Sfânta și Marea zi de Marți
Săptămâna Patimilor

5/5 - (1 vote)

În Sfânta și Marea zi de Marți (Marțea Mare) din Săptămâna Patimilor ne este pusă înainte Pilda celor zece fecioare, pe care Domnul ne-a lăsat-o pentru a conștientiza noi înșine că trebuie să fim permanent pregătiți de venirea Sa, într-o stare de trezvie și de așteptare lucrătoare.

Sfânta și Marea zi de Marți - Marțea Mare

Domnul se odihnește peste noapte intre prietenii Săi dragi din Betania. În zorii zilei Iisus vine iarăși în Ierusalim, unde-L așteptau ura și furia fariseilor, saducheilor și cărturarilor. Urcă iar treptele de piatră ale templului, vorbește poporului care era dornic să primească minunatele lui învățături și iarăși mustră cu asprime, fățărnicia și masca evreilor. Le vorbește apoi despre pilda celor 10 fecioare, despre datoria fiecăruia de a-și pregăti sufletul pentru a fi gata oricând sa-L întâmpine pe Domnul și să dea seama de faptele făcute, zicându-le:

Privegheați așadar, caci nu știți nici ziua, nici ceasul în care Fiul Omului are să vină; țineți aprinse candelele credinței, candelele iubirii aproapelui, fiți pregătiți a răspunde Celui ce va întreba dacă ați iubit pe aproapele vostru!

Bunul Iisus dezvăluie taina dreptei judecați, răsplata sau osânda după împlinirea sau neîmplinirea poruncilor.Dar inimile împietrite au rămas fără răspunsul dragostei lor, au rămas neclintite ca niște stânci ale urii, căci sufletele lor erau stăpânite de diavolul răutății și n-au putut înțelege adâncul talc al predicii Mântuitorului; urechi n-au avut să audă și nici ochi să vadă.

Sfânta și Marea zi Marți - Săptămâna Patimilor - Marțea Mare - d
Pilda celor 10 fecioare

Aceasta a fost predica de pe urma către popor a Domnului, aceasta a fost legea statornicită de El, CA TOȚI CEI CARE CRED ȘI MĂRTURISESC NUMELE LUI să trăiască în iubire și să vestească iubirea.

De azi înainte IISUS nu mai vorbește mulțimii. Timpul este aproape. Cele din urma cuvinte le dăruiește prietenilor Sai, acelora care aveau sa semene pretutindeni sămânța cea buna a Evangheliei și împreună cu ucenicii Sai părăsește iarăși cetatea urii și răzbunării, îndreptându-se spre locașul de pace și tihna al prietenilor Sai din Betania.

La evrei se apropia Pastile, de aceea fariseii și cărturarii plini de dușmănie pe Iisus, pentru că tot poporul venea după Dansul, căutau prilej ca să-L omoare înainte de a sărbători ei Pastile.

Pentru a citi mai mult depre Săptămâna Patimilor APASĂ AICI.

Sursă: Creștin Ortodox.

Ornament despartitor v01

Tâlcuirea Pildei celor zece fecioare citit la Liturghia din Marțea Mare

În Marțea Mare din Săptămâna Patimilor Domnului, Sfinții Părinți au rânduit să se citească Pilda celor zece fecioare. Această pildă ne prezintă zece fecioare, cinci "înțelepte" și cinci "neînțelepte", care se pregătesc pentru nuntă. În Noul Testament, întâlnirea cu Hristos este asemănata unei nunți. Hristos se numește pe sine "mire", iar Apostolii poarta numele de "prietenii mirelui". Mireasa lui Hristos este Biserica.

În această pildă, Împărăția cerurilor este asemănata cu zece fecioare, care luându-și candelele, au ieșit în întâmpinarea mirelui. Menționăm că la evrei exista obiceiul că la căsătorie, mirele sa meargă în casa miresei, unde era așteptat de ea și de prietenele ei. De aici se pleca spre casa mirelui, iar acolo se organiza ospățul de nuntă.

Astfel, prin cuvintele "fecioarele au ieșit în întâmpinarea mirelui", nu trebuie să înțelegem că fecioarele au ieșit pe stradă, ci doar din încăperea unde se aflau, în mod firesc alături de mireasă, așteptându-l pe mire.

Mirele întârzie, iar fecioarele adorm. La miezul nopții, se vestește sosirea lui. Fecioarele se trezesc să-l întâmpine. Untdelemnul din candelele celor nebune este pe sfârșite. Fecioarele "neînțelepte" (nebune) vor cere celor înțelepte să le împrumute dintr-al lor. Acestea nu vor, pe motiv că și candelele lor se pot stinge prin acest împrumut. Astfel, fecioarele nebune merg să cumpere untdelemn. În timp ce ele lipsesc, sosește mirele. Acesta intră la nuntă împreună cu fecioarele "care erau gata de nuntă" și ușa se închide. Vor ajunge și fecioarele nebune, dar vor găsi ușa închisa. Vor striga: "Doamne, Doamne, deschide-ne nouă". Mirele le răspunde: "Adevărat zic vouă: Nu vă cunosc pe voi". Părintele Constantin Galeriu, cercetând originalul grecesc al Noului Testament a găsit interpretarea: "Nu recunosc chipul meu în voi", deci chipul nostru autentic este în Hristos. Pilda se încheie cu aceste cuvinte: "Privegheați și vă rugați, că nu știți ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului".

Sfânta și Marea zi Marți - Săptămâna Patimilor - Marțea Mare - b

Hristos a dorit ca prin aceasta pildă să ne descopere importanța pregătirii în vederea judecății de apoi. Părintele Petroniu Tănase mărturisește că întotdeauna diavolul ascunde păcatul sub chipul virtuții. "Adeseori forma, atât a virtuții, cât și a păcatului poate fi aceeași, pe când scopul le deosebește hotărât; scopul a toată fapta bună este Dumnezeu, iar scopul păcatului este moartea. De aceea, o fapta bună ca să fie virtuoasă, are nevoie de o garanție că scopul ei duce la Dumnezeu. Aceasta garanție, Dumnezeu a pus-o în aproapele nostru: «Întrucât ați făcut aceasta unuia din acești frați prea mici ai Mei, Mie Mi-ați făcut!» (Matei 25, 40) va zice Domnul. De aceea, orice fapta virtuoasă se valorifică prin purtarea pe care o avem față de aproapele nostru; este o faptă de dragoste, de milostenie față de dansul. Milostenia este deci certificatul de garanție al virtuții, că este bine făcută, că duce la Dumnezeu".

De aici reiese că în vremea postului nu trebuie să ne oprim doar la înfrânare, nevoințe, metanii, ci toate acestea trebuie însoțite de milostenie.

Din această pildă înțelegem că o simplă virtute cultivată nu ne face moștenitori ai Împărăției lui Dumnezeu. Fecioarelor nebune nu le-a fost de ajuns fecioria. Lipsa faptelor bune, a milosteniei, le-a făcut pe acestea să nu poată fi alături de Hristos. Nu le-a folosit lupta cu trupul, ferirea de a cădea în păcatul desfrânării, de vreme ce ele sunt privite drept păcătoase. Candele sunt darul fecioriei, iar untdelemnul este milostenia. Fără untdelemn candelele se sting, adică fecioria dacă nu este însoțita de milostenie nu folosește la nimic.

Am întâlnit și aceasta interpretare: Candelele aprinse simbolizează faptele bune, care trebuie să ardă până la sfârșitul lumii, adică până la sfârșitul fiecăruia sau până la Parusie. Flacăra este alimentată de untdelemn. Prin untdelemn, înțelegem credința. Ea nu se poate împrumuta altora, fiind un dar strict personal. Sfântul Serafim de Sarov susține că lămpile goale simbolizează absenta darurilor Sfântului Duh din inima lor. Lumina lor s-a stins din cauza lipsei unei credințe puternice, care să se manifeste prin fapte bune. Fecioarele nebune, fără să fi făcut un rău aproapelui, au păcătuit pentru că nu s-au îngrijit de lumina din suflete.

Nu exista osânda mai grea decât aceea de a-I rămâne necunoscut lui Hristos.

Sfânta și Marea zi Marți - Săptămâna Patimilor - Marțea Mare - c

Sfântul Ioan Gura de Aur spune că somnul reprezintă moartea, iar strigarea de la miezul nopții, "Iată, mirele vine", reprezintă trâmbița arhanghelului (I Tesaloniceni 4, 16) prin care suntem chemați la judecată.

În nașterea duhovnicească, mai intri murim și mai târziu ne bucurăm de unirea cu Mirele Hristos ("Ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din morți, prin slava Tatălui, așa sa umblăm și noi întru înnoirea vieții" - Romani 6, 4). Viețuirea duhovnicească este diferită de viețuirea lumească. De aceea, viața duhovniceasca nu începe cu nunta, ci cu moartea.

Intrarea în Împărăția lui Dumnezeu este asemenea unei nunți. Pentru acest lucru, Hristos vine ca Mire la Judecata de apoi.

Pilda celor zece fecioare este un îndemn la o neîncetata priveghere: "De aceea și voi fiți gata, ca în ceasul în care nu gândiți Fiul Omului va veni".

Această pildă, Domnul Hristos ne-o pune în față ca să ne gândim la faptul că trebuie să fim întotdeauna pregătiți prin fapte bune pentru întâmpinarea Mirelui ceresc, să fim alcătuiți prin faptele noastre cele bune ca să putem lua parte la ospățul cel veșnic. Domnul Hristos ne îndeamnă la priveghere, concluzia pildei fiind: "privegheați și vă rugați că nu știți când vine Fiul Omului" (Matei 25, 13). Deci, Sfânta noastră Biserică ne învață în fiecare zi de marți din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, să fim cu luare aminte la noi înșine, la datoriile noastre, să așteptăm pe Mirele ceresc cu inimă iubitoare și cu fapte bune, ca și întru aceasta să se preamărească Tatăl nostru cel din ceruri.

Sfânta și Marea zi Marți - Săptămâna Patimilor - Marțea Mare - a

Prin împlinirea voii divine, Hristos ia chip în noi. Hristos trebuie să Se regăsească în fiecare dintre noi în orice moment. Candela fără ulei reprezintă realizarea de sine în totală nepăsare de ceilalți. Candela cu ulei reprezintă evlavia însoțită de milostenie.

Pentru a citi mai mult depre Săptămâna Patimilor APASĂ AICI.

Sursă: Creștin Ortodox.

Ornament despartitor v01

Icoana zilei Sfintei și Marii zile de Marți - Săptămâna Mare

Icoana din Sfânta și Marea zi Marți - Săptămâna Patimilor - Marțea Mare
Icoana din Sfânta și Marea zi Marți - Săptămâna Patimilor - Marțea Mare
Ornament despartitor v01

Evanghelii care se citesc în Marțea Mare

În ritul Bisericesc Ziua Liturgică începe cu slujbele de seară (aproximativ ora 18:00), în cazul nostru cu Deniile, de aceea Denia din Marțea Mare este slujită în seara zile de luni, lucru care se aplică și celorlalte Denii din Săptămâna Mare.

În Sfânta și Marea Marți textele principale din Sfânta Evanghelie se citesc în cadrul Deniei și a Liturghiei Darurilor înainte sfințite.

Textul Scripturistic pentru Denia de Marți din seara zilei de luni

Matei 22, 15-46 (Despre înviere. Cea mai mare poruncă din Lege. Iisus Hristos Fiul și Domnul lui David.);

Matei 23, 1-39 (Iisus mustră pe farisei și pe cărturari. Mustră Ierusalimul, cel ce ucide pe proroci, și prezice dărâmarea lui.)

Textul Scripturistic pentru Liturghia de Marți din dimineața zilei de marți

Evanghelia la Liturghia darurilor înainte sfințite:

Matei 24, 36-51 (A doua venire a lui Hristos și sfârșitul lumii. Când va veni ceasul acela?);

Matei 25, 1-46: Pilda celor zece fecioare și pilda talanților; Matei 26, 1-2 ("Știți că peste două zile va fi Paștile și Fiul Omului va fi dat să fie răstignit.").

Judecata de Apoi
Judecata de Apoi

Paremiile la Liturghia darurilor înainte sfințite:

Ieșirea 1, 1-20; Iov 1, 1-12.

Sfântul Apostol și Evanghelist Matei 22, 15-46 și 23, 1-39

Atunci s-au dus fariseii și au ținut sfat ca să-L prindă pe El în cuvânt.
Și au trimis la El pe ucenicii lor, împreună cu irodianii, zicând: Învățătorule, știm că ești omul adevărului și întru adevăr înveți calea lui Dumnezeu și nu-Ți pasă de nimeni, pentru că nu cauți la fața oamenilor.
Spune-ne deci nouă: Ce Ți se pare? Se cuvine să dăm dajdie Cezarului sau nu?
Iar Iisus, cunoscând viclenia lor, le-a răspuns: Ce Mă ispitiți, fățarnicilor?
Arătați-Mi banul de dajdie. Iar ei I-au adus un dinar.
Iisus le-a zis: Al cui e chipul acesta și inscripția de pe el?
Răspuns-au ei: Ale Cezarului. Atunci a zis lor: Dați deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu.
Auzind aceasta, s-au minunat și, lăsându-L, s-au dus.
În ziua aceea, s-au apropiat de El saducheii, cei ce zic că nu este înviere, și L-au întrebat,
Zicând: Învățătorule, Moise a zis: Dacă cineva moare neavând copii, fratele lui să ia de soție pe cea văduvă și să ridice urmași fratelui său.
Deci erau, la noi, șapte frați; și cel dintâi s-a însurat și a murit și, neavând urmaș, a lăsat pe femeia sa fratelui său.
Asemenea și al doilea și al treilea, până la al șaptelea.
În urma tuturor a murit și femeia.
La înviere, deci, a cărui dintre cei șapte va fi femeia? Căci toți au avut-o de soție.
Răspunzând, Iisus le-a zis: Vă rătăciți neștiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.
Căci la înviere, nici nu se însoară, nici nu se mărită, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer.
Iar despre învierea morților, au n-ați citit ce vi s-a spus vouă de Dumnezeu, zicând:
"Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov"? Nu este Dumnezeul morților, ci al viilor.
Iar mulțimile, ascultându-L, erau uimite de învățătura Lui.
Și auzind fariseii că a închis gura saducheilor, s-au adunat laolaltă.
Unul dintre ei, învățător de Lege, ispitindu-L pe Iisus, L-a întrebat:
Învățătorule, care poruncă este mai mare în Lege?
El i-a răspuns: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău.
Aceasta este marea și întâia poruncă.
Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.
În aceste două porunci se cuprind toată Legea și prorocii.
Și fiind adunați fariseii, i-a întrebat Iisus,
Zicând: Ce vi se pare despre Hristos? Al cui Fiu este? Zis-au Lui: Al lui David.
Zis-a lor: Cum deci David, în duh, Îl numește pe El Domn? - zicând:
"Zis-a Domnul Domnului meu: Șezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmașii Tăi așternut picioarelor Tale".
Deci dacă David Îl numește pe El domn, cum este fiu al lui?
Și nimeni nu putea să-I răspundă cuvânt și nici n-a mai îndrăznit cineva, din ziua aceea, să-L mai întrebe.

Atunci a vorbit Iisus mulțimilor și ucenicilor Săi,
Zicând: Cărturarii și fariseii au șezut în scaunul lui Moise;
Deci toate câte vă vor zice vouă, faceți-le și păziți-le; dar după faptele lor nu faceți, că ei zic, dar nu fac.
Că leagă sarcini grele și cu anevoie de purtat și le pun pe umerii oamenilor, iar ei nici cu degetul nu voiesc să le miște.
Toate faptele lor le fac ca să fie priviți de oameni; căci își lățesc filacteriile și își măresc ciucurii de pe poale.
Și le place să stea în capul mesei la ospețe și în băncile dintâi, în sinagogi,
Și să li se plece lumea în piețe și să fie numiți de oameni: Rabi.
Voi însă să nu vă numiți rabi, că unul este Învățătorul vostru: Hristos, iar voi toți sunteți frați.
Și tată al vostru să nu numiți pe pământ, că Tatăl vostru unul este, Cel din ceruri.
Nici învățători să nu vă numiți, că Învățătorul vostru este unul: Hristos.
Și care este mai mare între voi să fie slujitorul vostru.
Cine se va înălța pe sine se va smeri, și cine se va smeri pe sine se va înălța.
Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că închideți împărăția cerurilor înaintea oamenilor; că voi nu intrați, și nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsați.
Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că mâncați casele văduvelor și cu fățărnicie vă rugați îndelung; pentru aceasta mai multă osândă veți lua.
Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că înconjurați marea și uscatul ca să faceți un ucenic, și dacă l-ați făcut, îl faceți fiu al gheenei și îndoit decât voi.
Vai vouă, călăuze oarbe, care ziceți: Cel ce se va jura pe templu nu este cu nimic legat, dar cel ce se va jura pe aurul templului este legat.
Nebuni și orbi! Ce este mai mare, aurul sau templul care sfințește aurul?
Ziceți iar: Cel ce se va jura pe altar cu nimic nu este legat, dar cel ce se va jura pe darul ce este deasupra altarului este legat.
Nebuni și orbi! Ce este mai mare, darul sau altarul care sfințește darul?
Deci, cel ce se jură pe altar se jură pe el și pe toate câte sunt deasupra lui.
Deci cel ce se jură pe templu se jură pe el și pe Cel care locuiește în el.
Cel ce se jură pe cer se jură pe tronul lui Dumnezeu și pe Cel ce șade pe el.
Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că dați zeciuială din izmă, din mărar și din chimen, dar ați lăsat părțile mai grele ale Legii: judecata, mila și credința; pe acestea trebuia să le faceți și pe acelea să nu le lăsați
Călăuze oarbe care strecurați țânțarul și înghițiți cămila!
Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că voi curățiți partea din afară a paharului și a blidului, iar înăuntru sunt pline de răpire și de lăcomie.
Fariseule orb! Curăță întâi partea dinăuntru a paharului și a blidului, ca să fie curată și cea din afară.
Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că semănați cu mormintele cele văruite, care pe din afară se arată frumoase, înăuntru însă sunt pline de oase de morți și de toată necurăția.
Așa și voi, pe din afară vă arătați drepți oamenilor, înăuntru însă sunteți plini de fățărnicie și de fărădelege.
Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că zidiți mormintele prorocilor și împodobiți pe ale drepților,
Și ziceți: De am fi fost noi în zilele părinților noștri, n-am fi fost părtași cu ei la vărsarea sângelui prorocilor.
Astfel, dar, mărturisiți voi înșivă că sunteți fii ai celor ce au ucis pe proroci.
Dar voi întreceți măsura părinților voștri!
Șerpi, pui de vipere, cum veți scăpa de osânda gheenei?
De aceea, iată Eu trimit la voi proroci și înțelepți și cărturari; dintre ei veți ucide și veți răstigni; dintre ei veți biciui în sinagogi și-i veți urmări din cetate în cetate,
Ca să cadă asupra voastră tot sângele drepților răspândit pe pământ, de la sângele dreptului Abel, până la sângele lui Zaharia, fiul lui Varahia, pe care l-ați ucis între templu și altar.
Adevărat grăiesc vouă, vor veni acestea toate asupra acestui neam.
Ierusalime, Ierusalime, care omori pe proroci și cu pietre ucizi pe cei trimiși la tine; de câte ori am voit să adun pe fiii tăi, după cum adună pasărea puii săi sub aripi, dar nu ați voit.
Iată, casa voastră vi se lasă pustie;
Căci vă zic vouă: De acum nu Mă veți mai vedea, până când nu veți zice: Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului.

Sfântul Apostol și Evanghelist Matei 24, 36-51; 25, 1-46 și 26, 1-2

Iar de ziua și de ceasul acela nimeni nu știe, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.
Și precum a fost în zilele lui Noe, așa va fi venirea Fiului Omului.
Căci precum în zilele acelea dinainte de potop, oamenii mâncau și beau, se însurau și se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie,
Și n-au știut până ce a venit potopul și i-a luat pe toți, la fel va fi și venirea Fiului Omului.
Atunci, din doi care vor fi în țarină, unul se va lua și altul se va lăsa.
Din două care vor măcina la moară, una se va lua și alta se va lăsa.
Privegheați deci, că nu știți în care zi vine Domnul vostru.
Aceea cunoașteți, că de-ar ști stăpânul casei la ce strajă din noapte vine furul, ar priveghea și n-ar lăsa să i se spargă casa.
De aceea și voi fiți gata, că în ceasul în care nu gândiți Fiul Omului va veni.
Cine, oare, este sluga credincioasă și înțeleaptă pe care a pus-o stăpânul peste slugilesale, ca să le dea hrană la timp?
Fericită este sluga aceea, pe care venind stăpânul său, o va afla făcând așa.
Adevărat zic vouă că peste toate avuțiile sale o va pune.
Iar dacă acea slugă, rea fiind, va zice în inima sa: Stăpânul meu întârzie,
Și va începe să bată pe cei ce slujesc împreună cu el, să mănânce și să bea cu bețivii,
Veni-va stăpânul slugii aceleia în ziua când nu se așteaptă și în ceasul pe care nu-l cunoaște,
Și o va tăia din dregătorie și partea ei o va pune cu fățarnicii. Acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților.

Împărăția cerurilor se va asemăna cu zece fecioare, care luând candelele lor, au ieșit în întâmpinarea mirelui.
Cinci însă dintre ele erau fără minte, iar cinci înțelepte.
Căci cele fără minte, luând candelele, n-au luat cu sine untdelemn.
Iar cele înțelepte au luat untdelemn în vase, odată cu candelele lor.
Dar mirele întârziind, au ațipit toate și au adormit.
Iar la miezul nopții s-a făcut strigare: Iată, mirele vine! Ieșiți întru întâmpinarea lui!
Atunci s-au deșteptat toate acele fecioare și au împodobit candelele lor.
Și cele fără minte au zis către cele înțelepte: Dați-ne din untdelemnul vostru, că se sting candelele noastre.
Dar cele înțelepte le-au răspuns, zicând: Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă și nici vouă. Mai bine mergeți la cei ce vând și cumpărați pentru voi.
Deci plecând ele ca să cumpere, a venit mirele și cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă și ușa s-a închis.
Iar mai pe urmă, au sosit și celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne nouă.
Iar el, răspunzând, a zis: Adevărat zic vouă: Nu vă cunosc pe voi.
Drept aceea, privegheați, că nu știți ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului.
Și mai este ca un om care, plecând departe, și-a chemat slugile și le-a dat pe mână avuția sa.
Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui și a plecat.
Îndată, mergând, cel ce luase cinci talanți a lucrat cu ei și a câștigat alți cinci talanți.
De asemenea și cel cu doi a câștigat alți doi.
Iar cel ce luase un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ și a ascuns argintul stăpânului său.
După multă vreme a venit și stăpânul acelor slugi și a făcut socoteala cu ele.
Și apropiindu-se cel care luase cinci talanți, a adus alți cinci talanți, zicând: Doamne, cinci talanți mi-ai dat, iată alți cinci talanți am câștigat cu ei.
Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău.
Apropiindu-se și cel cu doi talanți, a zis: Doamne, doi talanți mi-ai dat, iată alți doi talanți am câștigat cu ei.
Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău.
Apropiindu-se apoi și cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am știut că ești om aspru, care seceri unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat.
Și temându-mă, m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată ai ce este al tău.
Și răspunzând stăpânul său i-a zis: Slugă vicleană și leneșă, știai că secer unde n-am semănat și adun de unde n-am împrăștiat?
Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, și eu, venind, aș fi luat ce este al meu cu dobândă.
Luați deci de la el talantul și dați-l celui ce are zece talanți.
Căci tot celui ce are i se va da și-i va prisosi, iar de la cel ce n-are și ce are i se va lua.
Iar pe sluga netrebnică aruncați-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților.
Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, și toți sfinții îngeri cu El, atunci va ședea pe tronul slavei Sale.
Și se vor aduna înaintea Lui toate neamurile și-i va despărți pe unii de alții, precum desparte păstorul oile de capre.
Și va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga.
Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, moșteniți împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.
Căci flămând am fost și Mi-ați dat să mănânc; însetat am fost și Mi-ați dat să beau; străin am fost și M-ați primit;
Gol am fost și M-ați îmbrăcat; bolnav am fost și M-ați cercetat; în temniță am fost și ați venit la Mine.
Atunci drepții Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând și Te-am hrănit? Sau însetat și Ți-am dat să bei?
Sau când Te-am văzut străin și Te-am primit, sau gol și Te-am îmbrăcat?
Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniță și am venit la Tine?
Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât ați făcut unuia dintr-acești frați ai Mei, prea mici, Mie Mi-ați făcut.
Atunci va zice și celor de-a stânga: Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui.
Căci flămând am fost și nu Mi-ați dat să mănânc; însetat am fost și nu Mi-ați dat să beau;
Străin am fost și nu M-ați primit; gol, și nu M-ați îmbrăcat; bolnav și în temniță, și nu M-ați cercetat.
Atunci vor răspunde și ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniță și nu Ți-am slujit?
El însă le va răspunde, zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu ați făcut unuia dintre acești prea mici, nici Mie nu Mi-ați făcut.
Și vor merge aceștia la osândă veșnică, iar drepții la viață veșnică.

Iar după ce a sfârșit toate aceste cuvinte, a zis Iisus către ucenicii Săi: Știți că peste două zile va fi Paștile și Fiul Omului va fi dat să fie răstignit.

Ieșirea 1, 1-20

Numele fiilor lui Israel, care au intrat în Egipt împreună cu Iacov, tatăl lor, aducând fiecare toată casa sa, sunt acestea:
Ruben, Simeon, Levi și Iuda;
Isahar, Zabulon și Veniamin;
Dan, Neftali, Gad și Așer.
Sufletele însă ieșite din Iacov erau de toate șaptezeci și cinci, iar Iosif era de mai înainte în Egipt.
Dar au murit și Iosif și toți frații lui și toți cei de pe vremea lor.
Iar fiii lui Israel s-au născut în număr mare și s-au înmulțit, au crescut și s-au întărit foarte, foarte tare, și s-a umplut țara de ei.
Dar s-a ridicat alt rege peste Egipt, care nu cunoscuse pe Iosif.
Acesta a zis către poporul său: "Iată, neamul fiilor lui Israel e mulțime mare și e mai tare decât noi.
Veniți dar să-i împilăm, ca să nu se mai înmulțească și ca nu cumva la vreme de război să se unească cu vrăjmașii noștri și, bătându-ne, să iasă din țara noastră!"
De aceea au pus peste ei supraveghetori de lucrări, ca să-i împileze cu munci grele. Atunci a zidit Israel cetăți tari lui Faraon: Pitom și Ramses, care serveau lui Faraon ca hambare, și cetatea On sau Iliopolis.
Însă cu cât îi împilau mai mult, cu atât mai mult se înmulțeau și se întăreau foarte, foarte tare, așa că Egiptenii se îngrozeau de fiii lui Israel.
De aceea Egiptenii sileau încă și mai strașnic la muncă pe fiii lui Israel
Și le făceau viața amară prin munci grele, la lut, la cărămidă și la tot felul de lucru de câmp și prin alte felurite munci, la care-i sileau cu strășnicie.
Ba, regele Egiptului a poruncit moașelor evreiești, care se numeau: una Șifra și alta Pua,
Și le-a zis: "Când moșiți la evreice, să luați seama când nasc: de va fi băiat, să-l omorâți, iar de va fi fată, să o cruțați!"
Moașele însă s-au temut de Dumnezeu și n-au făcut cum le poruncise regele Egiptului, ci au lăsat și pe băieți să trăiască.
Atunci a chemat regele Egiptului pe moașe și le-a zis: "pentru ce ați făcut așa și ați lăsat să trăiască și copiii de parte bărbătească?"
Iar moașele au răspuns lui Faraon: "Femeile evreice nu sunt ca egiptencele, ci ele sunt voinice și nasc până nu vin moașele la ele".
De aceea Dumnezeu a făcut bine moașelor, iar poporul lui Israel se înmulțea și se întărea mereu.

Iov 1, 1-12

Era odată în ținutul Uz un om pe care îl chema Iov și acest om era fără prihană și drept; se temea de Dumnezeu și se ferea de ce este rău.
Și i s-au născut șapte feciori și trei fete.
El avea șapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi și cinci sute de asini și mulțime mare de slugi. Și omul acesta era cel mai de seamă dintre toți răsăritenii.
Feciorii lui se duceau unul la altul și făceau ospețe în casele lor, fiecare la ziua lui, și trimiteau să cheme pe surorile lor ca să mănânce și să bea cu ei.
Și apoi, când isprăveau zilele petrecerii lor, Iov chema și sfințea pe feciorii săi și se scula dis-de-dimineață și aducea arderi de tot, după numărul lor al tuturor, căci Iov zicea: "Se poate ca feciorii mei să fi păcătuit și să fi cugetat cu păcat împotriva lui Dumnezeu". Și așa făcea Iov mereu.
Dar într-o zi îngerii lui Dumnezeu s-au înfățișat înaintea Domnului și Satan a venit și el printre ei.
Atunci Domnul a zis către Satan: "De unde vii?" Iar Satan a răspuns Domnului și a zis: "Am dat târcoale pe pământ și m-am plimbat în sus și în jos".
Și Domnul a zis către Satan: "Te-ai uitat la robul Meu Iov, că nu este nici unul ca el pe pământ fără prihană și drept și temător de Dumnezeu și care să se ferească de ce este rău?"
Dar Satan a răspuns Domnului și a zis: "Ore degeaba se teme Iov de Dumnezeu?
N-ai făcut Tu gard în jurul lui și în jurul casei lui și în jurul a tot ce este al lui, în toate părțile și ai binecuvântat lucrul mâinilor lui și turmele lui au umplut pământul?
Dar ia întinde mâna Ta și atinge-Te de tot ce este al lui, să vedem dacă nu Te va blestema în față!"
Atunci Domnul a zis către Satan: "Iată, tot ce are el este în puterea ta; numai asupra lui să nu întinzi mâna ta". Și Satan a pierit din fața lui Dumnezeu.

Cartea în format fizic o găsiți apăsând aici ➡ Biblia Sau Sfântă Scriptură.

Ornament despartitor v01

Rugăciuni din Sfânta și Marea zi Marți

Doamne Dumnezeul meu! Osândit stau înaintea Feței Tale celei Sfinte, și-mi mărturisesc nevrednicia, neputința și sărăcia mea cea mare. Pentru aceasta mă rog Ție, o, Izvor dulce și noianul îndurării, deschide stavilele cerului și plouă asupra mea bunătățile îndurării Tale, pentru ca să pot scoate lacrimi, să plâng, să spăl și să curățesc sufletul meu de întinăciunea păcatelor, cu căință tare și adevărată. Și ca să-mi dai acest Dar, Stăpâne, pun mijlocitor pe Înaintemergătorul Ioan, către care zic: O, învățătorule al credinței și mărite Prorocule, care ești mai mare decât toți prorocii, precum Însuși Fiul lui Dumnezeu te-a numit în Sfânta Evanghelie, tu, care ai arătat poporului pe Stăpânul Hristos, tu, care L-ai botezat în Iordan și ai văzut cerurile deschizându-se, tu, care ai auzit glasul Părintelui Ceresc și ai văzut pe Duhul Sfânt ca un porumbel pogorându-se peste El.
Rogu-te, ajută-mi cu mijlocirea ta, tu, care stai în cer înaintea judecătorului Veșnic, și fă să se îndure de mine, că ai multă îndrăzneală înaintea Lui. Întinde mâna aceea, cu care L-ai botezat și strică cugetele mele cele rele, și mă întărește să-mi petrec viața pe calea cea bună a lui Dumnezeu. O, Prorocule! Luminează-mi mintea cu poruncile Domnului, ca să le țin minte și să le păzesc, până la capătul vieții mele. Și să stai lângă mine în ora morții mele, să ma duci pocăit înaintea Stăpânului meu, Dumnezeu. Roagă-te încă și pentru toată lumea, ca Dumnezeu să dea ajutor creștinilor, și celor vii și celor răposați, și să-i odihnească de nevoile cele multe, să le dea toate cele de trebuință și să-i învrednicească Împărăției Sale. Amin.

Ornament despartitor v01

Sinaxar în Sfânta și Marea zi Marți

În Sfânta și Marea Marți se face pomenire de cele zece fecioare din Sfânta Evanghelie.

Pe când Domnul nostru Iisus Hristos Se suia la Ierusalim și Se ducea la Patimă, a spus ucenicilor Săi mai multe pilde. Unele din ele sunt îndreptate către iudei. Pilda celor zece fecioare însă a spus-o pentru a ne îndemna spre milostenie și în același timp spre a ne învăța să fim cu toții gata înainte de sfârșitul vieții. Domnul a vorbit mult despre fecioare și despre femei – și fecioria are mult merit și este într-adevăr mare – dar pentru ca nu cumva cineva trăind în feciorie să nu se îngrijească și de celelalte virtuți și mai cu seamă de milostenie, prin care se vădește strălucirea fecioriei, Domnul spune pilda aceasta. Pe cinci din ele le numește înțelepte, căci împreună cu fecioria au avut și multul și îmbelșugatul untdelemn al milosteniei. Pe celelalte cinci le numește nebune, căci deși ele aveau virtutea fecioriei, nu aveau în aceeași măsură și milostenia. Deci sunt numite nebune, pentru că au săvârșit cea mai mare virtute, dar nu s-au îngrijit de cea mai mică, așa că în nimic nu se deosebesc de desfrânate. Desfrânatele sunt biruite de trup, iar ele au fost biruite de bani. Pe când se scurgea noaptea acestei vieți, au adormit toate fecioarele, adică au murit. În adevăr, moartea se numește somn. Pe când dormeau ele, strigăt mare s-a făcut la miezul nopții; cele care aveau untdelemn din belșug au intrat cu mirele la deschiderea ușilor, iar cele nebune, pentru că nu aveau untdelemn din belșug, îl căutau după ce s-au sculat din somn. Cele înțelepte, deși voiau, n-au putut să le dea untdelemn în clipa intrării, așa că le-au răspuns, zicând: „Nu cumva să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă; duceți-vă la cei ce vând, adică la săraci, și cumpărați”. Dar nu era ușor lucru, căci după moarte, asta nu mai este cu putință. Același lucru îl arăta învederat și Iisus în parabola despre bogatul nemilostiv și săracul Lazăr. Fecioarele nebune se apropie fără lumină și bătând în ușă strigă așa: „Doamne, Doamne, deschide-ne nouă!”. Iar Însuși Domnul le dă acea hotărâre înfricoșătoare, zicându-le: „Duceți-vă, nu vă cunosc pe voi! Căci cum veți putea vedea pe Mire, dacă nu aveți ca zestre milostenia”.

Floare-Despartitoare

Pentru aceasta deci au rânduit purtătorii de Dumnezeu Părinți să se așeze în această zi pilda celor zece fecioare, ca să ne îndemne să veghem necontenit și să fim gata să ieșim în întâmpinarea adevăratului Mire prin fapte bune, dar mai cu seamă prin milostenie, pentru că neștiută este ziua și ceasul sfârșitului vieții. Tot astfel prin istoria vieții lui Iosif să trăim în curăție, iar prin minunea uscării smochinului să aducem rod duhovnicesc. Dacă vom săvârși o singură virtute, cea mai mare chiar, și nu ne vom griji de celelalte și mai cu seamă de milostenie, nu vom intra cu Hristos în odihna veșnică, ci vom fi întorși, rușinați. Și într-adevăr nu-i lucru mai lipsit de sfințenie și mai plin de rușine decât ca fecioria să fie biruită de bani.

Dar, o Hristoase, numără-ne pe noi împreună cu fecioarele cele înțelepte, rânduiește-ne în aleasa Ta turmă și ne mântuiește pe noi. Amin.

Floare-Despartitoare
Ornament despartitor v01

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi 11 aprilie

În această lună, în ziua a unsprezecea, pomenirea sfântului sfințitului mucenic Antipa, episcopul Pergamului;
Tot în această zi, pomenirea preacuvioasei Trifinei celei din Cizic;
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Farmutie;
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica.

Calendar Ortodox - Sfinții de mâine 12 aprilie

Întru această lună, în douăsprezece zile, facem pomenirea Sfântului Marelui Mucenic Sava, cel numit Gotul;
Tot întru această zi, facem pomenirea Sfântului Vasile, episcopul cetății Pariei din Asia cea Mică, cel care s-a săvârșit la anul 775, mărturisind pentru sfintele icoane;
Tot întru această zi, pomenirea cuvioasei Antusa (Antuza), fiica împăratului Constantin Copronim;
Tot în această zi, pomenirea Sfinților Mucenici Dima și Protion;
Tot în această zi, pomenirea Cuvioșilor Mucenici Mina, David și Ioan, care au pătimit în Palestina în anul 636.
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Acachie cel Nou, care a sihăstrit în Schitul Cavsocalivia din Sfântul Munte Athos și care cu pace s-a săvârșit la anul 1730;
Tot în această zi pomenim aducerea de la Zila la Constantinopol a Cinstitului brâu al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, în anul 942;
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Isaac Sirul (Sirianul) care s-a nevoit în Spoletania Italiei în veacul al șaselea;
Tot în această zi, pomenirea Sfântului lerarh Zenon Mărturisitorul, episcopul Veronei, care cu pace s-a săvârșit la anul 371.

Ornament despartitor v01

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Sursă: pravila.ro, facebook.

Binecuvântare Sfârșit Rugăciune
autor: Urdă Mihai

Recomandări

† Sfinții Mucenici Maxim, Cvintilian și Dadas din Ozovia
(28 aprilie)

FB Mess WA Like Sfinții Mucenici Maxim, Cvintilian și Dadas din Ozovia sunt niște Sfinți mucenici români originari din Dobrogea. Ei sunt serbați în calendarul ortodox la data de 28 aprilie. FB Mess WA Like

† Sfântul Mucenic Polieuct
(9 ianuarie)

FB Mess WA Like Sfântul Mucenic Polieuct din Meletina este modelul iubirii prietenești transformat în jertfă pentru Hristos. El este serbat în calendarul ortodox în data de 9 ianuarie. FB Mess WA Like

† Sfântul Diadoh, Episcopul Foticeii
(29 martie)

FB Mess WA Like Sfântul Diadoh, Episcopul Foticeii a fost un mare nevoitor și un adânc cunoscător al vieții duhovnicești, lucru care îl putem remarca doar din scrierile sale, traduse în limba română în Filocalia […]

Scrie un comentariu

Câmpuri care necesită să fie completate sunt cel care au caraterul *

Floare-Final
© 2024 Toate materialele de pe această pagină sunt proprietatea pravila.ro
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram