† Schimbarea la Față a Domnului
(6 august)

Trimte prietenilor tăi

Schimbarea la Față a Domnului (sau Transfigurarea Domnului) este un eveniment descris în Evanghelii, în care Domnul a fost văzut de apostolii săi într-o lumină nouă pe Muntele Tabor alături de Sfântul Ilie Tezviteanu și Sfântul Proroc Moise. Sfinții Părinți au interpretat Schimbarea la Față drept una din cele mai mari minuni săvârșită de Hristos, deoarece prin aceasta Mântuitorul a arătat apostolilor, și prin aceștia lumii întregi, care este slava lui Dumnezeu.

Schimbarea la Față a Domnului (sinaxar)

Schimbarea la Față a Domnului, a avut loc în anul al treizeci și treilea de la nașterea Sa, și în al treilea an și cel de pe urmă al propovăduirii Sale, Apropiindu-Se de Pătimirea cea de bunăvoie pentru mântuirea noastră, a mers în părțile Cezareei lui Filip, și, după cuvintele pe care le-a zis Petru, acolo: "Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui Viu" (Matei 16, 16), a început a spune ucenicilor Săi că trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească mult de la farisei, de la arhierei și de la cărturari și să fie omorât.

Din această pricină, ucenicii s-au întristat, dar mai ales Petru, care-L oprea pe El, zicându-I: "Fie-Ți milă de Tine, să nu Ți se întâmple Ție aceasta" (Matei 16, 22). Atunci, alungând mâhnirea lor, a făgăduit unora dintre ei că, după puține zile, le va arăta slava Sa, zicând: "Sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea pe Fiul Omului venind în Împărăția Sa" (Matei 16, 28).

Deci, trecând opt zile de la ziua în care a grăit aceste cuvinte, Domnul a plecat în părțile Cezareei lui Filip, în hotarele Galileei, la Muntele Tabor, mergând după El ucenicii Săi și mult popor. Dar, de vreme ce era obiceiul Domnului Hristos ca rugăciunile cele către Dumnezeu-Tatăl să le facă singur, despărțit de ucenicii Săi, de aceea a lăsat la poalele muntelui poporul și pe ucenicii Săi și a luat numai pe trei dintre ei: pe Petru, pe Iacov și pe Ioan, și S-a suit cu ei pe munte, ca să se roage.

Acolo, depărtându-Se puțin de cei trei ucenici, S-a urcat la un loc înalt și Se ruga, iar cei trei ucenici, osteniți, pe de o parte de suirea muntelui înalt, iar pe de alta de lungimea rugăciunii, se luptau cu somnul, precum zice Evanghelistul Luca: "Iar Petru și cei ce erau cu el erau îngreuiați de somn" (Luca 9, 32). Dar, când s-au deșteptat bine, a văzut Schimbarea la Față a Domnului, strălucind cu slava dumnezeirii Sale.

Schimbarea la Față a Domnului 6 august - c

Atunci au stat înaintea Lui, prin porunca Lui, doi Proroci: Moise, dintre morți, și Ilie, din Rai, și le vorbea lor despre Pătimirea Lui și despre ceea ce avea să se săvârșească la Ierusalim. Din această pricină, Apostolii, deșteptându-se, au văzut slava Lui cea negrăită, fața Sa cea luminoasă ca soarele, hainele Lui albe ca lumina și doi bărbați stând și vorbind cu El, întru slava aceea, și s-au înspăimântat.

Și au cunoscut, descoperindu-le lor Duhul Sfânt, că bărbații aceia erau Moise și Ilie și au înțeles cuvintele lor despre Pătimirea cea de bunăvoie a lui Hristos.

Așadar, Apostolii stăteau cutremurați, ascultând cele ce se grăiau și îndulcindu-se cu vederea slavei celei dumnezeiești, atât cât puteau cuprinde ochii lor trupești, deoarece Domnul le-a arătat numai atât cât putea suferi firea omenească; de vreme ce este cu neputință omului muritor să vadă dumnezeirea cea fără de moarte și nevăzută, precum de demult i-a răspuns Dumnezeu lui Moise, care se ruga ca să-i arate slava feței Sale celei dumnezeiești, zicând: "Nu poate vedea omul fața Mea și să trăiască" (Ieșire 33, 20).

Deci, sfârșind Mântuitorul Hristos de vorbit cu Moise și cu Ilie, iar Apostolii înțelegând, prin Duhul, de plecarea Prorocilor, lui Petru i-a părut rău, pentru că dorea neîncetat să se bucure de slava lui Hristos și să se îndulcească de vederea cinstiților Proroci. De aceea, luând îndrăzneală a și zis: "Învățătorule, bine este ca noi să fim aici și să facem trei colibe: una Ție, una lui Moise și una lui Ilie" (Luca 9, 33).

Schimbarea la Față a Domnului 6 august - b

Însă, pe când grăia Petru acestea, un nor luminos i-a umbrit pe Apostoli, înconjurând vârful Muntelui Tabor. Atunci Apostolii au fost cuprinși de frică, pentru că, apropiindu-se de Hristos, au intrat și ei în nor și au auzit un glas, zicând: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultați-L" (Matei 17, 5).

La auzirea acestui glas venit de Sus, Apostolii au fost cuprinși cu totul de frică și, temându-se, au căzut cu fețele la pământ. Atunci slava Domnului s-a depărtat de la fața lor. Iar Domnul, apropiindu-Se, S-a atins de ei, zicându-le: "Sculați-vă și nu vă temeți!" (Matei 17, 7). Iar ucenicii, ridicându-și ochii, n-au văzut pe nimeni, decât numai pe Domnul Iisus Hristos.

Și, pe când se coborau din munte, Domnul le-a poruncit să nu spună nimănui nimic despre cele întâmplate, până ce nu va pătimi și nu va învia din morți. Deci, ucenicii n-au spus nimănui nimic despre Schimbarea la Față a Domnului.

Mântuitorul, îndreptându-Se pe drumul spre Ierusalim, drumul spre Pătimire, Cruce și moarte, dar cunoscând și slăbiciunea omenească a Apostolilor, n-a vrut să-Și lase ucenicii deznădăjduiți. Odată cu Schimbarea Lui la Față, Domnul a luminat și a îmbărbătat inima lor, față de sminteala crucii, care urma să fie, așa cum ne arată mi târziu Sfântul Apostol Pavel la 1 Corinteni 1, 23.

Umilirile, oricât de adânci, ale Pătimirilor și ale morții Mântuitorului, nu mai puteau clătina cu totul credința celor care cunoscuseră dumnezeirea ascunsă a Învățătorului lor. Pătimirile și moartea Mântuitorului nu mai sunt un sfârșit, ci dovezi că El S-a predat morții de bunăvoie, pentru mântuirea lumii.

Surse: Crestin Ortodox, Basilica, Ziarul Lumina, Radio România.

Floare 02 Bun

Scurt istoric al sărbătorii "Schimbarea la Față a Domnului"

Schimbarea la Față a Domnului 6 august - d

Schimbarea la Față a Domului este praznic mare, împărătesc, și pentru toți creștinii. În limba greacă denumirea sărbătorii Schimbării la Față a Domnului este Metamorphosis, cu înțelesul de transfigurare.

În tradiția populară, această sărbătoare poartă numele de Probejenia și marchează despărțirea de vară și schimbarea veșmintelor, naturii și ale oamenilor, cu cele ale toamnei.

Primul care situează acest moment important din viața Domnului ca petrecându-se pe Tabor este Origen, în jurul anului 250, fiind confirmat, apoi, în secolul al IV-lea, de Sfinții Chiril al Ierusalimului și Epifanie al Ciprului și de Fericitul Ieronim.

În cinstea sărbătorii Schimbării la Față a Domnului, la începutul secolului al IV-lea, Sfânta Împărăteasă Elena zidește o biserică pe Muntele Tabor.

Toma de Aquino, călugăr dominican, teolog, filosof și doctor al Bisericii, a considerat Schimbarea la Față drept cel mai mare miracol, în completarea botezului și arată perfecțiunea vieții în Rai.

La rândul său, Sfântul Antim Ivireanul numește sărbătoarea drept "Dumnezeiasca Înfrumusețare a lui Hristos".

În viziunea Sfântului Grigorie Palama, Schimbarea la Față a Domnului este începutul îndumnezeirii firii umane prin experiența luminii dumnezeiești sau a harului sfințitor și îndumnezeitor.

Floare 02 Bun

Prăznuirea sărbătorii "Schimbarea la Față a Domnului"

Schimbarea la Față a Domnului 6 august - e

În seara de dinaintea sărbătorii se ține Vecernia Mare iar a doua zi dimineața se slujește Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, precedată, de obicei, de Utrenie.

Slujba Vecerniei cuprinde citiri din: Ieșirea 24:12-18, 33:11-23, 34:4-6, 8; I Regi 19:3-9, 11-13, 15-16. Utrenia cuprinde citiri din: Luca 9:28-36, iar Sfânta Liturghie din: II Petru 1:10-19; Matei 17:1-9.

Schimbarea la Față a Mântuitorului a avut loc în timpul Sărbătorii Corturilor (Sucot) și astfel prăznuirea acesteia în Biserica Creștină devine împlinirea prin Noul Testament a sărbătorii Vechiul Testament.

Sfinții Părinți au rânduit ca această sărbătoare să aibă loc în august, ultima lună din anul bisericesc, cu patruzeci de zile înainte de Înălțarea Sfintei Cruci. Așa cum Petru, Iacov și Ioan au văzut transfigurarea înainte de răstignire astfel încât ei să afle cine este cel care va suferi pentru ei, Biserica leagă aceste două praznice pentru a-i ajuta pe credincioși să înțeleagă misiunea Mântuitorului și faptul că suferința Lui a fost voluntară și pe deplin acceptată.

Sfântul Grigorie Palama, un mare propovăduitor al înțelesurilor Schimbării la Față este prăznuit în zilele noastre într-una din Duminicile Postului Mare.

Deși ne aflăm în postul Adormirii Maicii Domnului, Biserica a rânduit ca pe 6 august, de sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului, să se facă dezlegare la pește pentru bucuria praznicului.

Odovania praznicului se face la 13 august, când se cântă slujba completă a sărbătorii (iar slujba sfântului Maxim Mărturisitorul este mutată pe 12 august).

Floare 02 Bun

De ce s-au arătat Moise și Ilie la Schimbarea la Față a Domnului?

Pentru că ei s-au bucurat de mari descoperiri, unul pe Muntele Sinai, primind Tablele Legii, celălalt pe muntele Carmel. Cel care demult le vorbise proorocilor Vechiului Legământ, Cuvântul lui Dumnezeu acum întrupat, Se îmbracă "cu lumina ca și cu o haină" (Psalm 103, 2), vrând să arate strălucirea Învierii Sale.

Moise ține tablele Legii în mână, iar profetul Ilie este reprezentat ca un bătrân cu părul lung. Dacă Moise a fost cunoscut drept chip al blândeții, "căci era mai blând decât toți oamenii de pe pământ" (Numeri 12, 3), Ilie rămâne prorocul plin de zel pentru adevărata închinare adusă Domnului. Amândoi – tâlcuiesc Sfinții Părinți – închipuiesc Pronia (grija lui Dumnezeu asupra omenirii) și Judecata lui Dumnezeu sau cele două firi ale Mântuitorului.

Sfântul Maxim Mărturisitorul vede în Moise și Ilie o reprezentare a celor două căi: calea căsătoriei și cea a fecioriei, căci ucenicii "au învățat că lângă Cuvântul sunt tainele căsătoriei și ale necăsătoriei, cea dintâi prin Moise, care nu a fost împiedicat de căsătorie să se facă iubitor al slavei dumnezeiești, cea de a doua prin Ilie, care a rămas cu totul curat de legătura căsătoriei".

Sfinții Părinți spun că Moise și Ilie au fost prezenți la Schimbarea la Față a Domnului de pe Tabor, pentru a li se îndeplini dorința de a vedea fața lui Dumnezeu. În viața lor pământească nu au reușit să vadă fața lui Dumnezeu, Moise a văzut doar spatele lui Dumnezeu pe Muntele Sinai, iar Ilie s-a retras într-o peșteră atunci când Dumnezeu a trecut în adiere de vânt. Ei nu reușiseră să vadă fața lui Dumnezeu pentru că Dumnezeu nu Se întrupase.

Prezența lui Moise și Ilie alături de Hristos are și menirea de a descoperi ucenicilor că Hristos este o persoană distinctă și nu o reîntrupare a lui Moise sau a lui Ilie cum credeau mulți din vremea aceea.

Floare 02 Bun

Muntele Tabor în istoria biblică

Muntele Tabor, este locul pe care a avut loc Schimbarea la Față a Domnului, și el a avut un rol important în istoria biblică Fiind este pomenit de mai multe ori în Sfânta Scriptură.

Muntele Tabor se află în Galileea de Jos, la capătul de nord-est al Văii Iezreel, la 17 km depărtare de Marea Galileei și 9 km de Nazaret, iar vârful cel mai înalt atinge 575 m deasupra nivelului mării. Mai este cunoscut sub numele de Har Tavor, Itabyrium, Jebel et-Tur (în arabă, Muntele Taurului) și Muntele Schimbării la Față a Domnului.

Locul este menționat prima oară când Isus Navi împarte Pământul Făgăduinței celor 12 seminții ale lui Israel, fiind pus ca hotar între 3 seminții – Zavulon, Isahar și Neftalim. Potrivit Tradiției Bisericii, aici a pustnicit Melchisedec, preotul Dumnezeului celui Preaînalt.

Apoi, este ales de Devora, Prorocița și Judecătoarea poporului lui Israel, ca loc pentru bătălia dintre evreii aflați sub conducerea lui Varac și armata lui Iavin, împăratul Hanaanului, comandată de Sisara.

Mult mai târziu, în zilele celui de-al doilea Templu din Ierusalim (a cărui construcție a fost terminată în anul 515 î.Hr.), Muntele Tabor era unul dintre vârfurile de pe care se obișnuia să se aprindă focuri, pentru a vesti satelor din nord sărbătorile și lunile noi.

În Noul Testament, Sfinții Evangheliști sinoptici (Matei, Marcu și Luca), dar și Sfântul Apostol Petru în cea de-a doua epistolă a sa, relatează despre Schimbarea la Față a Domnului, cu ceva vreme înainte de intrarea Mântuitorului în Ierusalim, pe Muntele Taborului.

Floare 02 Bun

Ce semnificație are sărbătoarea "Schimbarea la Față a Domnului"

Schimbarea la Față a Domnului a avut loc cu puțin timp înainte de răstignirea Sa. Hristos nu Se mai arată într-un mod chenotic (prin experiență) ucenicilor, Se arată fără nici un val, ca să-i întărească pe ucenici atunci când Îl vor vedea răstignit.

În troparele Bisericii se vădește acest adevăr. "Mai înainte de cinstita Crucea Ta și de Patimă, luând pe cei mai aleși dintre sfințiții ucenici, Stăpâne, în Muntele Taborului Te-ai suit…" Și în Condacul praznicului se spune: "Dacă Te vor vedea răstignit, au să cunoască Patima cea de bunăvoie și lumii să propovăduiască că Tu ești cu adevărat raza Tatălui".

Sărbătorirea pe data de 6 august nu este întâmplătoare, pentru că precedă cu 40 de zile sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci (14 septembrie), care este socotită la fel ca Vinerea Mare.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel arată că "Evanghelia sărbătorii Schimbării la Față a Domnului are mai multe înțelesuri teologice adânci despre taina mântuirii noastre, taina Bisericii și taina iubirii lui Dumnezeu pentru oameni. Prima semnificație duhovnicească a acestui praznic împărătesc constă în arătarea slavei Învierii Domnului Iisus Hristos înainte de pătimirile și moartea pe cruce, pentru a le arăta ucenicilor că Cel care va suferi pe cruce este Domnul slavei și că El face aceasta din iubire pentru oameni. A doua semnificație a sărbătorii este arătarea slavei Preasfintei Treimi, prin norul luminos care era o mărturie a prezenței Duhului Sfânt și prin glasul Tatălui Ceresc care mărturisea despre ­ Iisus. A treia semnificație duhovnicească a Schimbării la Față a Domnului este arătarea slavei celei de-a doua veniri a Sa la sfârșitul veacurilor, motiv pentru care Biserica a rânduit această sărbătoare în ultima lună a anului bisericesc (începutul anului Bisericesc este în luna septembrie). A patra semnificație duhovnicească este că slava necreată este slava harului Preasfintei Treimi care se împărtășește tuturor celor care vor crede în Hristos. Evanghelia, ca și textele liturgice, ne învață că sărbătoarea aceasta este a bucuriei, a luminii, care ne arată viitorul nostru ultim, că omul nu este făcut pentru moarte, pentru mormânt, ci pentru viață veșnică. Nu este făcut pentru întuneric, ci pentru lumina neapusă din Împărăția cerurilor".

Floare 02 Bun

Mânăstiri închinate sărbătorii "Schimbarea la Față a Domnului"

Numeroase mănăstiri au fost închinate acestei Sărbători, mai ales după controversa isihastă din secolul XIV, despre natura luminii din Tabor și despre contemplație.

Astăzi, pe Muntele Taborului sunt două biserici: biserica ortodoxă Sfântul Proroc Ilie, spre nord-est, și bazilica franciscană cu hramul Schimbarea la Față a Domnului, spre sud-est. Pe munte mai există și ruinele ale altor biserici din vechime.

În această zi își sărbătoresc hramul mai multe lăcașuri de cult din țara noastră, între care amintim Mănăstirea Sita Buzăului, situată pe raza Protopopiatului Întorsura Buzăului din Episcopia Covasnei și Harghitei, Mănăstirea Slatina, una dintre cele mai mari și vechi mănăstiri ortodoxe din țara noastră, situată în județul Suceava, Schitul de călugări de pe Muntele Ceahlău, Mănăstirea Slătioara, situată în satul Slătioara, comuna Râșca, județul Suceava, la 30 de km de Fălticeni, sau schitul Păltiniș din județul Sibiu.

Conform tradiției, în acest praznic împărătesc, mii de pelerini ar fi trebuit să urce la Mănăstirea Schimbarea la Față de pe Muntele Ceahlău, considerat astfel un adevărat Tabor românesc.

Floare 02 Bun

Icoana Schimbării la Față a Domnului

Prima Icoană, creată de înșiși Apostolii, a fost aceea a Schimbării la Față, de aceea există o legătură strânsă, în tradiția bisericii, între arta icoanei și această sărbătoare a Domnului. Totodată, acesta este și motivul pentru care, de obicei, prima icoană pe care o realizează un pictor trebuie să fie cea a Schimbării la Față a Domnului.

Zugravul cere prin această realizare ca Hristos să strălucească în inima lui, lumina Slavei Sale negrăite, descoperită Apostolilor pe Tabor. Având datoria de a vesti prin imagine tainele lui Hristos, el trebuie să se asemene Apostolilor care au trăit minunea Schimbării la Față. Într-un manuscris din Muntele Athos, i se cerea zugravului să se roage cu lacrimi ca Dumnezeu să-i pătrundă în suflet și să meargă la preot ca acesta să se roage pentru el și să-i citească troparul Schimbării la Față.

Istoria icoanei Schimbării la Față a Domnului

Reprezentările simbolice ale Schimbării la Fata, cum este minunatul mozaic din secolul al VI-lea din absida de la Sant Apollinare in Classe, care nu-L înfățișează pe Hristos în întregime, ci doar partea superioara, deasupra Crucii triumfătoare, și în care apostolii sunt reprezentați în chip de miei, au fost repede părăsite pentru a lasă loc evenimentului evanghelic însuși.

Schimbarea la Față a Domnului 6 august - a
Schimbarea la Față a Domnului - Sant Apollinare in Classe

Pe o icoana ruseasca din secolul al XV-lea atribuita lui Teofan Grecul, îl vedem pe Hristos în slava: El este înfățișat în partea de sus a icoanei, pe munte, dar fără a-l atinge. Învesmântat în alb, sau în aur, nu este decât lumina. El îi învăluie în lumina Sa pe Moise și pe Ilie, fiecare pe câte un munte, pe care însă nu-l ating cu picioarele. Se afla pe culmi, căci sunt oamenii înălțimilor duhovnicești care L-au întâlnit pe Dumnezeu acolo unde le vorbea, amândoi sunt vizionarii Vechiului Legământ, cei care L-au văzut pe Dumnezeu pe Sinai si pe Carmel. Hristos le vorbește despre Patimile Sale care se apropie. Moise îi reprezintă pe defuncți, în timp ce Ilie, ridicat la cer într-un car de foc, îi reprezinta pe cei vii. Jos, apostolii, încă nedesprinși de cele omenești, sunt răscoliți și uluiți de această descoperire. Petru (aflat în stânga), copleșit de uimire, ar vrea să facă trei colibe, socotind că se afla deja în Parusie, înainte de sfârșitul istoriei. El își exprimă încântarea de a se regăsi în starea inițială a lumii, dinainte de cădere. Dar vederea Zilei a Opta este îngăduită pentru a-i întări în credință pe martorii care, o dată reîntorși în lume, vor trebui să-și împlinească misiunea apostolica.

Schimbarea la Față a Domnului - Teofan grecul 6 august - a
Schimbarea la Față a Domnului - Teofan Grecul

Modul în care se pictează icoana Schimbarea la Față a Domnului

În iconografie, în centrul reprezentării este Hristos, înveșmântat în alb. Este înconjurat de un fond închis la culoare, așa-numita mandorla, prezenta și în icoana Învierii. La picioarele Sale, sunt căzuți cu fețele la pământ ucenicii Petru, Iacov și Ioan, iar de-o parte și de alta sunt prezenți Moise și Ilie.

Interesant este că în această icoană a Schimbării la Față, lumina care iradiază din Hristos și-L înconjoară nu este luminoasă, ci întunecată. Întunericul din centru face trimitere la ființa lui Dumnezeu, care rămâne necunoscută omului. Lumina în care S-a descoperit Hristos nu a fost ființa lui Dumnezeu, ci o energie care izvorăște din această ființă. Ortodoxia face o diferență clară între har și natura divină. Dacă harul, ca energie necreată poate fi împărtășit omului, natura divină rămâne incomunicabilă și incognoscibilă. Datorită acestei distincții între ființa și energiile necreate, se poate afirma posibilitatea unei uniri directe între om și Dumnezeu.

Floare 02 Bun

Tradiții populare de sărbătoarea Schimbarea la Față a Domnului

La noi, mai ales în zona rurală, de această sărbătoare sunt legate mai multe tradiții și obiceiuri.

Schimbarea la Față mai este cunoscută și ca Obrejenia, Pobrejenia sau Probojeni, din termenul slavon "obrejenie", care înseamnă schimbare, transformare. O altă denumire a sărbătorii – Probajanii, tot de proveniență slavonă (de la verbul popular "probazi)", are sensul de a ocărî sau a certa.

În această zi există obiceiul de a se face pomenirea celor trecuți la cele veșnice, iar credincioșii duc la biserică prinoase din roadele pe care le au pentru a fi binecuvântate de preot și împărțite celor sărmani. De asemenea, se sfințesc grădinile, boabele de grâu pentru semănat și recoltele.

Tradiția arată că este bine ca sărbătoarea să fie trăită cu intensitate sporită prin rugăciuni pentru sănătatea și pentru împlinirile familiei, prin pelerinaje la biserici și la mănăstiri, care adăpostesc icoane făcătoare de minuni și moaște.

Există credința populară că începând cu ziua Schimbării la Față, toamna începe să-și intre în drepturi, iarba nu mai crește (tocmai de aceea țăranii trebuie să termine de cosit și de adunat fânul), frunzele copacilor încep să îngălbenească, păsările se pregătesc să migreze iar insectele încep să intre în pământ.

Floare 02 Bun

Teologia Schimbării la Față a Domnului

În timpul Schimbării la Față a Mântuitorului nostru Iisus Hristos pe Muntele Tabor, lumina necreată a prezenței lui Dumnezeu a revelat celor trei ucenici, care Îi erau cei mai apropiați, firea Sa. Ei au putut, prin harul lui Dumnezeu, să vadă această lumină. În troparul de la sărbătoarea Schimbării la Față se spune despre ucenici că au experiat (au experimentat și au înțeles sensul) această lumină "pe cât li se putea".

Spre deosebire de fața lui Moise care strălucise de o slavă venită din afară după revelația din Muntele Sinai (Exod 34, 29), fața lui Hristos apăru pe muntele Taborului ca un izvor de lumină, izvor al vieții dumnezeiești făcută accesibilă omului și care se răspândea și pe "veșmintele" Sale, adică asupra lumii din afară dar și pe lucrurile făcute de activitatea și civilizația omenească.

Așa cum la Botezul lui Hristos S-a revelat Sfânta Treime, la fel și la Schimbarea la Față de pe Tabor se revelează Dumnezeul Treimic. A doua Persoană a Sfintei Treimi - Care S-a întrupat - a strălucit înaintea ucenicilor și a arătat slava dumnezeirii Sale. Tatăl a adeverit că Acesta este Fiul Său cel iubit, iar Duhul Sfânt era norul luminos care i-a umbrit pe ucenici. Dumnezeul Treimic este Lumină, pentru că Lumina este strălucirea dumnezeirii, vederea harului Sfintei Treimi. În troparele Bisericii se cântă: "Lumină este Tatăl, Lumină este Cuvântul, Lumină și Duhul Sfânt". Chipul lui Hristos a strălucit ca soarele, glasul Tatălui a fost vedere puternică a luminii, iar norul, care era prezența Duhului Sfânt, era, de asemenea, luminos. De aceea, așa cum spune Sfântul Grigorie Palama, tocmai în acel moment ucenicii nu au mai putut rezista și au căzut cu fața la pământ.

În punctul culminant al vederii lui Dumnezeu s-a auzit glasul Tatălui: "Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit" (Matei 17, 5). Sfântul Ioan Gură de Aur spune că aici Tatăl Își arată marea Sa dragoste către Fiul Său după fire, Cel Unul-Născut. Dragostea Tatălui este triplă, mai întâi pentru că Hristos este Fiul Său, și orice părinte își iubește fiul, în al doilea rând, pentru că Fiul este iubit și, în al treilea rând, pentru că a binevoit întru El. Glasul Tatălui vine din norul luminos, lucru care arată deoființimea Tatălui cu Duhul Sfânt și, desigur, deoființimea celor trei ipostasuri dumnezeiești.

Schimbarea la Față ne descoperă că Hristos este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu. În acest sens, Sfinții Părinți afirmă că "Hristos Se schimbă la Față, nu luând ceea ce nu era, nici preschimbându-Se în ce nu era, ci arătând ucenicilor ceea ce era, deschizându-le lor ochii și făcându-i din orbi văzători".

Această întâmplare a subiectul unei dispute între Sfântul Grigorie Palama și Varlaam din Calabria (dispută care a lărgit și mai mult diferențele de gândire între Biserica Ortodoxă și cea Catolică). Varlaam credea că lumina strălucirii lui Iisus era lumină creată, în timp ce Grigorie Palama susținea că ucenicilor le-a fost dat harul de a percepe lumina necreată a lui Dumnezeu. Acest fapt susține argumentul lui Grigorie, mai larg, cum că noi nu-l putem cunoaște pe Dumnezeu în esența Sa, dar Îl putem cunoaște în energiile Sale, pe măsură ce El Însuși se revelează.

Floare 02 Bun

Pasaje Biblice depre Schimbarea la Față a Domnului

Și după șase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru, și pe Iacov și pe Ioan, fratele lui, și i-a dus într-un munte înalt, de o parte.
Și S-a schimbat la față, înaintea lor, și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina.
Și iată, Moise și Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El.
Și, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voiești, voi face aici trei colibe: Ție una, și lui Moise una, și lui Ilie una.
Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, și iată glas din nor zicând: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultați-L".
Și, auzind, ucenicii au căzut cu fața la pământ și s-au spăimântat foarte.
Și Iisus S-a apropiat de ei, și, atingându-i, le-a zis: Sculați-vă și nu vă temeți.
Și, ridicându-și ochii, nu au văzut pe nimeni, decât numai pe Iisus singur.
Și pe când se coborau din munte, Iisus le-a poruncit, zicând: Nimănui să nu spuneți ceea ce ați văzut, până când Fiul Omului Se va scula din morți.

Sfântul Evanghelist Matei 17 1-9

Și după șase zile a luat Iisus cu Sine pe Petru și pe Iacov și pe Ioan și i-a dus într-un munte înalt, de o parte, pe ei singuri, și S-a schimbat la față înaintea lor. Și veșmintele Lui s-au făcut strălucitoare, albe foarte, ca zăpada, cum nu poate înălbi așa pe pământ înălbitorul.
Și li s-a arătat Ilie împreună cu Moise și vorbeau cu Iisus. Și răspunzând Petru, a zis lui Iisus: Învățătorule, bine este ca noi să fim aici; și să facem trei colibe: Ție una și lui Moise una și lui Ilie una. Căci nu știa ce să spună, fiindcă erau înspăimântați. Și s-a făcut un nor care îi umbrea, iar un glas din nor a venit zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit, pe Acesta să-L ascultați.
Dar, deodată, privind ei împrejur, n-au mai văzut pe nimeni decât pe Iisus, singur cu ei. Și coborându-se ei din munte, le-a poruncit ca nimănui să nu spună cele ce văzuseră, decât numai când Fiul Omului va învia din morți.

Sfântul Evanghelist Marcu 9 2-8

Iar după cuvintele acestea, ca la opt zile, luând cu Sine pe Petru și pe Ioan și pe Iacov, S-a suit pe munte ca să Se roage. Și pe când se ruga El, chipul feței Sale s-a făcut altul și îmbrăcămintea Lui albă strălucind. Și iată doi bărbați vorbeau cu El, care erau Moise și Ilie, Și care, arătându-se întru slavă, vorbeau despre sfârșitul Lui, pe care avea să-l împlinească în Ierusalim.
Iar Petru și cei ce erau cu el erau îngreuiați de somn; și deșteptându-se, au văzut slava Lui și pe cei doi bărbați stând cu El. Și când s-au despărțit ei de El, Petru a zis către Iisus: Învățătorule, bine este ca noi să fim aici și să facem trei colibe: una Ție, una lui Moise și una lui Ilie, neștiind ce spune. Și, pe când vorbea el acestea, s-a făcut un nor și i-a umbrit; și ei s-au spăimântat când au intrat în nor.
Și glas s-a făcut din nor, zicând: Acesta este Fiul Meu cel ales, de acesta să ascultați! Și când a trecut glasul, S-a aflat Iisus singur. Și ei au tăcut și nimănui n-au spus nimic, în zilele acelea, din cele ce văzuseră.

Sfântul Evanghelist Luca 9 28-36

Cartea în format fizic ➡ Biblia/Sfânta Scriptura

Floare 02 Bun

Rugăciune către Schimbarea la Față a Domnului

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care locuiești întru Lumina cea nepătrunsă, și ești Strălucire Slavei Tatălui și Chip al Ipostasului Său! La plinirea vremii ai venit, Tu, pentru mila cea nespusă față de neamul omenesc cel căzut, Te-ai micșorat, chip de rob luând, Te-ai smerit pe sine, ascultător fiind chiar până la moarte. Totuși, înainte de Cruce și de pătimirea cea de bunăvoie, în muntele Taborului, Te-ai Schimbat la Față, întru slava Ta dumnezeiască, înaintea sfinților Tăi ucenici și Apostoli, ca atunci când Te vor vedea răstignit și dat morții să priceapă că pătimirea este de bunăvoie și dumnezeiască. Învrednicește-ne și pe noi, pe toți, să prăznuim Preacurata Schimbare la Față cu inimă curată și cu minte neîntinată, să urcăm în muntele Tău cel sfânt, în sălașul sfintei Slavei Tale, unde este glasul curat al celor ce prăznuiesc, glasul nespusei bucurii, ca acolo, împreună cu sfinții, Față către față, să vedem slava Ta, în ziua cea neînserată a Împărăției Tale și să preaslăvim Preasfânt Numele Tău, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte și cu Preasfântul și Bunul și de Viață Făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.l

Floare 02 Bun

Cântări Liturgice

Tropar - Schimbarea la Față a Domnului, glasul al 7-lea

Schimbatu-Te-ai la Față în munte, Hristoase Dumnezeule, arătând ucenicilor Tăi Slava Ta, pe cât li se putea. Strălucească și nouă, păcătoșilor, lumina Ta cea pururea fiitoare, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Dătătorule de lumină, slavă Ție.

Condac - Schimbarea la Față a Domnului, glasul al 7-lea

În munte Te-ai schimbat la Față și pe cât au putut ucenicii Tăi au văzut Slava Ta, Hristoase Dumnezeule, pentru ca, atunci când Te vor vedea Răstignit, să înțeleagă patima Ta cea de bunăvoie și să propovăduiască lumii că Tu ești cu adevărat Raza Tatălui.

Floare 02 Bun

Schimbarea la Față a Domnului (Viețile Sfinților)

Domnul nostru Iisus Hristos, în anul treizeci și trei al nașterii Sale și în al treilea an și cel de pe urmă al propovăduirii sale, apropiindu-se spre patima cea de bună voie pentru mântuirea noastră, s-a dus în laturile Cezareei lui Filip, după cuvintele pe care i le-a zis Petru: Tu ești Hristos, Fiul Dumnezeului celui viu…, și acolo a început a spune ucenicilor Săi că I se cade să meargă în Ierusalim, să pătimească mult de la bătrâni, de la arhierei și de la cărturari, și să fie ucis. Și a văzut pe ucenicii Săi mâhnindu-se pentru aceea, iar mai ales pe Petru, care Îl și oprea pe El, zicându-I: Milă să-Ți fie de Tine, Doamne. Să nu-Ți fie Ție aceasta. Atunci, ridicându-le mâhnirea sufletelor lor, a făgăduit unora dintre dânșii că, după puține zile, are să le arate lor slava Sa, zicând: Sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea pe Fiul Omului întru slava Împărăției Lui.

Deci, trecând șase zile de la ziua aceea în care a grăit aceste cuvinte, Domnul a plecat din latura Cezareei lui Filip, în hotarele Galileei și a venit la Muntele Taborului, care este în Galileea, venind după el ucenicii și mult popor. Iar de vreme ce era obiceiul Domnului Hristos ca rugăciunile cele către Dumnezeu Tatăl să le facă singur, deosebi de ucenicii Săi, de aceea a lăsat sub munte poporul și pe ucenicii Săi și a luat numai pe trei din ei: pe Petru, pe Iacov și pe Ioan, și s-a suit cu dânșii în munte să se roage.

Acolo, depărtându-se puțin de cei trei ucenici la un loc înalt, se ruga; iar cei trei ucenici, fiind osteniți pe de o parte de suirea muntelui înalt, iar pe de alta, de lungimea rugăciunii, au adormit, precum zice evanghelistul Luca: Iar Petru și cei ce erau cu dânsul se îngreuiaseră de somn. Deci, dormind ei, Hristos S-a schimbat la față, strălucind cu slava dumnezeirii Sale și, din porunca Lui, I-au stat înainte doi proroci, Moise și Ilie, care grăiau cu Dânsul despre ieșirea Lui care avea să se săvârșească în Ierusalim. Și, deșteptându-se apostolii, au văzut slava Lui cea negrăită, fața cea luminoasă ca soarele, hainele Lui albe strălucind ca zăpada și doi bărbați stând și grăind cu dânsul întru slava aceea, și s-au înspăimîntat. Și îndată au cunoscut – Duhul Sfânt descoperindu-le lor –, pe bărbații aceia că erau Moise și Ilie, și au înțeles vorba lor pentru patima lui Hristos cea de bună voie.

Folare Separare 1

Deci stăteau cu cutremur, ascultând cele ce se grăiau și îndulcindu-se de vederea slavei celei dumnezeiești, pe care au văzut-o pe cât putea vederea ochilor trupești să îngăduie, pentru că atât le-a arătat lor Domnul, cât firea omenească să nu se lipsească de vederea ochilor și de viață. Căci este cu neputință omului muritor să vadă dumnezeirea cea fără de moarte și nevăzută, precum și de demult lui Moise, care se ruga lui Dumnezeu să-i arate slava feței Sale celei dumnezeiești în vederea ochilor, Dumnezeu i-a răspuns: Nu va vedea omul fața Mea și să fie viu. Apoi, sfârșindu-se vorbirea lui Hristos cu Moise și Ilie și apostolii cunoscând prin duh plecarea lor, i-a fost jale lui Petru că prorocii au să se ducă de la vederea lor.

Și dorind să se îndulcească neîncetat de acea slavă a lui Hristos și de vederea sfinților proroci, Petru a luat îndrăzneală și a zis: Doamne, bine este nouă să fim aici și să facem trei colibe: una Ție, una lui Moise și una lui Ilie. Aceasta grăind-o Petru, norul luminos care a pus înaintea lui Hristos pe amândoi prorocii, și iarăși, prin voia Lui cea dumnezeiască, urma să-i ia pe dânșii și să-i ducă pe fiecare la locul său, acela a umbrit pe apostoli, înconjurând vârful muntelui. Atunci apostolii mai mult s-au temut, când, apropiindu-se de Hristos, au intrat în nor, și întru acel ceas s-a auzit glas din nor, zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit, pe Acesta să-L ascultați! Un glas ca acesta venind de sus, de spaima aceea mare n-a mai rămas putere în apostoli, pentru că s-au temut foarte și au căzut cu fețele la pământ. Și căzând ei, slava Domnului s-a luat de la vederea lor și prorocii au fost duși la locurile lor; iar Domnul, apropiindu-Se, S-a atins de ucenicii care zăceau la pământ, zicându-le: Sculați-vă și nu vă temeți! Și ridicându-și ochii ucenicii, nu au văzut pe nimeni decât numai pe Iisus Hristos singur.

Și pogorându-se ei din munte, Domnul le-a poruncit ucenicilor să nu spună nimănui despre vedenia aceea, până ce, după primirea patimilor și a morții, va învia a treia zi din mormânt. Deci dânșii au tăcut și întru acele zile nu au spus nimănui nimic din cele ce au văzut.

Folare Separare 1

Cartea în format fizic ➡ Viețile Sfinților Iunie

Floare 02 Bun

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi 6 august

În aceasta lună, în ziua a șasea, Schimbarea la Față a Domnului Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi x august

În aceasta luna, în ziua a șaptea, pomenirea Preacuviosului Mucenic Dometie persul împreuna și cu doi ucenici ai sai;
Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Or din Tebaida (Egipt), care cu pace s-a săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuvioșilor zece mii de pustnici Tibei (din Tebaida), care cu pace s-au săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuvioasei Potamia, făcătoarea de minuni, care de sabie s-a săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Sfințitului Mucenic Narcis, patriarhul Ierusalimului, care de sabie s-a săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Asterie Singliticul, care de sabie s-a săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Sozont cel din Nicomidia, care în foc fiind băgat și sănătos ieșind, cu pace s-a săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Iperehie care cu pace s-a săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Cuviosului Teodosie, doctorul cel nou, care a viețuit la anul 862 și care cu pace s-a săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Cuviosului Dometie, făcătorul de minuni, care a sihăstrit în hotarele Mănăstirii Filoteului și cu pac s-a săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Nicanor, făcătorul de minuni, care a strălucit în muntele lui Calistrat și care cu pace s-a săvârșit;
Tot în aceasta ziua facem și pomenirea Preacuvioasei Maicii noastre Teodora de la Sihla, care a sihăstrit multi ani, la sfârșitul secolului al XVII-lea, într-o peștera din preajma Schitului Sihla-Neamț.

Floare 02 Bun

Prin milostivirea Ta cea nespusă, Hristoase Dumnezeule, luminează-ne și pe noi cu strălucirea dumnezeiescului Tău har și ne mântuiește. Amin.

Sursă: pravila.ro, facebook.

Recomandări

† Sfinții Mucenici Marcian și Martirie (25 octombrie)

Sfinții Mucenici Marcian și Martirie au pătimit în Constantinopol, pe vremea împăratului Constanțiu (331-361), care trecuse de partea arienilor, deși Arie fusese osândit la cel dintâi Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325. Sunt […]

† Sfântul Mare Mucenic Areta
(24 octombrie)

Sfântul Mare Mucenic Areta, guvernatorul orașului Najran (Arabia Saudită), a pătimit împreună alți 4300 de creștini, în timpul atacurilor etiopiene conduse de Dgu Nuwas din anul 523. Martiriul lor este serbat în calendarul ortodox în […]

† Sfântul Apostol Iacob, ruda Domnului
(23 octombrie)

Sfântul Apostol Iacob cel Drept, numit și Iacob Fratele Domnului sau Iacob Ruda Domnului, a fost unul dintre cei Șaptezeci de Apostoli, fiind și primul Episcop al Ierusalimului. În conformitate cu Protoevanghelie care îi este […]

Dă-i un răspuns lui † Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 August) | Pravila Anulează răspunsul

Câmpuri care necesită să fie completate sunt cel care au caraterul *

2 comments on “† Schimbarea la Față a Domnului
(6 august)”

© 2021 Toate materialele de pe această pagină sunt proprietatea pravila.ro
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram