† Sfânta Cuvioasă Elisabeta, făcătoarea de minuni
(24 aprilie)

Trimte prietenilor tăi

Sfânta Cuvioasa Elisabeta din Constantinopol sau Elisabeta făcătoarea de minuni a fost o cuvioasă maică care a trăit la Constantinopol în secolul al V-lea.

Sfânta Cuvioasă Elisabeta, făcătoare de minuni (24 aprilie)

Prăznuirea ei în Biserica Ortodoxă se face la data de 24 aprilie, în ziua care urmează prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Ea este considerată “sfânta protectoare” a femeilor cu sângerări menstruale abundente.

Viața pe scurt - Sfânta Cuvioasă Elisabeta (sinaxar)

Sfânta Cuvioasă Elisabeta s-a născut în secolul al V-lea, într-o familie nobilă și înstărită. Tatăl ei deținea un rang înalt în Imperiul Bizantin, iar familia ei avea o proprietate în Abydenoi, un sat în apropiere de Herakleia, capitala provinciei Tracia. În timpul sărbătorii Sfintei Glykeria (prăznuită la data de 13 mai) din acel oraș, care ținea o săptămână, părinții ei au avut o vedenie prin care sfânta le promitea un copil. Această promisiune a fost împlinită, iar conform jurământului făcut de tată ca drept mulțumire, fetița a fost botezată Elisabeta de către arhiepiscopul din Herakleia.

Intrarea în viața monahală a Sfânta Cuvioasă Elisabeta

De la o vârstă fragedă a învățat pe de rost viețile sfinților, astfel încât să poată în orice situație să urmeze exemplul lor Evanghelic. Rămânând orfană de la vârsta de 12 ani, a împărțit averea săracilor, a eliberat servitorii săi și a intrat în obștea mănăstirii Sfântului Gheorghe, denumită și Mănăstirea de pe deal, în apropierea bazinului Sfântului Makio al Constantinopolului, unde era egumenă sora mamei sale.

Sfânta Cuvioasă Elisabeta primește de la Dumnezeu darul facerii de minuni

Pentru aceasta luă dar de a tămădui bolile, nu numai pe cele trupești, ci și pe cele sufletești. Cu rugăciunea tămăduia toate bolile trupești, iar cu cuvintele și cu sfaturile de Dumnezeu insuflate, vindeca sufletele omenești, povățuindu-le spre pocăință și spre toată fapta cea bună.

Nevoința Sfintei Cuvioasei Elisabeta

Îmbrăcămintea sa era numai o haină de păr aspră și degera trupul ei de frig, însă duhul ei ardea totdeauna cu văpaia dragostei dumnezeiești.

Înfrânarea ei era fără de măsură, căci mulți ani petrecu fără să mănânce pâine, ci hrănindu-se numai cu verdețuri și cu legume, iar untdelemn și vin nu gustă niciodată în toată vremea vieții sale. De multe ori petrecea în post câte 40 de zile, fără să mănânce nimic. Vreme de 3 ani, urmând smereniei vameșului, nu-și ridică ochii cei trupești spre cer, iar cu cei sufletești totdeauna privea spre Dumnezeu, Care este întru cei de sus, și pe Acela pe scaun înalt și preaînălțat, înconjurat de Serafimi, prin dumnezeiasca gândire ca prin oglindă îl vedea și nu-și lipea mintea de cele pământești. Iar când, după obicei, înălța rugăciunile cele de miezul nopții în singurătate, era strălucită și luminată de sus cu lumină cerească.

După doi ani, când stareța mănăstirii a ajuns la sfârșitul vieții sale, a numit-o pe Sfânta Cuvioasă Elisabeta în locul său, aceasta fiind instalată de către însuși Sfântul Patriarh Ghenadie (458-471) (prăznuit la 17 noiembrie). Domnul i-a înmulțit atunci darurile: săvârșind minuni, vindecând boli incurabile, izgonind demoni, profețind lucruri ce aveau să fie. Astfel, l-a înștiințat pe împăratul Leon I despre înfricoșătorul incendiu care a izbucnit în Constantinopol în anul 465, fapt pe care l-a prevăzut și Sfântul Daniil Stâlpnicul (11 decembrie) și pentru rugăciunilor celor doi sfinți, orașul a fost salvat de la distrugerea completă. În semn de recunoștință, împăratul a dăruit mănăstirii unde viețuia Sfânta Cuvioasă Elisabeta, proprietatea sfântului Vavila, în suburbia a șaptea. În acest loc făcea ravagii un monstru înfricoșător, care i-a înspăimântat pe locuitori. Cuvioasa s-a dus în acel loc cu Sfânta Cruce, a omorât balaurul și l-a călcat în picioare.

Renumele ei de vindecătoare s-a răspândit atunci în tot Constantinopolul. Precum un doctor fără de arginți, cuvioasa Elisabeta a vindecat bolnavii care îi cereau ajutorul. Într-o zi, în timpul Sfintei Liturghii a căzut în extaz și a văzut cum cobora Duhul Sfânt, aidoma cu un vesmânt de un alb imaculat și luminos, care a acoperit Sfânta Masă.

Trecerea la cele veșnice a Sfintei Cuvioasei Elisabeta

Către sfârșitul vieții ei, Sfânta Cuvioasă Elisabeta s-a întors la locul nașterii pentru a se închina sfintelor moaște. Acolo ea a avut o vedenie a Sfintei Glikeria care a avertizat-o despre moartea ei apropiată (la următorul praznic al Sfântului Gheorghe).

Întorcându-se în mănăstire, a dat ultimele sfaturi și ascultări, și cu o zi înainte de ziua proorocită, s-a împărtășit cu sfintele taine. Fața îi strălucea ca soarele, apoi și-a întins mâinile către cer și și-a dat sufletul Domnului, rostind cuvintele dreptului Simeon, primitorul de Dumnezeu: „Acum slobozește pe robul Tău Stăpâne, că văzură ochii mei mântuirea Ta”.

Surse: orthodoxwiki, manastirea-sfanta-elisabeta, sfintisiicoane.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Unde se găsesc sfintele moaște ale Sfintei Cuvioasei Elisabeta

Iar după fericitul ei sfârșit, mormântul ei făcea minuni, dând tămăduiri bolnavilor, căci până și prin praful cel luat de pe moaștele ei dăruia vedere orbilor, ca să se slăvească prin dânsa Hristos, Dumnezeul nostru, dinaintea Căruia pururea mijlocește pentru toți cei ce se i se roagă cu credință.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Minunile Sfintei Cuvioasei Elisabeta

Sfintei Cuvioase Elisabeta îi sunt atribuite multe minuni, printre care și spintecarea unui dragon care bântuia în zona Hebdomon, vindecarea unui orb din naștere și câteva vindecări ale unor femei suferind de scurgeri de sânge.

După adormire, moaștele ei și chiar pământul din jurul mormântului au devenit cunoscute pentru vindecarea bolnavilor și suferinzilor.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Icoana Sfintei Cuvioasei Elisabeta

Sfânta Cuvioasă Elisabeta, făcătoare de minuni (24 aprilie)

Dionisie din Furna în „Erminia picturii bizantine” nu ne furnizează detalii despre felul în care trebuie sa fie pictat Sfântul Cuvioasă Elisabeta.

Cartea în format fizic o găsiți apăsând aici ➡ Dionisie din Furna - Erminia picturii bizantine.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Etimologia / semnificația numelui Elisabeta

În primul rând „La mulți ani!“ tuturor celor care poartă numele Sfintei Cuvioasei Elisabeta!

Elisabeta - prenume feminin cu o mare răspândire și frecvență în onomastica europeană, ebraic "אֱלִישֶׁבַע" Elisabéta corespunde unui vechi nume ebr. Elisheba, cunoscut din textele biblice. Conform unei vechi tradiții, Elisheba este interpretat în mod curent prin „Dumnezeu este jurământul” (El – „Dumnezeu” și radicalul shb - „a jura”). Considerând că această primă analiză a numelui nu este decât o etimologie populară, specialiștii de astăzi apropie partea secundară a lui Elisheba de numărul sheba „șapte”. Șapte este un concept foarte vechi, întâlnit în religia babiloniană, al cărui sens este „perfecțiunea, plenitudinea” (săptămână de șapte zile este și ea o veche unitate de măsură a timpului). În acest context, semnificația numelui în discuție este deci „Dumnezeu este perfecțiunea”. Pentru a ajunge la forma actuală a numelui va trebui să explicăm și apariția lui -t final. În greacă și latină Elisheba este redat prin Elisabeth sau Elisabet, probabil datorită unei etimologii populare și anume apropierea elementului final -sheba de vb. shabat „a se odihni” (de aici sabat „zi de odihnă” și rom. sâmbătă). Devenit calendaristic, vechiul nume ebraic se răspândește atât în apusul cât și în răsăritul Europei. Numele ebraic apare în Vechiul Testament, Elisheba fiind soția lui Aaron, iar în Noul Testament apare forma greacă a numelui, Elizabeth, acest nume fiind purtat de mama lui Ioan Botezătorul.

Alte forme ale numelui Elisabeta

Intrat din grecește în limbile slave (atestat în pomelnicul de la Horodiște din 1484), numele ajunge și la români, care îl foloseau încă în sec. al-XV-lea împrumutate sau create pe teren românesc, formele Elisaveta, Lisaveta, Veta, Vetuța, Ilisaveta, Saveta, Elisafta, Ilisafta, Safta (și un masc. Saftu, devenit nume de fam.), Săftica, Săftița, Elizafta, Eliza, Liza, Lizeta, Lizi, Lizica, Lizuca, Lili etc. sunt astăzi în uz (cu puține excepții), unele chiar frecvente. Dintre împrumuturile occidentale, cel mai interesant este Isabéla, asupra căreia ne vom mai opri. Vechea formă spaniolă Elisabet a fost modificată întâi în Elisabel (terminația -el era neobișnuită în spaniolă), apoi în Isabel (prin înlăturarea părții inițiale el-, prea asemănător cu articolul masculin, deci nepotrivit). Trecut în Franța unde este atestat din sec. 13, „noul” nume devenit independent și răspândit în Europa nu pare să mai fie pus astăzi în legătură de către vorbitori cu Elisabeta. ☐ Engl. Elizabeth, Isabella (cu hipoc. Betty, Bessie, Lizzi, Alice), fr. Elisabeth (Elise, Lise, Babette), Isabel, Isabelle, germ. Elisabeth (Elise, Elly, Elsbeth, Lisbeth, Elsa, lise, Sisi), Isabella, it. Elisabetta (Bettina), Isabella, port. Isabela, sp. Isabel, magh. Erszebet, Izabella, bg. Elisaveta (Elisava, Else, Eliza etc.), Izabela, pol. Etzbieta, ceh. Elzbeta, rus. Elisaveta (Veta, Liza etc.). ☐ Regina Angliei Elizabeth I 1558-1603. ☐ Deosebit de cunoscut este numele din diferite opere literare și muzicale: Elsa de Brabant, eroină a poemului anonim german din sec. 13, Lohengrin, care a inspirat opera cu același nume de R. Wagner, Elise, câteva personaje din comediile lui Molière. Elsa, personaj din opera Tannhäuser de R. Wagner, Elise, personaj din romanul cu același nume de E. de Goncourt.

Personalități care au purtat numele „Elisabeta”

  • Regina Elizabeth I și a II-a, regine a Marii Britanii;
  • Elizabeth Bank, actrița americana;
  • Elizabeth Taylor, actriță americano-britanica;
  • Prințesa Jelisaveta Karađorđević a Iugoslaviei;
  • Regina Elisabeta a României, soția Regelui Carol I, cunoscuta și sub numele literar Carmen Sylva;
  • Elisabeta Lipa, canotoare română, campioană mondială și multiplă campioană olimpică;
  • Elisabeta Bostan, regizor și scenarista din România, cunoscută pentru numeroasele filme pentru copii realizate precum „Veronica” sau „Amintiri din copilărie”.

Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Elisabeta?

Conform calendarului ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în date de 24 aprilie când este prăznuita Sfânta Cuvioasă Elisabeta și pe data de 5 septembrie, atunci când este prăznuită Sfânta Prorociță Elisabeta mama Sfântului Ioan Botezătorul.

Sursă: dexonline

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Rugăciune către Sfânta Cuvioasă Elisabeta mijlocitoare către Dumnezeu

Viața ta cea luminată s-a împodobit cu virtuțile, adormirea ta a strălucit cu sfințenie prin minuni, alungând pe demoni și prin Dumnezeiescul har ai risipit viforul patimilor.
Mână de îndurare întinzi și dai sănătate celor ce aleargă și cu credință se apropie de moaștele tale, întărirea sihaștrilor, Sfântă Elisabeta, purtătoare de Dumnezeu.
O, minune! Cum după îngropare și după punerea de demult în mormânt, se văd moaștele tale zăcând nestricate, dăruite și luminate cu semne și cu minuni și dăruiesc izvoare de tămăduiri credincioșilor în toate zilele.
Ostenelile înfrânării le-ai suferit și ai primit darul nepătimirii și al tămăduirilor, Sfântă Elisabeta de Dumnezeu insuflată: a tămădui tot felul de boli și a alunga lucrarea duhurilor necurate, ceea ce ești vrednică de laudă. Roagă pe Hristos Dumnezeu, să ne dăruiască nouă mare milă. (Sedelna Sfintei)

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Cântări Liturgice

Troparul Sfintei Cuvioase Elisabeta, făcătoarea de minuni, glasul al 8-lea

Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; şi lucrând, ai învățat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioasă Maică Elisabeta, duhul tău.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Viața completă - Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Viețile Sfinților)

Cuvioasa Elisabeta a fost aleasă din pântecele maicii sale la slujba lui Hristos Dumnezeu. Vestea nașterii sale s-a făcut prin dumnezeiască descoperire maicii ei, mai înainte înștiințând-o că prunca ce se va naște dintr-însa va fi vas ales al Sfântului Duh. Deci, din copilărie s-a dat la slujba lui Dumnezeu și s-a făcut mireasă lui Hristos, Mirele Cel fără de moarte; și slujea în rânduiala îngerească, în ceata de fecioare, adică de călugărițe, obosindu-și trupul cu post și osteneli. Și a luat dar de a tămădui bolile, nu numai pe cele trupești, ci și pe cele sufletești. Cu rugăciunea tămăduia toate bolile trupești, iar cu cuvintele și cu sfaturile de Dumnezeu insuflate, vindeca sufletele omenești, povățuindu-le spre pocăință și spre toată fapta bună.

Folare-Separare

Îmbrăcămintea ei era numai o haină de păr aspră și degera trupul ei de frig; însă duhul ei ardea totdeauna cu văpaia dragostei dumnezeiești. Și fiind pusă egumenă surorilor, a arătat mare silință, îngrijind de mântuirea acelora. Înfrânarea ei era fără de măsură, căci mulți ani a petrecut nemâncând pâine, ci hrănindu-se numai cu verdețuri și cu legume, iar untdelemn și vin n-a gustat niciodată în toată vremea vieții sale. De multe ori petrecea în post câte patruzeci de zile, ca Marele Moise, negustând nimic. Trei ani, urmând sme­reniei vameșului, nu și-a ridicat ochii cei trupești spre cer; iar cu cei sufletești totdeauna privea spre Dumnezeu, Care este întru cei de sus, și pe Acela pe scaun înalt și preaînălțat, înconjurat de Serafimi, prin dumnezeiasca gândire ca prin oglindă îl vedea și nu-și lipea mintea de cele pământești. Iar când, după obicei, înălța rugăciunile cele de miezul nopții în singurătate, era strălucită și luminată de sus cu lumină cerească.

Folare-Separare

Încă a fost și făcătoare de minuni. Pe un balaur cumplit l-a omorât cu rugăciunea, pe o femeie, căreia de mulți ani îi curgea sânge, a tămăduit-o; duhuri necurate a gonit din oameni și multe alte minuni a făcut, nu numai în viață, ci și după moarte. Iar după fericitul ei sfârșit, mormântul ei făcea minuni, dând tămăduiri bolnavilor; căci până și prin praful cel luat de pe moaștele ei dăruia vedere orbilor, ca să se slăvească pentru dânsa Hristos, Dumnezeul nostru, Cel preamărit întru sfinții Săi. Amin.

Folare-Separare

Cartea în format fizic o găsiți apăsând aici ➡ Viețile Sfinților pe tot anul.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Calendar Ortodox – Sfinții de astăzi - 24 aprilie

Tot în această zi, sfinții șaptezeci de mucenici care au crezut prin sfântul Sava, și care s-au săvârșit prin sabie;
Tot în această zi, pomenirea preacuvioasei maicii noastre Elisabeta făcătoare de minuni;
Tot în această zi, pomenirea sfinților mucenici Pasicrat si Valentin;
Tot în această zi, pomenirea sfinților opt mucenici: Eusebie, Neon, Leontie, Longhin și alți patruzeci;
Tot în această zi, pomenirea sfântului noului mucenic Duca croitorul mitilenean, care a suferit mucenicia în Constantinopol, la anul 1564 și care s-a săvârșit fiind despuiat de piele, de viu;
Tot în această zi, pomenirea sfântului ierarh Iorest, mitropolitul Ardealului;
Tot în această zi săvârșim și pomenirea fericitului ierarh Sava din neamul Brancovici, mitropolitul Ardealului.

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Calendar Ortodox – Sfinții de mâine - 25 aprilie

În această lună, în ziua a douăzeci și cincea, pomenirea sfântului apostol și evanghelist Marcu;
Tot în această zi, pomenirea celui între sfinți părintelui nostru Macedonie, patriarhul Constantinopolului;
Tot în această zi, sfânta muceniță Nichi;
Tot în această zi, pomenirea preacuvioșilor opt părinți sihaștri;

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Sursă: pravila.ro

Facebook

Floare Final

Pe Sfânta Cuvioasă Elisabeta să o rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfântă Cuvioasă Elisabeta roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale ei sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi. Amin.

Recomandări

† Sfântul Cuvios Ioan de la Rila
(19 octombrie)

Sfântul Cuvios Ioan de la Rila este ocrotitorul poporului bulgar. El era cunoscut încă din timpul vieții ca mare făcător de minuni, izbăvind pe cei bolnavi și cei bântuiți de cu duhuri necurate care veneau […]

† Sfântul Apostol și Evanghelist Luca
(18 octombrie)

Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, este unul din cei patru sfinți Evangheliști, el fiind singurul dintre ei care ne prezintă istorisirea pe larg despre Fecioara Maria, Nașterea Mântuitorului, precum și cele despre copilăria Lui. El […]

† Sfinții Mucenici Cosma și Damian - doctori fără de arginți (17 octombrie)

Sfinții Mucenici Cosma și Damian din Cilicia sunt uneori reprezentați cu însemne medicale, ei fiind ocrotitorii medicilor, chirurgilor, farmaciștilor și totodată dăruiesc vindecare celor care le cer ajutorul cu dragoste și cu credință. Ei sunt […]

Scrie un comentariu

Câmpuri care necesită să fie completate sunt cel care au caraterul *

© 2021 Toate materialele de pe această pagină sunt proprietatea pravila.ro
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram