Sfânta Cuvioasă Teodora din Tesalonic mijlocește cu rugăciunile sale pentru noi la Tronul Preasfintei Treimi, izvorând mulțime de minuni și ajutându-i pe cei care aleargă la ea cu rugăciuni stăruitoare. Este cunoscută drept ocrotitoarea părinților, a tinerilor care vor să intre în viața de familie, dar și a călugărilor, întrucât a fost atât o soție și mamă iubitoare, cât și o monahie care și-a îndeplinit cu multă râvnă ascultările. Este serbată în calendarul ortodox de două ori pe data de 5 aprilie și 3 august.
Sumar Articol cu link-uri mai jos ⬇
Sfânta Cuvioasă Teodora din Tesalonic s-a născut în insula Eghina, în anul 812, din părinți creștini dreptcredincioși, Antonie și Hrisanta, în perioada iconoclastă a domniei împăratului Mihail Valvos (820-829).
Antonie și împreună cu soția sa au adus pe lume trei copii: Evloghia, Ștefan și Agapi (viitoarea monahie Teodora). Primii doi copii au murit de tineri, Evloghia fiind monahie, iar Ștefan fiind diacon. Agapi nu și-a cunoscut mama, deoarece ea a trecut la Domnul imediat după ce o născuse. În ziua morții Hrisantei, Antonie s-a dus la mănăstire și a lăsat copila în grija unei bune prietene de familie, pe nume Teopisti. Aceasta era văduvă și a acceptat cu mare bucurie să o crească pe Agapi.
Odată ce copila a ajuns la vârsta potrivită, Teopisti, având consimțământul monahului Antonie, a căsătorit-o cu un tânăr dintr-o familie de buni creștini, cea a guvernatorului insulei.
Deși Agapi își dorea o viață de mănăstire, după exemplul fraților ei, a acceptat să se căsătorească, urmând exemplul Maicii Domnului, la Bunavestire.
Teopisti a trecut la cele veșnice și la scurt timp toată familia guvernatorului au plecat la Tesalonic, din cauza unei invazii a sarazinilor.
Agapi, căsătorită fiind, a avut trei copii. Doi băieți gemeni și o fată pe care a numit-o Teopisti, în amintirea văduvei care o crescuse. În urma unei epidemii, Agapi își pierde cei doi băieți, împreună cu socrii. După această mare suferință, hotărăște să o făgăduiască lui Dumnezeu pe fiica sa, Teopisti. La sase ani, micuța a fost dusă la seminarul Sfântului Luca din Tesalonic.
Imediat după aceasta, Agapi și Ioan, soțul ei, au trăit în curăție, în post și asceză. Agapi și-a găsit alinare în Mănăstirea Sfântului Mare Mucenic Ștefan, de acolo trăgându-și tăria duhovnicească.
După încredințarea fiicei lor la așezământul Sfântului Luca, Ioan a trecut și el la Domnul.
Tânăra Agapi a rămas văduvă la douăzeci și cinci de ani, neavând pe nimeni drept sprijin. Fiind, însă, puternic legată de Dumnezeu și având încredere în Pronia Lui, Agapi a simțit că venise un moment de mare importanță în viața ei. După ce a împlinit cele cuvenite la nouă zile după moartea soțului, a împărțit tot ce mai aveau pe la biserici și la aziluri de săraci, apoi a luat cu sine 100 de monezi pentru Sfântul Ștefan și eliberată de orice grijă pământească a plecat spre mănăstire.
Maica stareță a primit-o în obște și a călugărit-o imediat, spre mirarea surorilor. După acest moment trăiește o viață plină de ispite, în ascultare deplină față de stareță care dorind să o ajute să se desăvârșească nu o cruța de la încercări. O adevărată piatră de încercare urma să fie canonul pe care îl primise de la stareță în ultima parte a vieții. Timp de 15 ani i s-a interzis să vorbească cu fiica ei, Teopisti, care se alăturase mamei sale în obștea mănăstirii.
Mai târziu, atunci când Sfânta Cuvioasă Teodora din Tesalonic s-a îmbolnăvit grav, stareța a ridicat interdicția de a-și mai vorbi una alteia și atunci mama și fiica au constatat că nu mai simțeau vreo afecțiune deosebită una față de cealaltă, în sensul apropierii pe care le-o conferea rudenia de sânge, ci se considerau una pe alta surori întru Hristos.
Altă mare încercare a avut când stareța a dat-o afară în toiul iernii pe timp de furtună, în ploaie și frig. Dumnezeu a intervenit cu harul Său și a învrednicit-o să vadă lumina necreată. Sora Harito a văzut de la fereastră cum un nimb strălucitor de lumină cobora încet din cer și se așeza pe capul Sfintei Cuvioase Teodora, care strălucind în întunecimea nopții se afla plutind în aer prin puterea dumnezeiască. Sora Harito a alergat apoi la stareța Ana și i-a povestit toate cele întâmplate. Stareța i-a dat ca ascultare maicii Harito să nu povestească nimănui cele întâmplate.
Sfânta Cuvioasă Teodora, a dus o viață ascetică, de mari nevoințe, chiar și după ce obștea a eliberat-o de ascultări, ea căra ulcioarele de apă ale maicilor, pe ascuns. Apoi se ducea în jurul mănăstirii, aduna ațe și împletea saci și sfori pentru nevoile mănăstirii. Acesta a fost rucodelia (lucrul de mână împlinit de monahi) maicii Teodora până la sfârșitul vieții.
Fiind în vârsta de optzeci de ani, a adormit spovedită și împărtășită în anul 892, aflându-se în chilia ei. Imediat clopotul mănăstirii a început să bată singure, de trei ori, iar din chilia ei se auzea un cântec ceresc.
A început să facă minuni încă din timpul slujbei de înmormântare, iar moaștele au răspândit bună mireasmă încă din timpul privegherii. A fost prohodită și apoi înmormântată în curtea mănăstirii.
La câțiva ani după moartea Sfintei Cuvioase Teodora a trecut la cele veșnice și egumena Ana, cea care a primit-o în mănăstire și de care a făcut ascultare, smerindu-se și nevoindu-se sub povățuirea ei de maică și îndrumătoare spirituală a obștii monahale în care intrase. La momentul înmormântării egumenei a fost descoperit trupul Sfintei Teodora, care, deși trecuse ceva timp de la moartea sa, s-a ridicat și i-a făcut loc povățuitoarei sale, oferindu-i locul mai larg în mormânt. Aceasta a fost și prima minune săvârșită după moartea sa, arătându-și totodată virtutea ascultării și a smereniei față de egumena sa chiar și după moarte.
După mutarea moaștelor Sfintei Teodora din mormântul din curtea mănăstirii în Catolicon (Biserica Principală a Mănăstirii), eveniment ce a avut loc în august 893, Mănăstirea Sfântului Arhidiacon Ștefan a primit numele de Mănăstirea Sfintei Teodora. La această mănăstire s-au nevoit sora Mitropolitului Nil Kabasila al Tesalonicului și mama Sfântului Nicolae Kabasila.
Odată cu cucerirea Tesalonicului de către turci, în 1430, moaștele Sfintei Teodora au fost împărțite în mai multe bucăți, până la acea dată ele păstrându-se întregi.
In prezent o parte din moaștele Sfintei Cuvioase Teodora se află la Mănăstirea Dohiariu în Sfântul Munte Athos.
Sursă: Ziarul Lumina.
În primul rând "La mulți ani!" tuturor celor care poartă numele Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron!
TEODOR / TEODORA - acest nume de familie sau prenume masculin vine din greaca veche (Θεόδωρος) și este un cuvânt compus din Teo (Θεό) care înseamnă "Dumnezeu", și Doros (δωρος) care înseamnă "dar", "cadou", care împreună înseamnă "darul lui Dumnezeu", "cadoul lui Dumnezeu". În limba română varianta feminină a numelui este Teodora. Varianta feminină din limba greacă este Dorotea, care are aceeași semnificație și anume "darul lui Dumnezeu". Teodor sau "Darul lui Dumnezeu" are corespondente în mai multe limbi vechi, din care își trag originea multe nume foarte folosite în prezent.
De exemplul tot sensul de "Darul lui Dumnezeu" au următoarele nume:
Bogdan - acest nume își are originile în limba slavă și este o compus din cuvintele "Bogu" (Dumnezeu) și "dan" (dăruit, dat), astfel numele se traduce "dat, dăruit de Dumnezeu". Se pare ca numele ar fi înrudit cu vechiul cuvânt iranian "baga" si vechiul cuvânt indian "bhaga", care inițial însemnau "noroc, reușită".
Matia - acest nume masculin provine din limba aramaică (formă a limbii ebraice folosită în timpul vieții lui Iisus Hristos) având ca formă inițială fiind מתתיהו, Matitiyahu, care se traduce prin "dar al lui Yahweh", Yahweh - fiind denumirea ebraică a lui Dumnezeu, traducerea ar fi "darul lui Dumnezeu", "om dăruit de Dumnezeu".
Toader, Toadar, Toadea, Tader, Toder, Todor, Todita, Toduta, Tidorache, Tudoran, Tudore, Tudorica, Teder, Tivodar, Tivodor, influenta maghiara Toca.
Conform calendarului ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în data de 17 februarie când este pomenit Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron. Mai sunt și alți sfinți care au purtat acest nume cum ar fi Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat, serbat pe 8 februarie, Sfânta Cuvioasă Teodora din Tesalonic, serbată pe data de 5 aprilie, Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, serbată pe data de 7 august, Sfânta Cuvioasă Teodora din Alexandria, serbată pe 11 septembrie, Sfântul Cuvios Teodor Studitul, serbat pe 11 noiembrie.
Dionisie din Furna în "Erminia picturii bizantine" nu ne furnizează detalii despre felul în care trebuie sa fie pictat Sfânta Cuvioasă Teodora din Tesalonic.
Cartea în format fizic ➡ Dionisie din Furma - Erminia Picturii Bizantine.
După cucerirea Tesalonicului de către turci din 1430 mănăstirea a scăpat de a fi transformată în moscheie, soartă ce au avut-o majoritatea bisericilor și mănăstirilor din Tesalonic timp de aproape șase secole. Este cunoscut faptul că ajunsese să aibă 200 de monahii, fapt ce i-a determinat pe turci să numească așezarea monahală "Kizlar Monastir" (mănăstirea fetelor). A trecut prin flăcările a două incendii, mai întâi în anul 1890, iar apoi în 1917, când incinta mănăstirii a fost devastată în întregime. Noua biserică a mănăstirii a fost construită în anul 1935 deasupra ruinelor vechii biserici, urmând ca mai târziu să fie construită incinta, din 1974 funcționând ca mănăstire de călugări.
Mănăstirea Sfintei Cuvioase Teodora se află în centrul orașului Tesalonic, în apropierea pieței Aristotel, pe strada ce duce către biserica "Sfânta Sofia". Din 1989, în incinta mănăstirii funcționează Centrul de Studii Patristice și o școală de paleografie grecească și cămin pentru monahii din Grecia și din celelalte țări ortodoxe ce studiază Teologia la Tesalonic.
Pentru a citi Rugăciunea către Sfânta Cuvioasă Teodora APĂSAȚI AICI.
Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; căci luând crucea ai urmat lui Hristos; și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, că este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Cuvioasă Teodora, duhul tău.
Această cuvioasă a fost născută în insula Eghina, din părinți creștini dreptcredincioși, Antonie și Hrisanta, a căror dreaptă credință și faptă bună a fost arătată în acea vreme, când Biserica lui Hristos se tulbura de eresul iconoclasmului, în împărăția lui Mihail Valvos, de care eres nu numai nu s-a vătămat acea bună doime; ci, ca o lumină în întuneric prin dreapta credință a luminat.
Din niște părinți ca aceștia fiind născută fericita Teodora, după creșterea sa, a fost dată după bărbat și a născut o fiică. După aceea, din cauza năvălirii barbarilor, s-a mutat în cetatea Tesalonic, unde, crescând pe fiica sa, a făcut-o mireasa lui Hristos. După ce a murit bărbatul ei, a intrat în mănăstirea de fecioare, la fiica sa și s-a tuns în rânduiala monahicească. Prin viața sa îmbunătățită, prin pustniceștile nevoințe și ostenelile ascultării, atât a plăcut lui Dumnezeu, încât, nu numai în viață ci și după moartea sa, multe minuni a făcut.
Trecând după moartea sa câțiva ani și murind egumena mănăstirii aceleia, s-a pus trupul ei mort, în mormânt aproape de Sfânta Teodora; și când s-a descoperit mormântul aceleia, atunci au putut să vadă toți cei ce erau acolo, o minune mare. Căci Cuvioasa Teodora, după mulți ani de la sfârșitul său, mișcându-se, ca și cum ar fi fost vie, a făcut puțin loc egumenei ce se așeza lângă dânsa, dând locul cel mai larg povățuitoarei sale, cum și smerenia sa arătându-și după moarte; și toți văzând acest lucru s-au înspăimântat și au strigat: „Doamne, miluiește!”.
Încă și mir mirositor și tămăduitor izvora din sfintele ei moaște și se făceau tămăduiri multe, prin ungerea cu acel mir: diavolii se izgoneau, orbii vedeau și toate neputințele se vindecau, întru slava lui Hristos Dumnezeu. Amin.
Cartea în format fizic ➡ Viețile Sfinților
În această lună, în ziua a cincea, pomenirea sfinților mucenici Claudie, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Serapion și Nichifor;
Tot în această zi, pomenirea sfinților mucenici Teodul și Agatopod;
Tot în această zi, pomenirea preacuvioasei Maicii noastre Teodora cea din Tesalonic;
Tot în această zi, pomenirea sfinților muccnici Teodora si Didim;
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Termu;
Tot în această zi, pomenirea sfintelor femei: Stăpâna și Slujnica;
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Pompie;
Tot în această zi, pomenirea sfântului Zinon, care cu smoală fiind uns și în foc băgat și cu sulița fiind pătruns, s-a săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea sfinților mucenici Maxim și Terentie;
Tot în această zi, pomenirea sfântului nou mucenic Gheorghe, care s-a nevoit în noul Efes, în anul 1801, și care prin sabie s-a săvârșit.
În această lună, în ziua a șasea, pomenirea celui între sfinți părintelui nostru Eutihie, patriarhul Constantinopolului;
Tot în această zi, pomenirea sfinților o sută douăzeci de mucenici din Persida;
Tot în această zi, pomenirea preacuvioasei Platonida;
Tot în această zi, pomenirea sfinților doi mucenici cei din Ascalon, care s-au săvârșit, fiind îngropați în pământ până la brâu;
Tot în această zi, pomenirea cuviosului părintelui nostru Grigore Sinaitul, care a sihăstrit la anul 1310, și care în pace s-a săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea cuviosului Grigorie cel ce a sihăstrit în munții Marii Lavre a Atonului la anul 1308, și care în pace s-a săvârșit.
Pe Sfânta Cuvioasă Teodora din Tesalonic să o rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfântă Cuvioasă Teodora roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale ei sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi. Amin.
Sursă: pravila.ro, facebook.
