s-a stabilit, printre altele, și calitatea de prim rang a scaunului episcopal al Ierusalimului, în detrimentul Cezareei. Aceasta a generat o nesupunere ierarhică a episcopului Ierusalimului Chiril față de episcopul Cezareei - Acachie, fapt neagreat nicidecum de acesta din urmă.

Acachie, aflându-se pe o poziție avantajoasă datorită sprijinului de care se bucura din partea împăratul arian Constanțiu și, găsind un pretext împotriva Sfântului Chiril prin Sinodul care a avut loc în Ierusalim în anul 357, l-a decăzut din slujire și din calitatea de cleric pe Sfântul Ierarh Chiril, îndepărtând-l din cetate. Datorită unei foamete foarte mari, episcopul Ierusalimului a vândut relicvele sfinte și ofrandele Bisericii pentru a oferi hrană oamenilor săraci și de acest lucru s-a folosit Acachie ca argument pentru a putea să îl înlăture pe Sfântului Chiril.

Sfântul Chiril al Ierusalimului suferă primul exil

Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului 18 martie - b

Sfântul Ierarh Chiril a fost exilat în Antiohia, apoi a mers în Tars, unde a fost primit de episcopul Silvan. Văzându-l pe acesta făcând anumite greșeli în unele dogme ale credinței, l-a îndreptat și l-a povățuit la dreapta credință. Auzind de acestea, Acachie a scris lui Silvan, înștiințându-l despre lepădarea lui Chiril ca să-l izgonească de la sine sau să nu-l lase a lucra cele sfințite. Dar Silvan nu l-a ascultat pe Acachie pentru că îl știa pe Sfântul Chiril bărbat drept-credincios, sfânt și învățător, izgonit fără de vină, din răutate și de ale cărui învățături toată mulțimea drept-credincioșilor se ținea foarte bine.

În acel timp, Sfântul Ierarh Chiril a cerut membrilor Sinodului să-i fie cercetat cazul. Într-adevăr, Sinodul care s-a întrunit în Ierusalim în anul 359 a hotărât că este nevinovat, dar Acachie, după ce s-a refugiat în Constantinopol, a zădărnicit hotărârile Sinodului din Ierusalim, convocând un alt Sinod care a avut loc în Constantinopol în anul 360, ocazie cu care s-a stabilit decăderea din drepturile clericale și exilarea Sfântului Chiril.

Întoarcerea din exil a Sfântului Chiril al Ierusalimului

După ceva vreme, murind împăratul Constanțiu, a fost numit împărat Iulian Paravatul (361-363), care la început a părut că este drept-credincios și bun. El a stricat toate judecățile lui Constanțiu și a eliberat din exil pe toți episcopii cei drept-credincioși izgoniți de Constanțiu, așa încât și Sfântul Ierarh Chiril a revenit în scaunul său episcopal.

Sfântului Chiril al Ierusalimului al doilea exil

Succesorul acestuia a fost împăratul Valens (364-378), care la rândul lui avea convingeri ariene, așa încât nici el nu s-a arătat mai îndurător cu Sfântul Chiril, exilându-l din nou datorită tăriei cu care Sfântul condamna ereziile.

Trecerea la cele veșnice a Sfântului Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului

În anul 378, când în locul lui Valens a venit împărat Teodosie cel Mare, Chiril și-a primit cu cinste înapoi scaunul episcopal, păstorindu-și credincioșii încă opt ani.

Sfântul Chiril a fost un reprezentant de frunte al ortodoxiei, un teolog remarcabil, plecând la Domnul în data de 18 martie 386, după o păstorire de 35 de ani în fruntea Bisericii Ierusalimului și 15 ani petrecuți în exil.

Surse: Trinitas TV, Basilica, Crestin Ortodox, Calendar Ortodox, wikipedia, orthodoxwiki, activenews, ziarpiatraneamt.

Ornament despartitor v01
Ornament despartitor v01

Minunile Sfântului Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului

Semnul Crucii Arătat pe cer

În ziua de 7 mai 348, s-a făcut în Ierusalim un semn minunat pe cer, respectiv arătarea cinstitei Cruci care a strălucit deasupra Golgotei mai mult decât soarele, întinzând-se foarte mult și ajungând până la muntele Eleonului. Pentru acea minune Sfântul Ierarh Chiril l-a înștiințat în scris pe împăratul Constanțiu, sfătuindu-l spre dreapta credință de la care se abătuse.

Dărâmarea Templului

După ce împăratul Iulian Paravatul și-a întărit puterea împărătească s-a lepădat de Hristos și a dăruit iudeilor o mare libertate. Le-a poruncit acelora ca în Ierusalim, în locul bisericii lui Solomon, să-și zidească un templu nou, ajutându-i cu birurile poporului care se plăteau împăratului.

Începând lucrările la noul templu, Sfântul Chiril, ca un proroc, a grăit către ai săi că se vor împlini cu adevărat cuvintele lui Hristos, căci nu va rămâne piatră pe piatră, rugându-se în același timp Stăpânului Hristos să nu lase pe vrăjmașii Săi să ducă la săvârșire lucrul început.

Și a auzit Domnul rugăciunea robului Său și într-o noapte s-a produs un cutremur mare de pământ și a surpat temelia, dar nu numai a acelor pietre pe care iudeii le puseseră atunci, ci și cele mai de demult, pe care cândva Solomon le întemeiase. De asemenea, un foc din cer a ars toate uneltele folosite la zidire și pe hainele celor care lucrau la construcție a apărut semnul Sfintei Cruci.

Ornament despartitor v01

Etimologia / semnificația numelui Chiril

În primul rând "La mulți ani!" tuturor celor care poartă numele Sfântului Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului!

CHIRIL - provine de la numele grecesc Κύριλλος (Kyrillos), care este derivat din cuvântul grecesc κύριος (kyrios) care înseamnă "domn", "dumnezeiesc", "divin", un cuvânt folosit frecvent în Biblia greacă pentru a se referi la Dumnezeu sau la Hristos. Aceeași semnificația o au și numele Despina sau Dominic, cel din urma explicându-se prin forma latinizată Dominus.

Datorită Sfântului Chiril și fratelui său Metodie acest nume a fost deosebit de popular în creștinismul răsăritean. A intrat în uz general în Anglia în secolul al XIX-lea.

Derivate ale numelui Chiril

Chiriac, Chiril, Kirel, Chiril, Cirillo.

Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Chiril?

Conform calendarului ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în data de 18 martie când este pomenit Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului. Mai sunt și alți sfinți care au purtat acest nume cum ar fi Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Alexandriei serbat pe data de 9 iunie și Sfinții Chiril și Metodie, serbați pe data de 11 mai.

Surse: Name-Doctor, Behindthename.

Ornament despartitor v01

Icoana Sfântului Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului

Icoana Sfântului Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului 18 martie
Icoana Sfântului Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului 18 martie

Sfântul Chiril al Ierusalimului se zugrăvește ca un om nu prea bătrân (Dionisie spune când "bătrân", când "de vârstă mijlocie"), palid la față, cu părul lung, nas coroiat, figura lată, rotundă, cu sprâncene drepte și dese, având barba albă, deasă, rotundă, împărțită în două, "și întru toate la fire asemenea unui țăran".

Cartea în format fizic ➡ Dionisie din Furma - Erminia Picturii Bizantine, p. 203.

Ornament despartitor v01

Scrierile Sfântului Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului

Scrierile sale traduse în limba română, în 4 volume, le avem în mare parte din râvna părintelui Dumitru Stăniloae. Dintre acestea, cea mai cunoscută este tâlcuirea la Evanghelia Sfântului Ioan pe care părintele Stăniloae nu numai o traduce în limba română modernă, ci îi și adaugă mai mult de 2000 de note explicative care îmbogățesc nespus de mult textul și îi descoperă cititorului profunzimi nebănuite.

Mod de gândire și scrieri ale Sfântului Chiril al Ierusalimului

Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului sunt opera principală a Sfântului (în total 23). 19 din ele au fost rostite în Postul Mare, pentru catehumeni și 5 în Săptămâna Luminată, pentru cei nou botezați. Rostite în Biserica Sfântului Mormânt, în jurul anului 350, acestea reprezintă mărturii importante ale credinței și practicilor acelor timpuri. Scopul Catehezelor a fost pe de o parte introducerea catehumenilor în învățăturile de bază ale credinței și a vieții morale ale creștinilor, iar pe de altă parte tâlcuirea Sfintelor Taine ale Bisericii pe înțelesul duhovnicesc al celor ce primise botezul. Valoarea Catehezelor Sfântului Chiril este enormă. Nici o altă lucrare de până atunci nu prezentase cu atâta osârdie aproape toate slujbele religioase ale Bisericii Ortodoxe, precum și metoda lor sacramentală și sfințitoare, pusă în practică până astăzi în Biserică cu o asemănare uimitoare, așa încât suntem îndreptățiți să socotim Catehezele Sfântului Chiril o reconstituire tipărită și o păstrare în practică a Tradiției Apostolice.

De asemenea, Sfântul Ierarh Chiril a participat la Sinodul II Ecumenic care s-a ținut la Constantinopol în anul 381, alături de Sfântul Grigorie de Nazianz, Sfântul Grigorie de Nyssa, Sfântul Meletie al Antiohiei și alți mari Părinți ai Bisericii.

El a avut un rol deosebit de important în combaterea ereticilor pnevmatomahi (care negau deplina dumnezeire a Sfântului Duh) și apolinariști (care negau existența sufletului rațional în Ipostasul Mântuitorului Hristos), dar și în formularea dogmei Trinitare. La acest sinod s-a definitivat Simbolul de credință (Crezul) numit până astăzi niceo-constantinopolitan, după localitățile care au găzduit primele două sinoade ecumenice.

Cuvinte Duhovnicești din scrierile Sfântului Chiril al Ierusalimului

Despre Sfânta Euharistie

"Cine va îndrăzni să se îndoiască de asta, de vreme ce Însuși Domnul a spus: «Acesta este trupul Meu?»", scrie Sfântul Chiril. "Cine se va îndoi vreodată să spună că nu este sângele lui, de vreme ce El însuși a întărit și a spus: «Acesta este sângele Meu?».

De aceea cu deplină încredințare să ne împărtășim ca din trupul și sângele lui Hristos pentru că în chipul pâinii ți se dă trupul Său, iar în chipul vinului ți se dă sângele Său, ca împărtășindu-te din trupul și sângele lui Hristos să devii un trup și un sânge cu El. Pentru că astfel vom deveni hristofori, adică purtători de Hristos, deoarece trupul și sângele Său pătrund în mădularele noastre, și așa ajungem după cuvintele Sfântului Petru părtași dumnezeieștii firi.

Ceea ce pare pâine, nu este pâine, deși are gust de pâine, ci trupul lui Hristos; iar ceea ce pare vin, nu este vin, deși are gust de vin, ci sângele lui Hristos."

Despre răstignirea lui Hristos

"Cu adevărat Hristos a fost pironit pe cruce, îngropat și a înviat; și toate acestea ne-au fost date nouă prin milostivirea Sa, ca noi, urmând calea patimilor Sale să ne putem câștiga mântuirea cu adevărat. O, neîntrecută și iubitoare milostivire! Hristos a primit cuie în mâinile și picioarele Sale fără prihană și a îndurat suferință mare; pe când mie, fără suferință sau durere, mi-a dăruit mântuire prin unirea cu pătimirea Sa".

Despre ultima cerere din Tatăl nostru

Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului 18 martie - d

"Doar o inimă curată poate spune fără să se cutremure: «Vie Împărăția ta». Trebuie să fi fost la școala lui Pavel pentru a spune: «Să nu mai domnească așadar păcatul în trupul nostru muritor!» (Rom 6, 12). Cel care se păstrează curat în fapte, în gânduri și în vorbe poate să-i spună lui Dumnezeu: «Vie Împărăția ta!»".

Despre "Simbolul de Credință" (Crezul)

"Simbolul credinței n-a fost alcătuit după părerile oamenilor, ci din toată Scriptura a fost adunat ceea ce este mai important, pentru a da o singură învățătură completă de credință. Și, după cum sămânța de muștar închide într-un grăunte foarte mic mulțime de ramuri, tot astfel această sinteză a credinței închide în câteva cuvinte toată cunoașterea adevăratei pietăți cuprinsă în Vechiul și Noul Testament".

Despre rugăciunea pentru cei adormiți din timpul Sfintei Liturghi

"[În anafora,] (în rugăciunea rostită de preot după Crez în cadrul Sfintei Liturghii) ne rugăm pentru Sfinții Părinți și episcopi adormiți, și în general pentru toți cei care au adormit înaintea noastră, crezând cu tărie că va fi de foarte mare folos sufletelor pentru care este oferită cererea în timp ce pe Sfântul Disc este prezentă Sfânta și înfricoșătoarea jertfă a lui Hristos. (…) Înfățișând lui Dumnezeu cererile noastre pentru cei care au adormit, chiar dacă au fost păcătoși, (…) îl înfățișăm pe Hristos cel jertfit pentru păcatele noastre, ca să dobândim, pentru ei și pentru noi, bunăvoința Dumnezeului iubitor de oameni".

Despre viața veșnică

"Viața adevărată, pe care Tatăl o dăruiește prin Fiul și în Duhul Sfânt, revarsă asupra tuturor fără excepție darurile cerești. Datorită milostivirii sale, și noi, oamenii, am primit făgăduința neclintită a vieții veșnice".

Ornament despartitor v01

Cântare de laudă Sfântului Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului

În fata Sfântului Altar
Ard candelele mici și mari
Dar înaintea lui Dumnezeu
Lumina lor, una este.
Sfinții mari, precum și cei mici,
De același foc dumnezeiesc
Au fost cuprinși,
Înaintea Fetei Celui Preaînalt,
Sfântul Chiril arde ca o candelă mare
Prealuminoasă și Stâlp de foc
În Preasfânta Biserică a lui Hristos
El este.
El Sfânta Credință o a tâlcuit și întărit
Iar învățătura cea cu cuvântul
Cu fapta vieții lui o a pecetluit.
Cuvântul său plin de Duhul era,
Iar viețuirea,
Lumina a focului celui de sus.
Pe Arie l-a rușinat
Și pe Iulian l-a sfărâmat,
Și multe suflete zăcând de boala
Balsam pe rana el le-a fost.
În tot Cuvântul Domnului,
Tare și neclintit el a crezut,
De aceea cuvântul lui era
Ca aurul cel mai curat,
Și astfel rămânând și azi.
El pe cei slabi și puțini la suflet
Îi întărește,
Umplând de bucurie inimile
Dept-credincioșilor creștini.
De aceea Biserica pe Sfântul Arhiereu Chiril, Îl preaslăvește și pomenește
Numele lui din veac în veac.
Amin!

Cântare întocmită de Sfântul Nicolae Velimirovici

Ornament despartitor v01

Cântări Liturgice

Tropar - Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului, glasul al 4-lea

Îndreptător credinței și chip blândețelor, învățător înfrânârii te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai dobândit cu smerenia cele înalte și cu sărăcia cele bogate; Părinte Ierarhe Chiril, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condac - Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului, glasul al 2-lea

Tunet Dumnezeiesc, trâmbiță duhovnicească, săditorule al dreptei credințe și stârpitorule al eresurilor, plăcutule al Preasfintei Treimii, arhiereule mare, Sfinte Chiril, cu îngerii împreună stând înainte, neîncetat roagă-te pentru noi toți.

Ornament despartitor v01

Viața completă - Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului (Viețile Sfinților)

Sfântul Chiril, născându-se din părinți dreptcredincioși și crescând întru dreapta credință, s-a făcut monah pe vremea marelui Constantin (306-337). După aceea, în vremea împărăției fiului său Constanțiu (337-361), fericitul Maxim, arhiepiscopul Ierusalimului (333-350), ducându-se din viața aceasta la viața cea fără de moarte, Sfântul Chiril s-a ridicat în locul lui la scaun și s-a arătat iscusit apărător al apostoleștilor dogme, cu râvnă biruind eresurile lui Arie, ale lui Macedonie și ale lui Manent. Pentru aceasta era urât de arhiereii eretici, precum și de Acachie, arhiepiscopul Cezareei Palestinei, de la care mai pe urmă a suferit și izgonire.

În zilele acestui preasfințit arhiepiscop Chiril s-a făcut în Ierusalim un semn minunat pe cer, în ceasul al treilea din ziua a cincizecea, adică arătarea cinstitei Cruci care, strălucind deasupra Golgotei mai mult decât soarele, s-a întins foarte mult și a ajuns până la muntele Eleonului. Pentru acea minune Sfântul Chiril a înștiințat prin scris pe împăratul Constanțiu, sfătuindu-l spre dreapta credință. Căci acel împărat, abătându-se din calea dreptei credințe, a căzut în credința cea rea a lui Arie și ajuta ereticilor, iar celor dreptcredincioși le făcea rău. Cel mai sus pomenit Acachie, având în ajutor pe împăratul, s-a sculat pentru două pricini împotriva Sfântului Chiril. Întâi, pentru că eresul era mustrat de sfântul, iar al doilea, fiindcă nu voia Chiril să se supună lui. Căci, într-acele vremi, Ierusalimul fiind pustiit și micșorat de necredincioșii împărați și scaunul arhiepiscopiei Ierusalimului era foarte înjosit sub stăpânirea mitropolitului Cezareei Palestinei.

Deci preasfințitul Chiril, văzând că Acachie, mitropolitul Cezareei, este socotit eretic și de sinodul local al Sfinților Părinți din Sardica, mai înainte biruit, și nu după canoanele bisericești, ci după împărăteasca stăpânire ținea rânduiala Mitropoliei, nu voia să se supună aceluia, ci încă și mustra răutatea lui, de vreme ce mai mult ca muncitorii, decât ca păstorii, își ținea scaunul.

pravila - Floare Ornamentala

Despărțindu-se Sfântul Chiril de Mitropolia Cezareei, voia ca scaunul Ierusalimului să fie înaintea celui al Cezareei, ca cel dintâi, de vreme ce Biserica Ierusalimului era maică a tuturor Bisericilor. Și, pe lângă aceasta, soborul din Sardica care a biruit pe Acachie, a dat începătoria în mâna fericitului Maxim, arhiepiscopul Ierusalimului, care a fost mai înainte de Sfântul Chiril. Deci Acachie, umplându-se de mânia răutății, a găsit asupra lui o pricină ca aceasta: S-a întâmplat în Ierusalim un an de mare foamete, încât alerga tot poporul la preasfințitul Chiril, fericitul arhiepiscop, cerând de la dânsul hrană, în nevoia cea de foamete ce venise asupra lor. Iar el, fiind milostiv, și-a cheltuit toate ale sale, spre hrănirea lor. Dar, de vreme ce s-a lungit acea foamete și nu era cu ce să hrănească pe oamenii care se topeau de foame, a început sfântul a vinde lucrurile bisericești, aurul, argintul și cele mai scumpe perdele. Cu acel preț cumpărând grâu, îl împărțea la popor. Și s-a auzit atunci vestea că o femeie s-ar fi văzut umblând prin cetate, într-o sfințită îmbrăcăminte bisericească, și jucând, după obiceiul petrecerilor sale. Întrebând-o de unde a luat acea sfințită îmbrăcăminte, ea a zis: "Am cumpărat-o din târg, de la cutare neguțător", spunând numele. Iar întrebând pe neguțător, acesta a spus: "Arhiepiscopul mi-a dat-o s-o vând".

Acele lucruri, dacă au fost adevărate ori nu, nu se pot dovedi însă acea veste a ajuns la mitropolitul Acachie. Deci acela, aflând-o ca o pricină binecuvântată, a adunat sinodul său și pe fericitul Chiril, ca pe cel ce vinde cele sfinte spre necinstire și batjocură, l-au judecat a fi vrednic de izgonire. Deci, câștigând putere de la cei de același eres, a scos ereticul pe cel dreptcredincios, cel fără de canoane, pe Sfântul Chiril, arhiereul cel cu canoane, de pe scaunul lui și cu sila l-a izgonit din hotarele Ierusalimului.

Sfântul Chiril s-a dus în Antiohia, după aceea în Tars, la fericitul Silvan, episcopul, și petrecea la dânsul. Pe acesta, văzându-l greșind puțin în unele dogme ale credinței, l-a îndreptat și desăvârșit l-a povățuit la dreapta credință. De acest lucru auzind Acachie, a scris lui Silvan, înștiințându-l despre lepădarea lui Chiril, ca să-l izgonească de la sine sau să nu-l lase a lucra cele sfințite. Dar Silvan nu ascultă pe Acachie, pentru că îl știa pe Sfântul Chiril bărbat dreptcredincios, sfânt și învățător, izgonit fără de vină, din răutate și zavistie, și de ale cărui învățături toată mulțimea dreptcredincioșilor se ținea foarte bine.

pravila - Floare Ornamentala

După aceea, făcându-se sinod local în Seleucia, unde se adunaseră o sută cincizeci de episcopi, Acachie susținea să nu se înceapă sinodul, până ce mai întâi nu va fi izgonit Chiril din sinod, ca un lepădat. La aceasta neînvoindu-se mulți episcopi, Acachie s-a despărțit de ei și s-a dus la Constantinopol, la Eudoxie, patriarhul arian, și la împăratul Constanțiu și clevetea asupra episcopilor care se adunaseră în Seleucia, numind acel sinod local adunare de oameni pierzători, care nu spre folos, ci spre vătămarea bisericească s-ar fi adunat. Și mai vârtos a pornit pe împăratul spre mânie împotriva Sfântului Chiril, zicând că un veșmânt mai scump, țesut cu aur - pe care fericitul întru pomenire, marele Constantin, îl dăduse lui Macarie, arhiepiscopul Ierusalimului (314-333) ca să se îmbrace cu el când săvârșește taina Botezului -, Chiril l-a vândut în târg și a ajuns la un om care face jocuri în priveliște. Deci împăratul, mâniindu-se, a condamnat pe Sfântul Chiril la surghiun.

După câtăva vreme, murind împăratul Constanțiu, a luat împărăția Iulian Paravatul (361-363), care la început s-a prefăcut dreptcredincios și bun. Căci toate judecățile lui Constanțiu stricându-le, eliberă de la surghiun pe toți episcopii cei dreptcredincioși care se izgoniseră de Constanțiu. Atunci și Sfântul Chiril, fiind întors de la pedeapsă, iarăși și-a luat scaunul său. Iar după ce Iulian s-a întărit la împărăție, s-a lepădat de Hristos și a dăruit iudeilor mare libertate, poruncindu-le acelora ca în Ierusalim, în locul bisericii lui Solomon, să-și zidească biserică nouă, ajutându-le cu dăjdiile poporului care se dau împăratului.

Începându-se lucrul acela de Dumnezeu urât, Sfântul Chiril ca un proroc grăia către ai săi, că se vor împlini cu adevărat cuvintele lui Hristos, căci nu va rămâne piatră pe piatră. Ba încă se ruga Stăpânului Hristos ca să nu lase pe vrăjmașii Săi să ducă la săvârșire lucrul început și degrabă să le curme izvodirea lor și să le strice sfatul. Și a auzit Domnul rugăciunea robului Său, iar proroceștile lui cuvinte cele grăite le-a adus la împlinire fără de zăbavă. Pentru că într-o noapte s-a făcut mare cutremur de pământ și a surpat temelia, dar nu numai acele pietre pe care atunci iudeii le puseseră, ci și cele mai de demult, pe care cândva Solomon le întemeiase, împreună cu cealaltă nouă zidire; și ca pe niște praf le-a vânturat de la locul acela, cu dumnezeiasca putere cea nevăzută.

pravila - Floare Ornamentala

După ce s-a făcut ziuă, mulți s-au adunat acolo, mirându-se de minunea ce se făcuse. Apoi, gândind iudeii să se apuce de lucrul acela, deodată a căzut foc din cer și a ars toate uneltele cele de lucru și frică mare a cuprins pe toți iudeii. Iar în noaptea următoare semnul Sfintei Cruci s-a arătat pe hainele iudeilor, care nicidecum nu puteau să se șteargă sau să se spele. După acea minune, Sfântul Chiril, a cărui prorocie s-a împlinit, a fost izgonit iarăși din scaun. După dânsul, precum se pare, Chiriac a ocupat scaunul sfântului, care mai înainte, în iudaism, se numea Iuda și care a arătat cinstita Cruce Sfintei împărătese Elena; iar din Sfântul Botez s-a numit Chiriac.

Deci, după izgonirea Sfântului Chiril, puțină vreme ocupând scaunul Ierusalimului, a pătimit pentru Hristos de la Iulian călcătorul de lege, precum se scrie despre dânsul în 28 de zile ale lui octombrie. Iar după ce a pierit cel fărădelege, Sfântul Chiril iarăși și-a primit scaunul său. Apoi, după câtăva vreme, arienii iarăși întărindu-se pe vremea împărăției lui Valens (364-378), Sfântul Chiril a fost izgonit a treia oară pentru dreapta credință, pentru că foarte mult se împotrivea ereticilor, biruindu-i prin dreapta credință. Iar după ce a pierit rău Valens împăratul cel răucredincios, iar Teodosie cel Mare a primit după dânsul împărăția (379-395), Sfântul Chiril s-a întors la scaunul său cu cinste și a stat pe dânsul opt ani netulburat și, bine păstorind Biserica lui Hristos și lăsând scrieri folositoare Bisericii, s-a odihnit întru Domnul.

pravila - Floare Ornamentala

Cartea în format fizic ➡ Viețile Sfinților

Ornament despartitor v01

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi 18 martie

În această lună, în ziua a optsprezecea, pomenirea celui între sfinți părintelui nostru Chiril, arhiepiscopul Ierusalimului.
Tot în această zi, pomenirea celor zece mii de mucenici, care s-au săvârșit tăindu-li-se capetele;
Tot în această zi, pomenirea sfinților mucenici Trofim, Evcarpion și cei împreună cu dânșii;
Tot în această zi, pomenirea Mariei, sora lui Lazăr, care a uns picioarele Domnului cu nard și le-a șters cu părul capului ei.

Calendar Ortodox - Sfinții de mâine 19 martie

În această lună, în ziua a nouăsprezecea, pomenirea sfinților mucenici Hrisant și Daria;
Tot în această zi: pomenirea sfântului Claudiu Tribunul, care, fiind aruncat în mare, s-a săvârșit; pomenirea sfintei mucenițe Ilaria, soția lui Claudiu, care prin sabie s-a săvârșit; pomenirea sfinților mucenici Iason și Mavru, fiii lui Claudiu Tribunul și ai Ilariei, care de sabie s-au săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea sfinților Diodor preotul și Marian diaconul, care, fiind închiși într-o peșteră, s-au săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Panhariu;
Tot în această zi, pomenirea sfântului noului mucenic Dimitrie Strungarul, care a mărturisit la anul 1564, și care de sabie s-a săvârșit.

Ornament despartitor v01

Pe Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului să îl rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfinte X Chiril roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale lui sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi. Amin.

Sursă: pravila.ro, facebook.

Floare-Final

Recomandări

† Sfinții Mucenici Teopempt și Teona
(5 ianuarie)

FB Mess WA Like Sfinții Mucenici Teopempt și Teona, fostul vrăjitor, sunt modele de mărturie autentic creștină într-o perioadă de mare prigoană. Ei sunt serbat în calendarul ortodox în data de 5 ianuarie, zi de […]

† Sfântul Ierarh Eutihie, Patriarhul Constantinopolului
(6 aprilie)

FB Mess WA Like Sfântul Ierarh Eutihie, Patriarhul Constantinopolului, datorită vieții sale curate a primit de la Dumnezeu darul prorociei și pe cel al facerii de minuni, vindecând pe mulți trupește și îndrumându-i pe calea […]

† Sfânta Muceniță Glicheria fecioara
(13 mai)

FB Mess WA Like Sfânta Muceniță Glicheria, mireasă a lui Hristos, sensibilă, însă curajoasă, ne învață peste veacuri îndrăzneala mărturisirii credinței. Sfintele sale moaște sunt izvorâtoare de mir înmiresmat, fiind vindecătoare de tot felul de […]

Scrie un comentariu

Câmpuri care necesită să fie completate sunt cel care au caraterul *

Floare-Final
© 2024 Toate materialele de pe această pagină sunt proprietatea pravila.ro
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram