† Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia - fecioara
(21 decembrie)

Sfânta Muceniță Iuliana este protectoarea fecioarelor și a familiei, fiind cunoscută și ca cea care îndepărtează duhurile necurate din casele noastre. Este serbată în calendarul ortodox în data de 21 decembrie.

Viața pe scurt - Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia - fecioara (sinaxar)

Sfânta Muceniță Iuliana s-a năsut din părinți păgâni, într-o familie bogată din Nicomidia (Bitinia, regiune din nord-vestul Asiei Mici), la sfârșitul secolului al III-lea. Tatăl său, Africanus, era demnitar roman și avea legături la curtea împăratului Maximian (285-305).

În ciuda vârstei sale fragede, Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia a cunoscut maturitatea credinței creștine încă din primii ani ai copilăriei, simțind chemarea către cele veșnice ale Domnului, dobândind comoara de neprețuit a muceniciei.

Sfânta Muceniță Iuliana obligată să se mărite

La vârsta de 9 ani, Sfânta Mucenița Iuliana, a fost logodită cu senatorul elin Eleusie de către tatăl ei. Nunta a fost amânată până ce Sfânta avea să aibă vârsta potrivită pentru căsătorie, cum era obiceiul în acele vremuri. Iuliana, auzind cuvântul lui Dumnezeu de la creștinii din cetate a crezut în Hristos, stăruind în înțelegerea Evangheliei și în rugăciunea către Dumnezeu. Toți cei din jur îi admirau frumusețea, cumințenia și înțelepciunea. Sfânta Muceniță Iuliana citea, dar nu legendele zeilor păgâni, ci învățătura Sfintelor Scripturi, lucru pe care nu-l știau nici părinții și nici logodnicul său. Mama ei, în acest timp, nici nu o împiedica, dar nici nu o încuraja prea mult, ea însăși neputându-se hotărî să treacă pe deplin la credința creștină.

Pe măsură ce anii treceau unul câte unul, Sfânta vedea că se apropia tot mai mult ziua nunții ei cu Eleusie și pentru că nu vroia cu nici un chip să se căsătorească cu un păgân, căuta să scape de promisiunea făcută de tatăl ei. Trecând șapte ani de când se logodise și apropiindu-se ziua nunții, Iuliana s-a gândit să pună o condiție logodnicului ei, spunându-i: "Nu fac nuntă până nu vei fi prefect al cetății". Tânăra i-a spus acestea sperând că Eleusie nu va reuși niciodată să obțină o demnitate atât de înaltă și astfel se va elibera de logodna cu el. Deși condiția era destul de grea, căci funcția de prefect (conducător al unei întregi provincii) era una foarte înaltă și greu de obținut, împăratul i-a acordat acest rang lui Eleusie, după multe insistențe. Astfel, tânărul s-a întors acasă pentru a o înștiința pe Sfânta Muceniță Iuliana de această mare veste. De data aceasta însă, Iuliana i-a spus adevărul și i-a mărturisit că este creștină și că nu se va căsători cu el decât dacă va refuza să mai aducă jertfă idolilor și se va boteza creștin: "La ce ne-ar folosi nouă să fim uniți doar cu trupul, iar cu inimile să fim departe unul de celălalt?"

Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia - fecioara 21 decembrie

Ofensat de aceste condiții, Eleusie îi povestește toate acestea lui Africanus, tatălui Sfintei. Acesta a încercat, când cu blândețe și cu rugăminți, când cu amenințări și cu bătăi să o facă să se lepede de credința creștină sau măcar să se mărite cu Eleusie. Dar pentru că fecioara nu s-a înduplecat, a dat-o pe mâna logodnicului ei să o judece după legile romane. Încercând și acesta să o convingă din nou să se mărite cu el, chiar fără să se lepede de Hristos, Sfânta Muceniță Iuliana nu a acceptat, rămânând hotărâtă să nu se căsătorească cu logodnicul său păgân.

Mucenicia Sfintei Mucenițe Iuliana

Respins și ofensat, Eleusie alege calea răzbunării. Decide să o judece pe Sfânta Muceniță Iuliana pentru lepădarea de credința în zei, poruncind călăilor să o chinuie până când fecioara ar fi acceptat să aducă jertfe zeilor păgâni, pe care ea îi disprețuia ca pe niște idoli fără nici o putere. A fost spânzurată de păr, apoi i-au ars părți ale trupului cu fiare înroșite și la alte chinuri încă supunând-o, au lăsat-o mai mult moartă decât vie. Dar ea nici nu s-a lepădat de Hristos, nici nu vroia să-și schimbe hotărârea față de Eleusie, ci răbda cu bucurie toate chinurile, rugându-se și slăvind pe Mântuitorul tuturor.

Diavolul o ispitește pe Sfânta Muceniță Iuliana

Văzând că nici așa nu poate să o înduplece, a poruncit să fie întemnițată. Închisă, în timp ce persista în taina rugăciunii, Sfintei Iuliana, i s-a arătat un diavolul în chip de înger de lumină și spunându-i ce chinuri va avea de suferit mai departe, o îndemna că în ziua următoare să aducă jertfă idolilor, ca să scape de chinuri.

Diavolul legat de Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia
Diavolul legat de Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia

Însă, Sfânta Iuliana, înțeleaptă cum era, a cerut ajutor Domnului, să o lumineze, cerându-I să-i descopere cine era cel ce i se arătase. Atunci s-a auzit glas de Sus, întărind-o în nevoințele ei și dând în vileag pe vrăjmaș: "Îndrăznește, Iuliano, Eu sunt cu tine, iar pe cel ce a venit la tine prinde-l, că ți-am dat putere asupra lui și de la el însuși te înștiințează cine este și pentru ce a venit la tine." Și cu puterea lui Dumnezeu, l-a făcut pe ispititor să mărturisească singur cine era. Atunci Domnul i-a tămăduit rănile trupului ei, iar lanțurile cu care era legată s-au desfăcut. Sfânta a primit putere de Cel Preaînalt să îl lege pe necurat și cu puterea rugăciunii l-a bătut până dimineața, când, fiind din nou dusă spre judecată și chinuri, l-a abandonat pe un maldăr de gunoi.

Judecata și trecerea la cele veșnice ale Sfintei Mucenițe Iuliana

Apărând din nou în fața prefectului, toți s-au mirat de vindecarea ei minunată de peste noapte, dar neînțelegând minunile lui Dumnezeu, Eleusie a poruncit ca Sfânta Muceniță Iuliana să fie arsă de vie. Aruncată într-un cuptor înflăcărat, focul nu a putut să o atingă. Insistând în nebunia sa, Eleusie a poruncit ca Sfânta să fie chinuită în continuare, aruncând-o într-o cadă cu plumb, dar pentru ea era ca o baie minunată, focul arzându-i de fapt pe cei din jurul ei. Înfuriindu-se, Eleusie a început să-și smulgă părul din cap și să-i hulească pe zei, pentru că nu aveau nici o putere asupra Sfintei, încât și diavolul din el se spăimânta de puterea muceniței.

Văzând minunile ce se făceau cu această fecioară, în vârstă doar de 18 ani, au crezut în Hristos încă 500 de bărbați și 130 de femei care erau de față și mărturisind că sunt creștini, Eleusie a poruncit să li se taie capetele, ei primind astfel botezul sângelui și cununa muceniciei. Aflat în fața acestei situații, prefectul Eleusie a poruncit în cele din urmă să i se taie capul Sfintei Iuliana, iar ea primind cu bucurie hotărârea aceasta, lăuda pe Hristos cu bucurie pe chip știind că se va afla curând înaintea Mirelui ei ceresc. A primit astfel martiriul prin tăierea capului cu sabia la 21 decembrie 304.

Diavolul legat de Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia
Diavolul legat de Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia

Pe Eleusie l-a ajuns pedeapsa lui Dumnezeu mai târziu, căci în timpul unei furtuni pe mare corabia lui s-a sfărâmat, iar el a căzut în apă. Dar Eleusie nu s-a înecat ci, înotând până la țărm, a ajuns pe o insulă, unde l-au sfâșiat câinii și l-au mâncat de viu.

Surse: Orthodoxwiki, Calendar Ortodox.

Floare 02 Bun

Unde se găsesc moaștele Sfintei Mucenițe Iuliana

După moartea martirică, trupul Sfintei Mucenițe Iuliana a fost luat de o femeie de rang nobiliar din Roma, pe nume Sofia, care l-a dus în casa sa, în Campania. După o vreme, zidindu-se o biserică în cinstea Sfintei Iuliana la Cumae (Como, Italia), au fost așezate aici Sfintele sale Moaște.

Martiriul Sfintei Mucenițe Iuliana din Nicomidia - fecioara 21 decembrie
Martiriul Sfintei Mucenițe Iuliana din Nicomidia - fecioara 21 decembrie

Sfânta Iuliana este cinstită și de creștinii apuseni, de cei din Italia și mai ales de cei din Olanda.

Floare 02 Bun

Etimologia / semnificația numelui Iuliana

În primul rând "La mulți ani!" tuturor celor care poartă numele Sfintei Mucenițe Iuliana!

IULIANA - originea acestui nume este și astăzi destul de incertă. Teoriile includ:

  1. Din latinescul târziu "Iūlius", însemnând "tineret, tânăr, juvenil".
  2. Un zeu suprem din latinescul și proto-indo-europeanul "*djew > iou-pater > Juppĭtĕr". Jupiter este regele zeilor și zeul cerului și al tunetului în religia romană. În explicarea acestui nume, specialiștii pornesc de la forma mai veche a numelui, "Iulus", care are la bază un cuvânt neatestat - "iouilios", înrudit cu latinul "Iovis", numele divinității supreme. Semnificația numelui "Iulia", "Iuliana" este "lumina cerului", datorită cuvântului "Iovis" din latina clasică.
  3. Din greaca veche "Íoulos (ἴουλος)", adică "cu păr, cu barbă puf".

Gens Julia sau Iulia a fost una dintre cele mai vechi familii de patricieni din Roma antică. Membrii Gens au atins cele mai înalte demnități ale statului în cele mai vechi timpuri ale republicii. Iulius este a cincea lună a calendarului roman. Luna a fost redenumită în onoarea lui Gaius Iulius Caesar după moartea sa, deoarece s-a născut în această lună. În Roma republicană, luna era cunoscută oficial ca Quintilis, "a cincea". Iulie este a șaptea lună a anului în calendarele iulian și gregorian.

Derivate ale numelui Iuliana

Iuliana, Iulia, Julie, Juliea, Julienne, Juliette, Julieta; Germană: Julius, Julla, Julian, Juliana, Julietta, Giulio, Giulla, Giuliano, Giulietta, Jullo, Julk, Jullais; Maghiară: Gyula, Julianusz, Julia, Julianna, Julletta; Bulgară: Iulli, Iulia, Iulian, Iuliana, Iulleta; Poloneză: Julla; Rusă Iulii, Iulia, Iulian, Iuliana, Ulian.

Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Iuliana?

Conform calendarului ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în data de 21 decembrie când este pomenit Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia - fecioara.

Sursă EN: Name-Doctor.

Floare 02 Bun

Icoana Sfintei Mucenițe Iuliana din Nicomidia

Sfânta Muceniță Iuliana se înfățișează tânără, fiind săvârșită de sabie. Se mai pot reprezenta și scenele din viața Sfintei, pe baza regulilor de reprezentare bizantine. Frecvent, în iconografia occidentală, Sfânta Iuliana apare ținând un diavol înaripat legat cu un lanț, amintind de episodul din viața ei, de izbânda sa asupra necuratului.

Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia - fecioara 21 decembrie
Icoana Sfintei Mucenițe Iuliana din Nicomidia - fecioara

Cartea în format fizic ➡ Dionisie din Furma - Erminia Picturii Bizantine, p. 193

Floare 02 Bun

Rugăciune către Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia - fecioara

Rugăciune pentru paza fecioriei și a dreptei credințe către Sfintele Mucenițe Tecla, cea întocmai cu apostolii, Doroteea din Cezareea Capadociei, Eufrasia și Iuliana din Nicomidia, Pelaghia și Iustina din Antiohia Siriei, Agata și Lucia din Sicilia, Drosida, Cecilia, Agnia și Lucia din Roma dimpreună cu toate Sfintele Mucenițe Fecioare (a Episcopului Macarie Drăgoi)

Sfintelor Mucenițe Tecla, cea întocmai cu apostolii, Doroteea din Cezareea Capadociei, Eufrasia și Iuliana din Nicomidia, Pelaghia și Iustina din Antiohia Siriei, Agata și Lucia din Sicilia, Drosida, Cecilia, Agnia și Lucia din Roma, dimpreună cu toate Sfintele Mucenițe Fecioare, făclii de Dumnezeu aprinse v-ați făcut întru dreapta credință, alungând întunericul păgânesc și cel al patimilor stricăciunii. Cu osârdie și curaj ați păzit dreapta credință și fecioria trupului, pe chinuitorii ucigași de creștini înfruntând și cununile muceniciei dobândind.
O, Sfântă Tecla cea întocmai cu apostolii, prima între mucenițe, alesul vlăstar al Iconiei, care, la auzul propovăduirii Sfântului Apostol Pavel, de dragostea lui Hristos te-ai rănit și ai făgăduit că nici părinții tăi, nici mânia, nici amenințările sau chinuirile tiranilor fără de omenie nu te vor mai despărți de Mirele tău cel ceresc. Tu, cea preacinstită, primind binecuvântarea „Apostoluluineamurilor”, care ți-a fost sprijin și întărire, împreună cu Sfântul Barnaba, prin rugăciune fierbinte ai înduplecat pe Dumnezeu să stingă cu rouă din cer rugul pe care te-au urcat idolatrii. Fiarele sălbatice cele asmuțite asupra ta le-ai îmblânzit, la care minune păgânii au exclamat: „Mare este Dumnezeul creștinilor!”. Tu, cea aleasă dintre miresele lui Hristos, din pustia Seleuciei și pe sacerdoții păgâni ai chemat la baia Botezului, multe semne și minuni săvârșind cu puterea Preasfintei și de viață Făcătoarei Treimi. Sfântă Întâi Mare Muceniță Tecla, cea grabnică ajutătoare celor care se nevoiesc cu bună rânduială și sunt cuprinși de felurite suferințe și chinuri, roagă-te pentru noi, dimpreună cu toate celelalte mucenițe fecioare, ocrotitoarele monahiilor care se afierosesc Domnului.
O, Sfântă Muceniță Doroteea, mult iubitoare de feciorie, ocrotitoare a grădinarilor, odraslă aleasă a Cezareei cea din Capadocia, tu, la credință ai întors și cununa muceniciei ai mijlocit surorilor care, din pricina persecuțiilor, oarecând lepădaseră numele de creștin. Cumplitele suplicii cu credință ai îndurat pentru Hristos, cântând cu bucurie imnele Paradisului. Tu, cea care pe aristocratul păgân Teofil, cel care în batjocură ți-a cerut de îndată câteva mere și flori din Grădina Mirelui tău, l-ai rușinat când în pânză nepătată i-ai adus trei mere și trei trandafiri, ofrande dăruite ție de înger, la care minune, săvârșită în friguroasa lună a lui februarie, acela îndată s-a făcut creștin, primind și el cununa slavei mucenicilor.
O, Sfântă Muceniță Eufrasia din Nicomidia, tu, care în vremea cumplitei persecuții a împăratului Maximian te-ai rugat lui Dumnezeu să păstreze neîntinată a ta feciorie, iar pe tiranii cei fără de omenie, atrași nebunește de frumusețea chipului tău, cu dumnezeiască înțelepciune i-ai biruit. Călăii au crezut cuvântului tău că ierburile arătate de tine sunt asemenea unei armuri și pot să stea chiar și împotriva ascuțișului sabiei, iar, când te-ai oferit să îi încredințezi de aceasta prin propriul exemplu, au lovit cu putere, coborând pe sfințitul tău creștet cununa muceniciei cea dăruită ție de Hristos.
O, Sfântă Muceniță Iuliana din Nicomidia, iubitoarea de feciorie, ocrotitoarea bolnavilor și izgonitoarea demonilor, tu, care din părinți bogați te-ai născut și înțelepciunea ai iubit, mântuirea ai dorit și Botezul creștin în ascuns ai primit. Tu, cea care pe Hristos, Singurul Mire, ai dorit, suferind bătăi și chinuri din invidia celui rău, care în propriile-i unelte i-a transformat pe tatăl tău și pe guvernatorul cel idolatru. Tu, cu exemplul mărturisirii, 500 de bărbați și 130 de femei de la păgânism ai convertit, suferind cu ei moarte martirică.
O, Sfântă Muceniță Pelaghia din Antiohia Siriei, deși aveai doar 15 ani, soldații cei fărădelege ai crudului împărat Dioclețian voiau să siluiască fecioria ta, dar te-ai rugat Mântuitorului și ai ales moartea martirică decât căderea în păcat. Pentru iubirea curăției, însuși Marele Ioan Gură de Aur te-a proslăvit în al său cuvânt, lăudând întreaga ta înțelepciune pe care ai păzit-o cu prețul vieții.
O, Sfântă Muceniță Iustina din Antiohia Siriei, tu, care te-ai dăruit Mirelui Ceresc și ai ales să trăiești viață de feciorie, tu, care ai stat împotriva avansurilor pătimașului tău pretendent, care, în nebunia sa de a te cuceri, a apelat la vrăjitorul Ciprian, cel care a slobozit împotriva ta, a familiei tale și a întregului oraș cohorte de demoni și vrăji cumplite, încercând să te momească, dar, văzând că tăria acestora e neputincioasă în fața rugăciunilor tale, s-a convertit și el, până la urmă, și a primit cununa martiriului alături de tine în zilele lui Dioclețian.
O, Sfântă Muceniță Agata, deși erai doar o adolescentă, ai socotit bogăția căii creștine mai presus de bunăstarea părinților tăi, alegând să te afierosești Mântuitorului încă din pruncie. La nebunia guvernatorului Quintian, care încerca să te seducă, ai răspuns cu păzirea neclintită a îndemnurilor lui Hristos. Văzând tiranul că niciun chin nu folosește, a poruncit să te arunce în temniță, unde însuși Petru, verhovnicul apostolilor, a îngrijit rănile tale înainte de a-ți încredința sufletul în mâinile Domnului. Mare este jertfa ta, mare este și îndrăzneala pe care ai câștigat-o înaintea lui Dumnezeu, salvând cu sfintele tale rugăciuni orașul Catania, atunci când a erupt vulcanul Etna.
O, Sfântă Muceniță Lucia din Siracuza, după ce ai împărțit averea ta săracilor, ai ales calea fecioriei de dragul lui Hristos. Orbirea celui care, stăpânit de patimi și neacceptând refuzul tău de a-i deveni soție, ai înfrânt-o cu puterea rugăciunii și a îndelungii răbdări. Însă pătimașul bărbat te-a denunțat guvernatorului că ești creștină, fiind condamnată să suferi rușinea prostituției, însă cu tărie de la Dumnezeu ai stat nemișcată, păstrându-ți puritatea. Fiind supusă la multe chinuri, ai răspândit cu și mai multă putere tuturor lumina lui Hristos, devenind ocrotitoarea și vindecătoarea celor cuprinși de orbire sufletească și trupească.
O, Sfântă Muceniță Drosida, fiica împăratului Traian, cea care în ascuns uceniță a lui Hristos erai și ajutai pe sfinți să culeagă trupurile martirilor și să le îngroape ca niște odoare de mare preț. Tu, care, împreună cu alte cinci creștine, ai fost capturată de soldații tatălui tău și aruncată în închisoare, văzând mucenicescul sfârșit al acestora și dorind să intri la Nunta Fiului cu haina sufletului luminată și curată, ai primit de la Dumnezeu Botezul dorinței și, apoi, nesocotind rugămințile tatălui tău după trup, la locașurile Părintelui ceresc ai năzuit, primind, prin Botezul sângelui, cununa cea neveștejită a muceniciei.
O, Sfântă Muceniță Cecilia, în cetatea vestită a Romei te-ai născut și din fragedă pruncie pe Hristos ai slujit, făgăduind să trăiești în feciorie toată viața. Dar când părinții tăi au vrut să te căsătorească, pe Domnul ai rugat fierbinte ca logodnicul tău, Valerian, să creadă și el și astfel să îți păzești legământul. Primind Botezul împreună cu fratele său, Tiburtie, cinstitul Valerian s-a făcut pildă multor creștini, împreună cu tine virtuțile cele alese cu râvnă lucrând. Dar, arestat fiind pentru misiunea creștină pe care o împlinea, pe tine avându-te ca mijlocitoare și împreună rugătoare, pe călăul cel fără de omenie de la rătăcirea idolilor l-ați întors. Dându-vă, așadar, împreună sufletul lui Iisus, Mirele Cel Ceresc, cu scump sângele vostru pământul ați sfințit.
O, Sfântă Muceniță Agnia, care te-ai jertfit în cetatea Romei ca o mielușea pentru Mielul lui Dumnezeu Care ridică păcatele lumii, tu, care din părinți creștini te-ai născut și Domnului I te-ai închinat din pruncie. Tu, care ai refuzat să fii mireasa altui mire și pe eparhul cel răucredincios l-ai refuzat, drept pentru care te-a trimis într-o casă de desfrânări pentru a întina evlavia și fecioria ta, deși erai doar o copilă, însă un înger al Domnului îți era alături, păzindu-te de toți cei se apropiau de tine cu gânduri necuvioase.
Iar tu, o, Sfântă Muceniță Lucia din Roma, care, cu înțelepciunea cea de negrăit dăruită ție de Domnul, ai întors la credința creștină pe guvernatorul Rix, care încerca să te convingă să te lepezi de Hristos și, împreună cu el, și alți 24 de creștini, ai primit cununa nepieritoare, păzindu-ți întreagă fecioria.
Pentru aceasta, cu multă dragoste vă cinstim, însă, iarăși, vrăjmașul mântuirii noastre, nesuferind a voastră cinstire și mărturie pentru întreaga feciorie, cu gând viclean, în aceste vremuri în care oamenii au slăbit în credință, caută de multe ori ca sărbătoarea voastră să o prefacă în ocară. Sfintelor Fecioare Mucenițe, cumplite vremuri pentru creștini trăim! Dreapta credință este batjocorită, cele firești sunt răstălmăcite și vrăjmășite, căsătoriile întru silnicie sunt schimbate după legea desfrânării, împotriva legii lui Dumnezeu, iar îndemnurile spre patimile cele rușinoase trupești ca un foc au cuprins întreaga lume. Într-un astfel de cuptor al ispitelor stăm noi, creștinii acestui veac. Pentru aceasta venim către voi, Sfintelor Mucenițe ale lui Hristos, și cu lacrimi și credință ne rugăm: Întru curăție ne întăriți! Întru credință ne ocrotiți! Cu cei ce urmează Mirelui Hristos ne socotiți, iar de cei fărădelege ne păziți și ne osebiți. Dați-ne curaj, înțelepciune, bărbăție și dragoste de Dumnezeu și de aproapele, să putem trece nevătămați noaptea acestui veac! Ajutați-ne să urmăm Păstorului Hristos, iar nu lumii! Rugămu-ne vouă, blândelor mielușele, luați aminte la multele noastre neputințe și fiți-ne lumină, zid de apărare, izvor de milă și de faceri de bine acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Floare 02 Bun

Cântări Liturgice

Tropar - Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia - fecioara, glasul al 4-lea

Mielușeaua Ta, Iisuse, Iuliana, strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc și împreună mă răstignesc, și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană, primește-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.

Condac - Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia - fecioara, glasul 1

Preafrumoasă fecioară ai fost, o, înțeleaptă Iuliana; și cum sufletul tău a fost rănit de dragostea Făcătorului tău, așa și trupul ți-a fost străpuns cu minunate răni mucenicești, ce te-au împodobit ca pe o mireasă a Lui Hristos și muceniță a lui; iar acum, precum te odihnești în cămara cerească de nuntă, roagă-te pentru noi toți.

Condac - Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia - fecioara, glasul al 3-lea

Cu frumusețile fecioriei împodobindu-te, fecioară, și cu cununa muceniciei acum încununându-te, Iuliana, dăruiești tămăduiri celor ce sunt în nevoi și boli și izbăvire celor ce se apropie de racla ta, din care Hristos, izvorăște dumnezeiesc dar și viață veșnică.

Floare 02 Bun

Viața completă - Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia - fecioara (Viețile Sfinților)

Nicomidia, preamărita cetate a Bitiniei, se îndeletnicea foarte mult întru slujirea idolilor, pe vremea când domnea Dioclețian la apus și Maximian la răsărit, amândoi împărați păgâni. În acea cetate era atunci un om bogat și cinstit, cu numele African, care foarte mult se ținea de păgânătatea elinească. Acesta avea o fiică, cu numele Iuliana, care, după ce a început a veni în vârstă, a înflori cu frumusețea și a-și arăta înțelepciunea și obiceiurile cele bune, a logodit-o cu un oarecare din suita împărătească, cu numele Elevsie. Dar a amânat nunta, până la vremea aceea când ar fi mai bine a se face.

În acea vreme, fecioara auzind propovăduirea Evangheliei pentru Hristos, a crezut în taină, pentru că văzând cerul și pământul, marea și focul, căuta pe Cel ce le-a zidit și din zidiri s-a învățat a cunoaște pe Ziditorul, precum grăiește Sfântul Pavel: Cele nevăzute ale Lui de la zidirea lumii, din făpturi sunt văzute. Deci grăia întru sine fecioară, cea cu bună cunoștință, unul este Dumnezeu cel adevărat, Căruia, se cuvine a ne închina, iar idolii, cei fără suflet nu sunt dumnezei, ci locașuri drăcești. Ea se nevoia în rugăciuni și în citirea dumnezeieștii Scripturi, învățând legea Domnului, ziua și noaptea, în taină de tatăl său, care era mare prieten al păgânilor și vrăjmaș al creștinilor.

Iar mama ei, deși era elină, nu se îngrețoșa de dreapta credință creștinească, însă de amândouă nu ținea seamă, căci nici nu slujea idolilor cu osârdie, nici nu cinstea pe Hristos cu bună credință și nici nu ținea seamă ce credință are fiica ei. De aceea, cu greu putea fericita fecioară a tăinui de tatăl său credința cea întru Hristos și a se îndeletnici în rugăciuni și în citiri, mai ales că maica ei nu lua seamă de aceea. Având inima sa plină de dragostea lui Dumnezeu și întărită întru bună credință, se gândea cum ar putea să scape de logodnicul ei și să se dezlege de însoțirea nunții cu păgânul, apoi să-și păzească fecioria curată de către închinătorul de idoli și să-și ferească trupul neatins de sluga diavolului.

Diavolul învins de Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia
Diavolul învins de Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia

Deci, venind vremea nunții, a trimis Iuliana la Elevsie, logodnicul său, zicând: "Nu te pregăti în zadar de nuntă căci să știi că nu voi merge după tine, de nu te vei face mai întâi eparh laturii acesteia". Aceasta a făcut-o sfânta, crezând că este cu neputință lui Elevsie a câștiga dregătoria eparhiei și, cu acea pricină, va scăpa de însoțirea lui. Iar Elevsie, robit fiind de dragostea ei, a început în tot chipul a se îngriji de dregătoria eparhiei, pe de o parte prin rugămințile cele cu sârguință, iar pe de alta prin daruri mari și prin mijlocitori foarte puternici.

Cerând la împăratul Maximian ca să-l cinstescă cu acea dregătorie, abia după multă vreme și după multă bogăție a dobândit ceea ce dorea, ajutându-i diavolul. Pentru că diavolul, vrând să risipească gândul cel bun al fecioarei a ajutat lui Elevsie, care, făcându-se eparh, îndată a trimis la logodnica sa, zicând: "Bucură-te, Iuliano, că mă ai pe mine mirele tău, luminat cu slavă, căci, iată, sunt eparh; deci, fii gata de nuntă". Iuliana, văzând că n-a reușit cu acel meșteșug a scăpa din cursă lui, a descoperit ceea ce de mult tăinuia în inima sa, răspunzându-i: "Bine este a te învrednici de a fi eparh, dar de nu te vei închina Dumnezeului meu și de nu vei sluji Domnului Iisus Hristos, Căruia și eu Îi slujesc, apoi caută-ți altă soție, pentru că eu nu voiesc să am bărbat necredincios". Acestea auzindu-le Elevsie, s-a mirat de schimbarea logodnicei sale și s-a mâniat foarte. Deci, chemând pe tatăl ei, African, l-a întrebat: "Pentru ce fata ta se leapădă de zeii noștri și pe mine mă urăște?". Și i-a spus lui toate cuvintele ei, pe care i le aduseseră trimișii.

African, auzind acestea și minunându-se de lucrul cel neașteptat, nu cu mai puțină mânie decât eparhul, s-a aprins asupra Iulianei, fiind asemenea mare râvnitor pentru necurații zei. Deci, întorcându-se îndată la casa sa, mai întâi cu blândețe și părintește a început a întreba pe fiica sa: "Spune-mi, fiica mea iubită și lumina ochilor mei cea dulce, pentru care pricină te lepezi de nuntă și te întorci de către eparh?". Ea, nerăbdând a auzi numele lui, a răspuns: "Lasă, tată, căci mă jur pe nădejdea mea, pe Domnul meu Iisus Hristos, că de nu va primi Elevsie mai înainte credința mea, nu va fi părtaș nunții mele. Căci ce este aceasta a fi cu trupul uniți, iar cu duhul despărțiți și a fi vrăjmași unul cu altul?". Tatăl său, umplându-se de nesuferită mânie, a zis: "Oare ai nebunit, ticăloaso și voiești să fii muncită?". Fecioară a răspuns: "Munci voiesc pentru Hristos". Tatăl său a zis: "Mă jur pe marii zei, Apolon și Artemida, că fiarelor și câinilor voi da trupul tău spre mâncare". Iar sfânta a răspuns: "Dar pentru ce zăbovești? Să vină câinii, să vină fiarele și mai multe chinuri de se poate să-mi fie, pentru că mă voi bucura, murind pentru Hristos și primind de la El mări răsplătiri". Apoi iarăși tatăl său, voind s-o vâneze, cu meșteșug a lăsat mânia și, cu dragoste, vorbea către dânsa, rugând-o și sfătuind-o ca să nu-i fie neascultătoare.

Diavolul legat de Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia
Diavolul legat de Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia

Iar ea, fiind plină de nădejdea cea bună, cu glas tare zicea: "Oare și tu ești asemenea zeilor tăi celor surzi, urechi având și neauzind? Nu ți-am spus acestea mai înainte cu jurământ, că nu voi avea parte cu Elevsie, dacă nu se va îndupleca mai întâi să se închine Hristosului meu?". Tatăl său, auzind acestea, a închis-o într-o cămară. Apoi iarăși a scos-o și se nevoia cu cuvinte bune, cu momeli, cu lacrimi fierbinți, a întoarce pe sfânta către cinstirea zeilor și către dragostea lui Elevsie. Iar fecioara cea plină de bărbăție, iarăși a strigat: "Nu voi jertfi zeilor, nu mă voi închina ciopliților, nu voi iubi pe păgânul Elevsie! Lui Hristos unuia mă închin, pe Hristos cinstesc, pe Hristos iubesc!".

Atunci tatăl său, mâniindu-se, a apucat-o și a bătut-o fără cruțare, aruncând-o la pământ, trăgând-o de păr și călcând-o cu picioarele, fiind nu ca un tată, ci ca un muncitor, nearătând deloc milostivire părintească și uitând dragostea cea firească de tată, în cumplita sa iuțime și mânie. Deci, a bătut-o până a obosit el, iar fericită fecioară a rămas de-abia vie. După această a trimis-o la Elevsie eparhul, logodnicul ei, spunându-i să facă ce vrea cu dânsa. Iar el, fiind trecut cu vederea de dânsa, o! cât se iuțea, suflând de mânie și scrâșnind cu dinții asupra ei și nu puțină ocară socotea aceea, fiindcă s-a scârbit de dânsul și s-a lepădat de dragostea lui. Apoi se bucura foarte că a căzut în mâinile lui și a dobândit stăpânire asupra ei. Deci îndată a gândit să o judece, fiind eparh, pentru că nu cinstește pe zei, iar cu fapta răzbunându-se pe ea căci nu-l voiește.

Șezând la judecată, a poruncit să aducă la întrebare pe mielușeaua lui Hristos. Când s-a adus sfânta fecioară Iuliana la judecată înaintea lui Elevsie, logodnicul său, cu frumusețea ei strălucea ca o rază de soare și toți, întorcându-și ochii spre dânsa, s-au minunat de bună-cuviința chipului ei. Atunci Elevsie, căutând spre dânsa, s-a îmblânzit și mânia lui, în dragoste s-a prefăcut. La început nu putea să zică către dânsa nici un cuvânt aspru, ci cu pace și cu dragoste vorbea, legat fiind de frumusețea ei feciorească. Deci a zis: "Crede-mă, o, preafrumoasă fecioară, că de mă vei alege pe mine, ca să-ți fiu bărbat, te vei izbăvi de toate muncile cele grele care au să ți se întâmple, chiar de nu vei aduce jertfă zeilor, căci nu te voi sili, decât numai să voiești nunta". La acestea mireasa lui Hristos a răspuns: "Niciun cuvânt, nicio muncă, nici însăși moartea nu mă va îndupleca să mă însoțesc cu tine, până nu te vei face creștin și nu vei primi Sfântul Botez". Zis-a Elevsie: "Și aceasta aș fi făcut-o, o, preaiubito, de nu m-aș fi temut de mânia cea împărătească; căci de va afla împăratul, nu numai această dregătorie mare, ci împreună cu dregătoria îmi va lua și viața".

Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia - fecioara 21 decembrie
Diavolul învins de Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia

Sfântă a zis: "Dacă tu astfel te temi de împăratul cel muritor și vremelnic, care numai peste trup are stăpânire, iar nu și peste suflet, apoi eu, având Împărat fără de moarte, Care stăpânește peste toți împărații și peste toată suflarea și sufletul omenesc, nu mă voi teme? Și cum mă voi uni cu vrăjmașul Lui, prin legătura însoțirii? Dacă cineva din robii tăi s-ar fi însoțit cu vrăjmașul tău, oare ai fi binevoit la aceasta? Oare nu te-ai fi mâniat asupra robului tău? Deci nu te înșela, nici nădăjdui, că mă vei îndupleca cu cuvinte dulci. Apoi, de voiești, apropie-te și tu de Dumnezeul meu, iar de nu, omoară-mă, în foc aruncă-mă, cu bătăi mă rănește, fiarelor mă dă și oricare munci voiești, pune-le asupra mea, dar eu ție nu mă voi supune. Căci tu îmi ești urât și însoțirea ta îmi este ca o împrietenire cu dracii, iar nunta ta ca o groapă întunecoasă, pusă înaintea ochilor mei!".

Auzind acestea, Elevsie, îndată i s-a adăugat peste focul dragostei, focul mâniei și-i ardea fața ca focul. Căci astfel este dragostea, când este trecută cu vederea și nebăgată în seamă. Deci, a poruncit să o dezbrace și s-o întindă în patru părți, legând-o cu frânghii de mâini și de picioare și s-o bată cu vine uscate și cu vergi, foarte tare. Și a fost bătută sfântă de șase ostași multă vreme, până când au ostenit. Iar ea, deși era cu firea vas neputincios, răbda cu bărbăție. Și, poruncind eparhul ostașilor să înceteze a o mai bate, a zis către ea: "Iată, o, Iuliano, acestea sunt începuturile muncilor tale și încă fără de asemănare mai mari chinuri te așteaptă, de nu vei aduce jertfă marei Artemida". Iar mucenița, mai cu înlesnire răbda bătăile cele date de ei, decât a auzi pe Elevsie grăindu-i și așteptând încă a o îndupleca către voia sa. Apoi a răspuns: "O, cu adevărat nebun și fără de minte, pentru ce nu mă muncești mai mult, ce aștepți încă? Căci mai gata sunt eu a răbda munci, decât tu a mă munci".

Atunci, sfânta a fost spânzurată de părul capului și a stat astfel o parte din zi, încât și pielea capului și fața ei s-au ridicat în sus de la locul lor, iar sprâncenele s-au ridicat mai sus decât fruntea. Iar Elevsie, din dragostea ce o avea către dânsa, având încă nădejde, o sfătuia cu cuvinte bune ca să se cruțe. Deci, zicându-i multe cuvinte momitoare și rugătoare, văzând că nu sporește nimic, mai mult s-a mâniat și a poruncit să-i ardă coastele cu țepușe de fier înroșite, apoi să-i ardă subțiorile și mijlocul șalelor. După aceea, coborând-o de la locul de muncă, i-au legat mâinile înapoi și cu un fier ascuțit au străpuns mijlocul ei, apoi, abia vie fiind, au aruncat-o în temniță.

Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia - fecioara 21 decembrie
Diavolul legat de Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia

Zăcând sfânta, aruncată în temniță pe pământ, striga către Dumnezeu: "Doamne, Dumnezeul meu, Atotputernice, Cel ce ești nebiruit în putere și tare întru lucruri, ia de la mine necazurile acestea și mă izbăvește de durerile care m-au cuprins, precum pe Daniil de la lei, pe Tecla din foc și de la fiare. Tatăl meu și maica mea m-au lăsat, iar Tu, Doamne, nu Te depărta de la mine, ci precum ai păzit odată pe Israel, care fugea prin mare, iar pe vrăjmașii lui i-ai înecat, astfel și pe mine acum mă păzește. Iar pe Elevsie, care a ridicat război asupra mea și împreună cu el și pe satana, care se sârguiește să-mi facă împiedicare, sfărâma-i, Împărate nebiruit".

Astfel grăind sfânta către Dumnezeu și încă rugăciunea fiind în gura ei, vrăjmașul cel nevăzut, prefăcându-se în înger luminat, a venit la dânsa și a zis: "O, Iuliano! rabzi munci grele, dar încă mai grele și mai multe și cu adevărat nesuferite ți-a gătit Elevsie, iar tu, când vei fi scoasă, jertfește îndată, pentru că nu poți mai mult să rabzi cumplitele munci". Atunci sfânta l-a întrebat: "Cine ești tu?". Iar diavolul i-a răspuns: "Îngerul lui Dumnezeu sunt și de vreme ce mult se îngrijește de tine Dumnezeu, de aceea m-a trimis la tine, voind să te supui eparhului și să nu piară trupul tău cel sfărâmat cu multe munci, căci mult îndurat este Domnul și-ți va ierta aceea pentru neputința trupului tău rănit".

Acestea auzind, mucenița s-a înspăimântat și s-a tulburat, căci vedea pe cel ce se arătase, cu chipul de înger, dar cu sfatul fiindu-i vrăjmaș. Apoi, suspinând din adâncul inimii și umplându-i-se ochii de lacrimi, a zis: "Doamne, Dumnezeul meu, Ziditorule al tuturor, pe Care Te laudă puterile cerești și de Care se cutremură mulțimea dracilor, nu mă trece cu vederea pe mine, care pătimesc pentru Tine, că nu cumva în loc de dulceață, să-mi dea mie amărăciune vrăjmașul meu, ci arată-mi cine este acesta care grăiește acum? Cine este cel ce zice că este robul Tău?".

pravila - Floare

Așa a strigat sfânta și îndată a fost auzită. Căci a venit din cer glas, zicând: "Îndrăznește, Iuliano, Eu sunt cu tine, iar pe cel ce a venit la tine, prinde-l că ți-am dat stăpânire și putere asupra lui și de la el însuși te înștiințează cine este și pentru ce a venit la tine". Astfel glasul a urmat rugăciunii, iar glasului, minunea, pentru că îndată s-au dezlegat legăturile și a căzut lanțul de pe coapsele ei. Apoi s-a sculat sfântă de la pământ sănătoasă și tare cu trupul. Iar diavolul stătea nemișcat, fiind ținut cu puterea lui Dumnezeu, legat fiind cu legături nevăzute. Și l-a apucat mucenița ca pe un rob netrebnic și l-a întrebat ca la o judecată cine este, de unde și de cine este trimis? Iar el, deși plin de minciuni, însă fiind silit de puterea Ziditorului tuturor care îl muncea pe el, chiar nevrând, a început a spune adevărul:

"Eu sunt un diavol din domnii cei mai dinții ai întunericului, trimis de tatăl meu satana ca să te ispitesc și să te înșel pe tine. Pentru că mare rană am primit prin rugăciunile tale de la întreaga înțelepciune feciorească și de la răbdarea ta cea bărbătească. Eu sunt acela care, odată cu pierzarea, am sfătuit pe Eva în Rai ca să calce porunca lui Dumnezeu. Eu am îndemnat pe Cain să ucidă pe fratele său Abel. Eu am învățat pe Nabucodonosor să pună chipul cel de aur în câmpul Deira. Eu sunt acela care am înșelat pe evrei ca să se închine idolilor. Eu l-am înnebunit pe înțeleptul Solomon, făcându-l iubitor de femei. Eu am sfătuit pe Irod spre uciderea pruncilor și pe Iuda la vânzarea Învățătorului său, apoi și pe el la spânzurare. Eu am ridicat pe evrei ca să-l ucidă pe Ștefan cu pietre și pe Neron să spânzure pe Petru cu capul în jos, iar pe Pavel să-l taie cu sabia".

Auzind acestea, Sfânta Iuliana a făcut altă minune, căci alte legături și bătăi a pus asupra lui, afară de acele nevăzute cu care diavolul se legase de la Dumnezeu și, el fiind legat, ea îl bătea. Și o! minune, că pe duhul cel fără de trup și nematerial, a putut sfânta a-l lega cu legături materiale și a-l bate. Căci puterea lui Dumnezeu, care îl ținea cu legături nescăpate și cu nemincinoase răni îl muncea, l-a dat nevăzut în stăpânirea iubitei Sale mirese. Iar diavolul răbda dureri din mâinile cele feciorești, ca și din mâinile lui Dumnezeu, pentru că cu biciul material i se dădeau răni nemateriale, adică din acelea cu care se muncește de la Dumnezeu neamul diavolesc.

pravila - Floare

Atunci diavolul a început a striga: "Vai, mie, ce voi face acum și cum voi scăpa? Pe mulți am înșelat și i-am aruncat în nevoi, iar acum singur înșelându-mă, am căzut în nevoie. Pe mulți i-am înfășurat cu legături și cu răni, iar acum sunt singur legat și cu bătăi rănit de mâinile feciorești. Pe mulți i-am robit mie, iar acum singur sunt ținut, ca un rob și ca un prădat. O! tatăl meu satana, pentru ce m-ai trimis aici, cum n-ai știut ce mi se va întâmpla? Cum n-ai știut că nimic nu este mai puternic decât fecioria și nimic nu este mai tare decât rugăciunile cele mucenicești?". Astfel Sfânta Iuliana, muncind pe diavol toată noaptea, dimineața eparhul a poruncit s-o scoată din temniță, dacă este vie.

Venind sfânta și trăgând după sine pe diavol, l-a aruncat la un loc de gunoaie ce s-a întâmplat în cale, apoi a venit înaintea lui Elevsie, strălucind cu frumusețea feței și cu podoaba cea dintâi, fiind cu tot trupul sănătoasă, ca și cum n-ar fi primit nici o muncă. Muncitorul minunându-se, a zis către dânsa: "Spune-mi, Iuliano, când și cum ai învățat această vrăjitorie și cu ce meșteșug te-ai tămăduit așa degrabă de răni, încât nimic nu se mai află pe tine?". Sfântă a răspuns: "Nu este în mine nici un meșteșug vrăjitoresc, ci puterea cea dumnezeiască negrăită și atotputernică m-a tămăduit, care nu numai pe tine, ci și pe tatăl tău satana l-a umplut de rușine. Pe mine m-a făcut mai puternică decât voi amândoi, că și tu și domnul tău, diavolul, sunteți sub picioarele mele, pentru că am legat pe stăpânul tău, căruia îi slujești și muncile tale în nimic le-am socotit. Astfel, Hristosul meu a sfărâmat aici puterea voastră, iar acolo, ție și tatălui tău și slujitorilor voștri, v-a gătit focul cel veșnic, tartarul cel înfricoșat, întunericul cel dinafară și viermii cei neadormiți, pe care munci le vei moșteni degrabă".

Tiranul, auzind din gura sfintei despre focul cel veșnic, îndată a poruncit să gătească un foc mare și a ars un cuptor, unde a aruncat pe sfânta. Ea, stând în văpaia focului nevătămată, se ruga către Domnul său cu lacrimi și acele puține lacrimi s-au făcut ca două râuri mari, care au stins tot focul. Atunci poporul Nicomidiei a fost cuprins de mare spaimă și a crezut în Hristos, ca la cinci sute de bărbați, iar femei o sută treizeci. Aceștia toți au strigat: "Unul este Dumnezeu, unul este Acela pe Care Îl proslăvește mucenița Iuliana și noi credem într-însul, iar de închinarea idolilor cea elinească ne lepădăm. Suntem creștini, să vină peste noi sabia, focul și orice fel de moarte cumplită, suntem gata împreună cu Iuliana a muri pentru unul adevăratul Dumnezeu".

pravila - Floare

Zicând ei aceasta cu mare glas, îndată a poruncit eparhul să scoată ostașii înarmați și pe toți cei ce au crezut, despărțindu-i din priveliște, să-i taie până la unul. Și așa s-a făcut. Apoi toți cu bucurie își plecau grumajii sub sabie și mureau pentru Hristos, botezându-se în sângele lor. Muncitorul, cu neîmblânzita mânie, tulburându-se, a poruncit să arunce pe sfânta, goală, într-o căldare plină cu plumb topit și s-o fiarbă mult timp, ca pe niște bucate. Dar sfintei i s-a făcut căldarea aceea ca o baie caldă, după multe osteneli, nevătămând deloc trupul ei cel curat, decât numai a o spăla ca o baie minunată, căci s-a pogorât la dânsa îngerul Domnului și a păzit-o nevătămată. Iar focul s-a pornit asupra celor ce stau împrejur și a făcut ceea ce altădată a făcut cuptorul haldeilor, căci pe toți câți i-a ajuns, i-a făcut cenușă. Apoi și căldarea s-a sfărâmat și a ieșit mucenița întreagă, iar poporul, înspăimântându-se, o înconjura ca pe o zidire înaltă căci sfânta era cu statul mai înaltă decât toți.

Văzând muncitorul toate acestea și pe schingiuitorii săi mistuiți de foc, s-a îndrăcit de mânie și nu se pricepea ce va face mai mult, căci acum slăbiseră toate chinurile lui. Deci, fiind rușinat și batjocorit de o fecioară, a început a-și smulge părul, a-și zgâria fața, a-și rupe hainele de pe dânsul și a vorbi multe hule și cuvinte dosăditoare asupra zeilor săi, căci slujind lor, n-a putut să biruiască pe o fecioară. Apoi a osândit pe Sfânta Muceniță Iuliana la tăiere de sabie. Și a venit iarăși diavolul acela care fusese prins și bătut de sfânta muceniță în temniță, dar stătea departe - că încă se temea și pomenea bătăile - și ca un om se bucură pentru osândirea ei la moarte. Apoi îndemna pe gealați s-o ia mai degrabă și s-o omoare. Sfânta fecioară, când s-a uitat asupra lui cu ochi groaznici, îndată diavolul a tremurat și a strigat: "Vai, mie, că iarăși vrea să mă apuce în mâinile sale această nemilostivă!". Zicând acestea înaintea tuturor, a pierit dinaintea lor, iar ostașii, luând pe muceniță, au dus-o la locul de ucidere.

pravila - Floare

Sfânta mergea ca și cum ar merge la o nuntă și se grăbea, bucurându-se și veselindu-se. Apoi, rugându-se, și-a plecat sub sabie sfântul său cap și a fost tăiat, unindu-se cu iubitul său Mire, Hristos Domnul, pentru Care a pătimit cu osârdie. Iar o femeie oarecare, romană, cu numele Sofia, venind atunci în Nicomidia pentru o trebuință oarecare și întorcându-se înapoi la Roma, a luat cu dânsa trupul muceniței lui Hristos, Iuliana și, ducându-l în casa sa, după o vreme a zidit o biserică frumoasă în numele ei, precum se cuvenea muceniței și a pus într-însa sfintele ei moaște cu mare slavă. Iar pe Elevsie degrabă l-a ajuns pedeapsa lui Dumnezeu, căci el, plutind pe mare, s-a ridicat o furtună care a spart corabia și s-au înecat cei ce erau în corabie. Elevsie, spre mai mare pedeapsă, s-a izbăvit de înecare și a fost aruncat într-un ostrov, unde a fost mâncat de fiare, pierind ticălosul păgân și primind vrednică răsplată pentru faptele sale, pentru uciderea nevinovată a Sfintei fecioare Iuliana.

Astfel a fost dragostea ei cea către Hristos, astfel a fost sfârșitul pătimirii ei. A fost logodită cu Elevsie în al nouălea an de la nașterea sa, iar în al optsprezecelea cu sângele său s-a făcut mireasă lui Hristos, a Mirelui celui fără de moarte, punându-și pentru El sufletul său. Acum se veselește în cămările cele cerești cu Hristos, Domnul cel lăudat de toată zidirea în vecii vecilor. Amin.

pravila - Floare

Cartea în format fizic ➡ Viețile Sfinților

Floare 02 Bun

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi 21 decembrie

În această lună, în ziua a douăzeci și una, pomenirea Sfintei Mucenițe Iuliana;
Tot în această zi, pomenirea Sfinților cinci sute de Mucenici din Nicomidia, care de sabie s-au săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea Sfintelor o sută treizeci de femei din Nicomidia, care de sabie s-au săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Temistocle.

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi 22 decembrie

În această lună, în ziua a douăzeci și doua, pomenirea Sfintei Marii Mucenițe Anastasia, izbăvitoarea de otravă;
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Hrisogon;
Tot în această zi, pomenirea Sfintei Mucenițe Teodota și a fiilor ei;
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Zoil;
Tot în această zi, pomenirea deschiderii ușilor marii biserici a lui Dumnezeu;
Tot în această zi, pomenirea alergării luminilor în jurul Bisericii lui Dumnezeu;
Tot în această zi, pomenirea sfântului ierarh Petru Movilă, mitropolit de Kiev și Galiția (+ 1646).

Floare 02 Bun

Pe Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia - fecioara să o rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfântă Mucenița Iuliana roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale ei sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi. Amin.

Sursă: pravila.ro, facebook.

Recomandări

Începutul anului Bisericesc (1 septembrie)

FB Mess WA Like Pentru lumea creștină ortodoxă data de 1 septembrie reprezintă momentul unei renașteri duhovnicești întru Hristos. Este Începutul anului Bisericesc, diferită atât de noul an civil celebrat la 1 ianuarie, cât și […]

† Sfântul Cuvios Isaac Sirul (28 ianuarie)

FB Mess WA Like Sfântul Cuvios Isaac Sirul, numit și Isaac de Ninive, este cunoscut pentru nevoințele sale duhovnicești și scrierile pline de învățătură pentru care a fost numit "harpa Duhului", "Soarele sirienilor" și "Stâlp […]

† Sfinții 33 de Mucenici din Melitina (7 noiembrie)

FB Mess WA Like Sfinții 33 de Mucenici din Melitina au mărturisit credința în Hristos în vreme potrivnice adevărului, pentru care au primit cununa martiriului. Sunt serbați în calendarul ortodox în data de 7 noiembrie. […]

Scrie un comentariu

Câmpuri care necesită să fie completate sunt cel care au caraterul *

© 2022 Toate materialele de pe această pagină sunt proprietatea pravila.ro
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram