† Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia - fecioara
(21 decembrie)

Trimte prietenilor tăi

Sfânta Muceniță Iuliana este protectoarea fecioarelor și a familiei, fiind totodată cea care îndepărtează duhurile necurate din casele noastre.

Viața pe scurt, Sfânta Muceniță Iuliana (sinaxar)

Calendarul Ortodox o sărbătorește în data de 21 decembrie pe Sfânta Muceniță Iuliana din Nicomidia – fecioara.

Sfânta Muceniță Iuliana s-a năsut din părinți păgâni, într-o familie bogată în Nicomidiei (în Bitinia, regiune din nord-vestul Asiei Mici), la sfârșitul secolului al III-lea. Tatăl muceniței, Africanus, era demnitar roman și avea legături la curtea împăratului Maximin (285-305). La vârsta de 9 ani, Sfânta Mucenița Iuliana, a fost logodită cu senatorul elin Eleusie de către tatăl ei.

Sfanta Mucenita Iuliana 01

Toți cei din jurul ei îi admirau frumusețea, cumințenia și înțelepciunea. Iuliana, auzind cuvântul lui Dumnezeu de la creștinii, a crezut în Hristos. Mama să, în acest timp, nici nu o împiedica, dar nici nu o încuraja prea mult, ea însăși neputându-se hotărâ să treacă deplin la credința creștină. Iar pe măsură ce creștea, sfânta vedea că se apropia tot mai mult ziua nunții ei cu Eleusie. Și pentru că pentru că nu vroia cu nici un chip să se căsătorească ea cu un păgân, căuta să scape de promisiunea făcută de tatăl ei. Trecând șapte ani de când se logodise și apropiindu-se ziua nunții, Iuliana s-a gândit să pună o condiție soțului ei, spunându-i: „Nu fac nuntă până nu vei fi prefect al cetății”.

Deși condiția era destul de grea, căci funcția de prefect (conducător al unei întregi provincii) era una foarte înaltă și greu de obținut, împăratul i-a acordat această funcție lui Eleusie, după multe străduințe. Astfel tânărul s-a întors acasă pentru a o înștiința pe Iuliana de această mare bucurie. De de data aceasta Iuliana i-a spus adevărul și i-a mărturisit că este creștină, și că nu are să se mărite cu el decât dacă va refuza să mai aducă jertfă idolilor și se va boteza creștin.

Sfanta Mucenita Iuliana 05

Eleusie spune toate acestea lui Africanus, tatălui Sfintei. Acesta a încercat, când cu blândețe și cu rugăminți, când cu amenințări și cu bătăi să o facă să se lepede de credința creștină sau măcar să se mărite cu Eleusie. Dar pentru că fecioara nu s-a înduplecat, a dat-o pe mâna logodnicului ei, că s-o înduplece el sau să o judece după legile romane.

Încercând și acesta s-o înduplece să se mărite cu el, chiar fără să se lepede de Hristos, Iuliana nu l-a ascultat, rămânând hotărâtă să nu se mărite cu logodnicul păgân. Astfel respins și vrând să se răzbune, Eleusie a decis să o judece pentru lepădarea de credința în zei, poruncind să o chinuie până ce ar fi acceptat să aducă jertfe zeilor păgâni, pe care fecioara îi disprețuia că pe niște idoli fără putere. Văzând că în nici așa nu poate să o înduplece, a poruncit să fie întemniță.

Sfanta Mucenita Iuliana 11

În temnița, când stăruia în rugăciune, Sfintei Iuliana, i s-a arătat un diavolul în chip de înger de lumină și, spunându-i ce chinuri va avea de suferit mai departe, o îndemna că în ziua următoare să aducă jertfă idolilor, că să scape de chinuri. Sfânta Iuliana, înțeleaptă cum era, a cerut Domnului să o lumineze. Atunci s-a auzit glas de sus, întărind-o în nevoințele ei și dând de vileag pe vrăjmaș. Și, cu puterea lui Dumnezeu, l-a făcut pe ispititor să mărturisească singur cine era. Atunci Domnul i-a tămăduit rănile trupului ei, iar lanțurile cu care era legată s-au desfăcut. Pe diavol l-a legat sfânta, cu puterea rugăciunii, și l-a bătut până dimineața, când, fiind din nou dusă spre judecată și chinuri, l-a abandonat pe un maldăr de gunoi.

Sfanta Mucenita Iuliana 10

Iar când a stat din nou în fața prefectului, toți s-au mirat de vindecarea ei minunată peste noapte. Dar neînțelegând minunile lui Dumnezeu, Eleusie a poruncit că sfânta să fie arsă de vie. Însă focul din cuptor nu a putut-o atinge. Apoi a poruncit să fie chinuită aruncând-o într-o căldare cu plumb, dar pentru ea era ca o baie minunată, focul arzându-i pe cei din jurul ei. Înfuriindu-se Eleusie a început a-și smulge părul și a-i huli pe zei, pentru că nu aveau nici o putere asupra Sfintei, încât și diavolul din el se spăimânta de muceniță.

Văzând minunile ce se făceau cu această fecioară, în vârstă doar de 18 ani, au crezut în Hristos încă 500 de bărbați și 130 de femei și, mărturisind că sunt creștini, Eleusie a poruncit să li se taie capetele, ei primind astfel botezul sângelui și cununa muceniciei.

Atunci prefectul a poruncit în cele din urmă să i se taie capul Sfintei Iuliana. Iar ea mergea cu bucurie la aceasta, lăudând pe Hristos și știind că se va afla curând înaintea Mirelui ei ceresc. Pe Eleusie l-a ajuns pedeapsa lui Dumnezeu, căci în timpul unei furtuni pe mare a fost aruncat într-un ostrov și a sfârșit mâncat de fiare.

Sfanta Mucenita Iuliana 12

Sfânta Iuliana este cinstită și de creștinii apuseni, de cei din Italia și mai ales de cei din Olanda.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Unde se găsesc sfintele moaște ale Sfintei Mucenițe Iuliana

După moartea martirică trupul Sfintei Mucenițe Iuliana a fost luat de o femeie de rang nobiliar din Roma, pe nume Sofia, care l-a dus în casa să, în Campania. După o vreme, zidindu-se o biserică în cinstea Sfintei Iuliana la Cumae (Como, Italia), au fost așezate aici sfintele sale moaște.

Sfanta Mucenita Iuliana 04

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Icoana Sfintei Mucenițe Iuliana

Sfânta Iuliana se săvârșește de sabie, fiind tânără. Se mai pot reprezenta și scenele din viața Sfintei, pe baza regulilor de reprezentare bizantine. Frecvent, în iconografia occidentală, Sfânta Iuliana apare ținând un diavol înaripat legat cu un lanț, amintind de episodul din viața ei.

Sfanta Mucenita Iuliana 02

Sursă: Dionisie din Furna - Erminia picturii bizantine, (p. 193)

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Etimologia / semnificația numelui Iuliana

În primul rând „La mulți ani!“ tuturor celor care poartă numele Sfintei Iuliana!

IULIANA - acest nume este de origine romana are rădăcini în una dintre cele mai vechi și nobile ginți ale Romei antice, își trage numele de la Iulus, fiul lui Eneas. În explicarea acestui nume, specialiștii pornesc de la forma mai veche a numelui, Iulus, care are la baza un cuvânt neatestat - „iouilios”, înrudit cu latinul „Iovis”, numele divinității supreme. Semnificația numelui Iulia, Iuliana este „lumina cerului”, datorita cuvântului „Iovis” din latina clasică.

Variante ale numelui în diferite limbi: Iuliana, Iulia, Julie, Juliea, Julienne, Juliette, Julieta; Germană Julius, Julla, Julian, Juliana, Julietta, Giulio, Giulla, Giuliano, Giulietta, Jullo, Julk, Jullais, magh. Gyula, Julianusz, Julia, Julianna, Julletta; Bulgară: Iulli, Iulia, Iulian, Iuliana, Iulleta; poloneză: Julla; Rusă Iulii, Iulia, Iulian, Iuliana, Ulian.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Troparul Sfintei Mucenițe Iuliana, glasul al 4-lea

Mielușeaua Ta, Iisuse, Iuliana, strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc și împreună mă răstignesc, și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană, primește-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Condacul Sfintei Mucenițe Iuliana, glasul al 3-lea

Cu frumusețile fecioriei împodobindu-te, fecioară, și cu cununa muceniciei acum încununându-te, Iuliana, dăruiești tămăduiri celor ce sunt în nevoi și boli și izbăvire celor ce se apropie de racla ta, din care Hristos, izvorăște dumnezeiesc dar și viață veșnică.

Sfanta Mucenita Iuliana 06
This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Viața completă, Sfânta Muceniță Iuliana (Viețile Sfinților)

Nicomidia, preamărita cetate a Bitiniei, se îndeletnicea foarte mult întru slujirea idolilor, pe vremea când domnea Dioclețian la apus și Maximian la răsărit, amândoi împărați păgâni. În acea cetate era atunci un om bogat și cinstit, cu numele African, care foarte mult se ținea de păgânătatea elinească. Acesta avea o fiică, cu numele Iuliana, care, după ce a început a veni în vârstă, a înflori cu frumusețea și a-și arăta înțelepciunea și obiceiurile cele bune, a logodit-o cu un oarecare din suita împărătească, cu numele Elevsie. Dar a amânat nunta, până la vremea aceea când ar fi mai bine a se face.

În acea vreme, fecioara auzind propovăduirea Evangheliei pentru Hristos, a crezut în taină, pentru că văzând cerul și pământul, marea și focul, căuta pe Cel ce le-a zidit și din zidiri s-a învățat a cunoaște pe Ziditorul, precum grăiește Sfântul Pavel: Cele nevăzute ale Lui de la zidirea lumii, din făpturi sunt văzute. Deci grăia întru sine fecioară, cea cu bună cunoștință, unul este Dumnezeu cel adevărat, Căruia, se cuvine a ne închina, iar idolii, cei fără suflet nu sunt dumnezei, ci locașuri drăcești. Ea se nevoia în rugăciuni și în citirea dumnezeieștii Scripturi, învățând legea Domnului, ziua și noaptea, în taină de tatăl său, care era mare prieten al păgânilor și vrăjmaș al creștinilor.

Folare-Separare

Iar mama ei, deși era elină, nu se îngrețoșa de dreapta credință creștinească, însă de amândouă nu ținea seamă, căci nici nu slujea idolilor cu osârdie, nici nu cinstea pe Hristos cu bună credință și nici nu ținea seamă ce credință are fiica ei. De aceea, cu greu putea fericita fecioară a tăinui de tatăl său credința cea întru Hristos și a se îndeletnici în rugăciuni și în citiri, mai ales că maica ei nu lua seamă de aceea. Având inima sa plină de dragostea lui Dumnezeu și întărită întru bună credință, se gândea cum ar putea să scape de logodnicul ei și să se dezlege de însoțirea nunții cu păgânul, apoi să-și păzească fecioria curată de către închinătorul de idoli și să-și ferească trupul neatins de sluga diavolului.

Sfanta Mucenita Iuliana 07Deci, venind vremea nunții, a trimis Iuliana la Elevsie, logodnicul său, zicând: "Nu te pregăti în zadar de nuntă căci să știi că nu voi merge după tine, de nu te vei face mai întâi eparh laturii acesteia". Aceasta a făcut-o sfânta, crezând că este cu neputință lui Elevsie a câștiga dregătoria eparhiei și, cu acea pricină, va scăpa de însoțirea lui. Iar Elevsie, robit fiind de dragostea ei, a început în tot chipul a se îngriji de dregătoria eparhiei, pe de o parte prin rugămințile cele cu sârguință, iar pe de alta prin daruri mari și prin mijlocitori foarte puternici.

Folare-Separare

Cerând la împăratul Maximian ca să-l cinstescă cu acea dregătorie, abia după multă vreme și după multă bogăție a dobândit ceea ce dorea, ajutându-i diavolul. Pentru că diavolul, vrând să risipească gândul cel bun al fecioarei a ajutat lui Elevsie, care, făcându-se eparh, îndată a trimis la logodnica sa, zicând: "Bucură-te, Iuliano, că mă ai pe mine mirele tău, luminat cu slavă, căci, iată, sunt eparh; deci, fii gata de nuntă". Iuliana, văzând că n-a reușit cu acel meșteșug a scăpa din cursă lui, a descoperit ceea ce de mult tăinuea în inima sa, răspunzându-i: "Bine este a te învrednici de a fi eparh, dar de nu te vei închina Dumnezeului meu și de nu vei sluji Domnului Iisus Hristos, Căruia și eu Îi slujesc, apoi caută-ți altă soție, pentru că eu nu voiesc să am bărbat necredincios". Acestea auzindu-le Elevsie, s-a mirat de schimbarea logodnicei sale și s-a mâniat foarte. Deci, chemând pe tatăl ei, African, l-a întrebat: "Pentru ce fata ta se leapădă de zeii noștri și pe mine mă urăște?" Și i-a spus lui toate cuvintele ei, pe care i le aduseseră trimișii.

Sfanta Mucenita Iuliana 01

African, auzind acestea și minunându-se de lucrul cel neașteptat, nu cu mai puțină mânie decât eparhul, s-a aprins asupra Iulianei, fiind asemenea mare râvnitor pentru necurații zei. Deci, întorcându-se îndată la casa sa, mai întâi cu blândețe și părintește a început a întreba pe fiica sa: "Spune-mi, fiica mea iubită și lumina ochilor mei cea dulce, pentru care pricină te lepezi de nuntă și te întorci de către eparh?" Ea, nerăbdând a auzi numele lui, a răspuns: "Lasă, tată, căci mă jur pe nădejdea mea, pe Domnul meu Iisus Hristos, că de nu va primi Elevsie mai înainte credința mea, nu va fi părtaș nunții mele. Căci ce este aceasta a fi cu trupul uniți, iar cu duhul despărțiți și a fi vrăjmași unul cu altul?" Tatăl său, umplându-se de nesuferită mânie, a zis: "Oare ai nebunit, ticăloaso și voiești să fii muncită?" Fecioară a răspuns: "Munci voiesc pentru Hristos". Tatăl său a zis: "Mă jur pe marii zei, Apolon și Artemida, că fiarelor și câinilor voi da trupul tău spre mâncare". Iar sfânta a răspuns: "Dar pentru ce zăbovești? Să vină câinii, să vină fiarele și mai multe chinuri de se poate să-mi fie, pentru că mă voi bucura, murind pentru Hristos și primind de la El mări răsplătiri". Apoi iarăși tatăl său, voind s-o vâneze, cu meșteșug a lăsat mânia și, cu dragoste, vorbea către dânsa, rugând-o și sfătuind-o ca să nu-i fie neascultătoare.

Folare-Separare

Iar ea, fiind plină de nădejdea cea bună, cu glas tare zicea: "Oare și tu ești asemenea zeilor tăi celor surzi, urechi având și neauzind? Nu ți-am spus acestea mai înainte cu jurământ, că nu voi avea parte cu Elevsie, dacă nu se va îndupleca mai întâi să se închine Hristosului meu?" Tatăl său, auzind acestea, a închis-o într-o cămară. Apoi iarăși a scos-o și se nevoia cu cuvinte bune, cu momeli, cu lacrimi fierbinți, a întoarce pe sfânta către cinstirea zeilor și către dragostea lui Elevsie. Iar fecioara cea plină de bărbăție, iarăși a strigat: "Nu voi jertfi zeilor, nu mă voi închina ciopliților, nu voi iubi pe păgânul Elevsie! Lui Hristos unuia mă închin, pe Hristos cinstesc, pe Hristos iubesc!"

Sfanta Mucenita Iuliana 04

Atunci tatăl său, mâniindu-se, a apucat-o și a bătut-o fără cruțare, aruncând-o la pământ, trăgând-o de păr și călcând-o cu picioarele, fiind nu ca un tată, ci ca un muncitor, nearătând deloc milostivire părintească și uitând dragostea cea firească de tată, în cumplita sa iuțime și mânie. Deci, a bătut-o până a obosit el, iar fericită fecioară a rămas de-abia vie. După această a trimis-o la Elevsie eparhul, logodnicul ei, spunându-i să facă ce vrea cu dânsa. Iar el, fiind trecut cu vederea de dânsa, o! cât se iuțea, suflând de mânie și scrâșnind cu dinții asupra ei și nu puțină ocară socotea aceea, fiindcă s-a scârbit de dânsul și s-a lepădat de dragostea lui. Apoi se bucura foarte că a căzut în mâinile lui și a dobândit stăpânire asupra ei. Deci îndată a gândit să o judece, fiind eparh, pentru că nu cinstește pe zei, iar cu fapta răzbunându-se pe ea căci nu-l voiește.

Folare-Separare

Șezând la judecată, a poruncit să aducă la întrebare pe mielușeaua lui Hristos. Când s-a adus sfânta fecioară Iuliana la judecată înaintea lui Elevsie, logodnicul său, cu frumusețea ei strălucea ca o rază de soare și toți, întorcându-și ochii spre dânsa, s-au minunat de bunacuviința chipului ei. Atunci Elevsie, căutând spre dânsa, s-a îmblânzit și mânia lui, în dragoste s-a prefăcut. La început nu putea să zică către dânsa nici un cuvânt aspru, ci cu pace și cu dragoste vorbea, legat fiind de frumusețea ei feciorească. Deci a zis: "Crede-mă o! preafrumoasă fecioară, că de mă vei alege pe mine, ca să-ți fiu bărbat, te vei izbăvi de toate muncile cele grele care au să ți se întâmple, chiar de nu vei aduce jertfă zeilor, căci nu te voi sili, decât numai să voiești nunta". La acestea mireasa lui Hristos a răspuns: "Nici un cuvânt, nici o muncă, nici însăși moartea nu mă va îndupleca să mă însoțesc cu tine, până nu te vei face creștin și nu vei primi Sfântul Botez". Zis-a Elevsie: "Și aceasta aș fi făcut-o, o, preaiubito, de nu m-aș fi temut de mânia cea împărătească; căci de va afla împăratul, nu numai această dregătorie mare, ci împreună cu dregătoria îmi va lua și viața".

Sfanta Mucenita Iuliana 05

Sfântă a zis: "Dacă tu astfel te temi de împăratul cel muritor și vremelnic, care numai peste trup are stăpânire, iar nu și peste suflet, apoi eu, având Împărat fără de moarte, Care stăpânește peste toți împărații și peste toată suflarea și sufletul omenesc, nu mă voi teme? Și cum mă voi uni cu vrăjmașul Lui, prin legătura însoțirii? Dacă cineva din robii tăi s-ar fi însoțit cu vrăjmașul tău, oare ai fi binevoit la aceasta? Oare nu te-ai fi mâniat asupra robului tău? Deci nu te înșela, nici nădăjdui, că mă vei îndupleca cu cuvinte dulci. Apoi, de voiești, apropie-te și tu de Dumnezeul meu, iar de nu, omoară-mă, în foc aruncă-mă, cu bătăi mă rănește, fiarelor mă dă și oricare munci voiești, pune-le asupra mea, dar eu ție nu mă voi supune. Căci tu îmi ești urât și însoțirea ta îmi este ca o împrietenire cu dracii, iar nunta ta ca o groapă întunecoasă, pusă înaintea ochilor mei!"

Folare-Separare

Auzind acestea, Elevsie, îndată i s-a adăugat peste focul dragostei, focul mâniei și-i ardea fața ca focul. Căci astfel este dragostea, când este trecută cu vederea și nebăgată în seamă. Deci, a poruncit să o dezbrace și s-o întindă în patru părți, legând-o cu frânghii de mâini și de picioare și s-o bată cu vine uscate și cu vergi, foarte tare. Și a fost bătută sfântă de șase ostași multă vreme, până când au ostenit. Iar ea, deși era cu firea vas neputincios, răbda cu bărbăție. Și, poruncind eparhul ostașilor să înceteze a o mai bate, a zis către ea: "Iată, o! Iuliano, acestea sunt începuturile muncilor tale și încă fără de asemănare mai mari chinuri te așteaptă, de nu vei aduce jertfă marei Artemida". Iar mucenița, mai cu înlesnire răbda bătăile cele date de ei, decât a auzi pe Elevsie grăindu-i și așteptând încă a o îndupleca către voia sa. Apoi a răspuns: "O! cu adevărat nebun și fără de minte, pentru ce nu mă muncești mai mult, ce aștepți încă? Căci mai gata sunt eu a răbda munci, decât tu a mă munci".

Sfanta Mucenita Iuliana 11

Atunci, sfânta fost spânzurată de părul capului și a stat astfel o parte din zi, încât și pielea capului și fața ei s-au ridicat în sus de la locul lor, iar sprâncenele s-au ridicat mai sus decât fruntea. Iar Elevsie, din dragostea ce o avea către dânsa, având încă nădejde, o sfătuia cu cuvinte bune ca să se cruțe. Deci, zicându-i multe cuvinte momitoare și rugătoare, văzând că nu sporește nimic, mai mult s-a mâniat și a poruncit să-i ardă coastele cu țepușe de fier înroșite, apoi să-i ardă subțiorile și mijlocul șalelor. După aceea, coborând-o de la locul de muncă, i-au legat mâinile înapoi și cu un fier ascuțit au străpuns mijlocul ei, apoi, abia vie fiind, au aruncat-o în temniță.

Folare-Separare

Zăcând sfânta, aruncată în temniță pe pământ, striga către Dumnezeu: "Doamne, Dumnezeul meu, Atotputernice, Cel ce ești nebiruit în putere și tare întru lucruri, ia de la mine necazurile acestea și mă izbăvește de durerile care m-au cuprins, precum pe Daniil de la lei, pe Tecla din foc și de la fiare. Tatăl meu și maica mea m-au lăsat, iar Tu, Doamne, nu Te depărta de la mine, ci precum ai păzit odată pe Israel, care fugea prin mare, iar pe vrăjmașii lui i-ai înecat, astfel și pe mine acum mă păzește. Iar pe Elevsie, care a ridicat război asupra mea și împreună cu el și pe satana, care se sârguiește să-mi facă împiedicare, sfărâma-i, Împărate nebiruit".

Astfel grăind sfânta către Dumnezeu și încă rugăciunea fiind în gura ei, vrăjmașul cel nevăzut, prefăcându-se în înger luminat, a venit la dânsa și a zis: "O, Iuliano! rabzi munci grele, dar încă mai grele și mai multe și cu adevărat nesuferite ți-a gătit Elevsie, iar tu, când vei fi scoasă, jertfește îndată, pentru că nu poți mai mult să rabzi cumplitele munci". Atunci sfânta l-a întrebat: "Cine ești tu?" Iar diavolul i-a răspuns: "Îngerul lui Dumnezeu sunt și de vreme ce mult se îngrijește de tine Dumnezeu, de aceea m-a trimis la tine, voind să te supui eparhului și să nu piară trupul tău cel sfărâmat cu multe munci, căci mult îndurat este Domnul și-ți va ierta aceea pentru neputința trupului tău rănit".

Folare-Separare

Acestea auzind, mucenița s-a înspăimântat și s-a tulburat, căci vedea pe cel ce se arătase, cu chipul de înger, dar cu sfatul fiindu-i vrăjmaș. Apoi, suspinând din adâncul inimii și umplându-i-se ochii de lacrimi, a zis: "Doamne, Dumnezeul meu, ziditorule al tuturor, pe Care Te laudă puterile cerești și de Care se cutremură mulțimea dracilor, nu mă trece cu vederea pe mine, care pătimesc pentru Tine, că nu cumva în loc de dulceață, să-mi dea mie amărăciune vrăjmașul meu, ci arată-mi cine este acesta care grăiește acum? Cine este cel ce zice că este robul Tău?"

Sfanta Mucenita Iuliana 10

Așa a strigat sfânta și îndată a fost auzită. Căci a venit din cer glas, zicând: "Îndrăznește, Iuliano, Eu sunt cu tine, iar pe cel ce a venit la tine, prinde-l că ți-am dat stăpânire și putere asupra lui și de la el însuși te înștiințează cine este și pentru ce a venit la tine". Astfel glasul a urmat rugăciunii, iar glasului, minunea, pentru că îndată s-au dezlegat legăturile și a căzut lanțul de pe coapsele ei. Apoi s-a sculat sfântă de la pământ sănătoasă și tare cu trupul. Iar diavolul stătea nemișcat, fiind ținut cu puterea lui Dumnezeu, legat fiind cu legături nevăzute. Și l-a apucat mucenița ca pe un rob netrebnic și l-a întrebat ca la o judecată cine este, de unde și de cine este trimis? Iar el, deși plin de minciuni, însă fiind silit de puterea Ziditorului tuturor care îl muncea pe el, chiar nevrând, a început a spune adevărul:

Folare-Separare

"Eu sunt un diavol din domnii cei mai dintâi ai întunericului, trimis de tatăl meu satana ca să te ispitesc și să te înșel pe tine. Pentru că mare rană am primit prin rugăciunile tale de la întreaga înțelepciune feciorească și de la răbdarea ta cea bărbătească. Eu sunt acela care, odată cu pierzarea, am sfătuit pe Eva în Rai ca să calce porunca lui Dumnezeu. Eu am îndemnat pe Cain să ucidă pe fratele său Abel. Eu am învățat pe Nabucodonosor să pună chipul cel de aur în câmpul Deira. Eu sunt acela care am înșelat pe evrei ca să se închine idolilor. Eu l-am înnebunit pe înțeleptul Solomon, făcându-l iubitor de femei. Eu am sfătuit pe Irod spre uciderea pruncilor și pe Iuda la vânzarea Învățătorului său, apoi și pe el la spânzurare. Eu am ridicat pe evrei ca să-l ucidă pe Ștefan cu pietre și pe Neron să spânzure pe Petru cu capul în jos, iar pe Pavel să-l taie cu sabia".

Sfanta Mucenita Iuliana 06

Auzind acestea, Sfânta Iuliana a făcut altă minune, căci alte legături și bătăi a pus asupra lui, afară de acele nevăzute cu care diavolul se legase de la Dumnezeu și, el fiind legat, ea îl bătea. Și o! minune, că pe duhul cel fără de trup și nematerial, a putut sfânta a-l lega cu legături materiale și a-l bate. Căci puterea lui Dumnezeu, care îl ținea cu legături nescăpate și cu nemincinoase răni îl muncea, l-a dat nevăzut în stăpânirea iubitei Sale mirese. Iar diavolul răbda dureri din mâinile cele feciorești, ca și din mâinile lui Dumnezeu, pentru că cu biciul material i se dădeau răni nemateriale, adică din acelea cu care se muncește de la Dumnezeu neamul diavolesc.

Folare-Separare

Atunci diavolul a început a striga: "Vai, mie, ce voi face acum și cum voi scăpa? Pe mulți am înșelat și i-am aruncat în nevoi, iar acum singur înșelându-mă, am căzut în nevoie. Pe mulți i-am înfășurat cu legături și cu răni, iar acum sunt singur legat și cu bătăi rănit de mâinile feciorești. Pe mulți i-am robit mie, iar acum singur sunt ținut, ca un rob și ca un prădat. O! tatăl meu satana, pentru ce m-ai trimis aici, cum n-ai știut ce mi se va întâmpla? Cum n-ai știut că nimic nu este mai puternic decât fecioria și nimic nu este mai tare decât rugăciunile cele mucenicești?" Astfel Sfânta Iuliana, muncind pe diavol toată noaptea, dimineața eparhul a poruncit s-o scoată din temniță, dacă este vie.

Venind sfânta și trăgând după sine pe diavol, l-a aruncat la un loc de gunoaie ce s-a întâmplat în cale, apoi a venit înaintea lui Elevsie, strălucind cu frumusețea feței și cu podoaba cea dintâi, fiind cu tot trupul sănătoasă, ca și cum n-ar fi primit nici o muncă. Muncitorul minunându-se, a zis către dânsa: "Spune-mi, Iuliano, când și cum ai învățat această vrăjitorie și cu ce meșteșug te-ai tămăduit așa degrabă de răni, încât nimic nu se mai află pe tine?" Sfântă a răspuns: "Nu este în mine nici un meșteșug vrăjitoresc, ci puterea cea dumnezeiască negrăită și atotputernică m-a tămăduit, care nu numai pe tine, ci și pe tatăl tău satana l-a umplut de rușine. Pe mine m-a făcut mai puternică decât voi amândoi, că și tu și domnul tău, diavolul, sunteți sub picioarele mele, pentru că am legat pe stăpânul tău, căruia îi slujești și muncile tale în nimic le-am socotit. Astfel, Hristosul meu a sfărâmat aici puterea voastră, iar acolo, ție și tatălui tău și slujitorilor voștri, v-a gătit focul cel veșnic, tartarul cel înfricoșat, întunericul cel dinafară și viermii cei neadormiți, pe care munci le vei moșteni degrabă".

Folare-Separare

Tiranul, auzind din gura sfintei despre focul cel veșnic, îndată a poruncit să gătească un foc mare și a ars un cuptor, unde a aruncat pe sfânta. Ea, stând în văpaia focului nevătămată, se ruga către Domnul său cu lacrimi și acele puține lacrimi s-au făcut ca două râuri mari, care au stins tot focul. Atunci poporul Nicomidiei a fost cuprins de mare spaimă și a crezut în Hristos, ca la cinci sute de bărbați, iar femei o sută treizeci. Aceștia toți au strigat: "Unul este Dumnezeu, unul este Acela pe Care Îl proslăvește mucenița Iuliana și noi credem într-însul, iar de închinarea idolilor cea elinească ne lepădăm. Suntem creștini, să vină peste noi sabia, focul și orice fel de moarte cumplită, suntem gata împreună cu Iuliana a muri pentru unul adevăratul Dumnezeu".

Zicând ei aceasta cu mare glas, îndată a poruncit eparhul să scoată ostașii înarmați și pe toți cei ce au crezut, despărțindu-i din priveliște, să-i taie până la unul. Și așa s-a făcut. Apoi toți cu bucurie își plecau grumajii sub sabie și mureau pentru Hristos, botezându-se în sângele lor. Muncitorul, cu neîmblânzita mânie, tulburându-se, a poruncit să arunce pe sfânta, goală, într-o căldare plină cu plumb topit și s-o fiarbă mult timp, ca pe niște bucate. Dar sfintei i s-a făcut căldarea aceea ca o baie caldă, după multe osteneli, nevătămînd deloc trupul ei cel curat, decât numai a o spăla ca o baie minunată, căci s-a pogorât la dânsa îngerul Domnului și a păzit-o nevătămată. Iar focul s-a pornit asupra celor ce stau împrejur și a făcut ceea ce altădată a făcut cuptorul haldeilor, căci pe toți câți i-a ajuns, i-a făcut cenușă. Apoi și căldarea s-a sfărâmat și a ieșit mucenița întreagă, iar poporul, înspăimântându-se, o înconjura ca pe o zidire înaltă căci sfânta era cu statul mai înaltă decât toți.

Folare-Separare

Văzând muncitorul toate acestea și pe schingiuitorii săi mistuiți de foc, s-a îndrăcit de mânie și nu se pricepea ce va face mai mult, căci acum slăbiseră toate chinurile lui. Deci, fiind rușinat și batjocorit de o fecioară, a început a-și smulge părul, a-și zgâria fața, a-și rupe hainele de pe dânsul și a vorbi multe hule și cuvinte dosăditoare asupra zeilor săi, căci slujind lor, n-a putut să biruiască pe o fecioară. Apoi a osândit pe Sfânta Muceniță Iuliana la tăiere de sabie. Și a venit iarăși diavolul acela care fusese prins și bătut de sfânta muceniță în temniță, dar stătea departe - că încă se temea și pomenea bătăile - și ca un om se bucură pentru osândirea ei la moarte. Apoi îndemna pe gealați s-o ia mai degrabă și s-o omoare. Sfânta fecioară, când s-a uitat asupra lui cu ochi groaznici, îndată diavolul a tremurat și a strigat: "Vai, mie, că iarăși vrea să mă apuce în mâinile sale această nemilostivă!" Zicând acestea înaintea tuturor, a pierit dinaintea lor, iar ostașii, luând pe muceniță, au dus-o la locul de ucidere.

Folare-Separare

Sfânta mergea ca și cum ar merge la o nuntă și se grăbea, bucurându-se și veselindu-se. Apoi, rugându-se, și-a plecat sub sabie sfântul său cap și a fost tăiat, unindu-se cu iubitul său Mire, Hristos Domnul, pentru Care a pătimit cu osârdie. Iar o femeie oarecare, romană, cu numele Sofia, venind atunci în Nicomidia pentru o trebuință oarecare și întorcându-se înapoi la Roma, a luat cu dânsa trupul muceniței lui Hristos, Iuliana și, ducându-l în casa sa, după o vreme a zidit o biserică frumoasă în numele ei, precum se cuvenea muceniței și a pus într-însa sfintele ei moaște cu mare slavă. Iar pe Elevsie degrabă l-a ajuns pedeapsa lui Dumnezeu, căci el, plutind pe mare, s-a ridicat o furtună care a spart corabia și s-au înecat cei ce erau în corabie. Elevsie, spre mai mare pedeapsă, s-a izbăvit de înecare și a fost aruncat într-un ostrov, unde a fost mâncat de fiare, pierind ticălosul păgân și primind vrednică răsplată pentru faptele sale, pentru uciderea nevinovată a Sfintei fecioare Iuliana.

Astfel a fost dragostea ei cea către Hristos, astfel a fost sfârșitul pătimirii ei. A fost logodită cu Elevsie în al nouălea an de la nașterea sa, iar în al optsprezecelea cu sângele său s-a făcut mireasă lui Hristos, a Mirelui celui fără de moarte, punându-și pentru El sufletul său. Acum se veselește în cămările cele cerești cu Hristos, Domnul cel lăudat de toată zidirea în vecii vecilor. Amin. 

Sursă: Viețile Sfinților luna Decembrie - Mănăstirea Sihăstria

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Calendar Ortodox – Sfinții de astăzi

În această lună, în ziua a douăzeci și una, pomenirea Sfintei Mucenițe Iuliana;

Tot în această zi, pomenirea Sfinților cinci sute de Mucenici din Nicomidia, care de sabie s-au săvârșit;

Tot în această zi, pomenirea Sfintelor o sută treizeci de femei din Nicomidia, care de sabie s-au săvârșit;

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Temistocle.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Calendar Ortodox – Sfinții de mâine

În această lună, în ziua a douăzeci și doua, pomenirea Sfintei Marii Mucenițe Anastasia, izbăvitoarea de otravă;

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Hrisogon;

Tot în această zi, pomenirea Sfintei Mucenițe Teodota și a fiilor ei;

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Zoil;

Tot în această zi, pomenirea deschiderii ușilor marii biserici a lui Dumnezeu;

Tot în această zi, pomenirea alergării luminilor în jurul Bisericii lui Dumnezeu;

Tot în această zi, pomenirea sfântului ierarh Petru Movilă, mitropolit de Kiev și Galiția (+ 1646).

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mânuiește-ne pe noi. Amin.

Sursă: pravila.ro

Facebook

Floare Final
February 26, 2021
† Părintele Efrem Katunakiotul
(27 februarie)

Părintele Efrem Katunakiotul, în calendarul ortodox astăzi 27 februarie, este cel mai recent sfânt canonizat al ortodoxiei noastre!

Read More
February 25, 2021
† Sfântul Ierarh Porfirie, Episcopul Gazei
(26 februarie)

Sfântul Ierarh Porfirie, serbat în calendarul ortodox în data de 26 februarie, a fost ales episcopul zonei Gaza la sfârșitul secolului IV.

Read More
February 24, 2021
† Sfântul Ierarh Tarasie, Patriarhul Constantinopolului
(25 februarie)

În ziua de 25 februarie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Ierarh Tarasie, patriarhul Constantinopolului.

Read More

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

© 2021 Toate materialele de pe această pagină sunt proprietatea pravila.ro
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram