Săptămâna Pătimirilor – Semnificația fiecărei zile și a Deniilor din Săptămâna Mare

Trimte prietenilor tăi

Săptămâna Pătimirilor (Săptămâna Mare) este perioada de la Duminica Floriilor până în Sâmbăta cea Mare inclusiv.

Conform rânduielilor canonice, în aceasta săptămâna se ajunează până spre seara. Caracteristica esențială a acestei săptămâni sunt Deniile. Cuvântul „denie” vine de la slavonescul „vdenie” și înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă. De asemenea, conform rânduielilor canonice, în această săptămână se ajunează până spre seară.

Săptămâna Mare - Drumul Patimilor

Săptămâna Pătimirilor – Semnificația fiecărei zile și a Deniilor Săptămâna Mare

Pelerina Egeria care a vizitat Țara Sfântă spre sfârșitul secolului al IV-lea, a consemnat în Jurnalul ei faptul că, după slujba din Sâmbăta lui Lazăr, „a început săptămâna Paștilor, pe care ei [creștinii] o numeau Săptămâna Mare”, amintind de procesiunile de pomenire a Intrării Domnului în Ierusalim în cea dintâi zi a săptămânii (duminică).

După cum citim în sinaxarul din Sfânta și Marea Sâmbătă, Săptămâna Pătimirilor Domnului se mai numește și Săptămâna Mare, „nu pentru că zilele ar fi mai mari sau ar avea mai multe ceasuri, ci pentru că de-a lungul ei s-au săvârșit, și mai cu seamă Sâmbăta Mare, minunile mari și mai presus de fire și faptele neobișnuite ale Mântuitorului nostru”.

Astfel, conform Sinaxarului din Triod, în fiecare zi din Săptămâna Mare ne reamintim și retrăim ultimele zile din viața Mântuitorului:

Începând cu Denia de duminică seara, se cântă până în Sfânta și Marea Joi următorul tropar: "Iată mirele vine în miezul nopții și fericita este sluga pe care va afla-o priveghind; iar netrebnică e cea pe care o va găsi lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul sa nu te îngreuiezi, ca sa nu te dai morții și afară din Împărăție să te încui, ci te deșteaptă strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Dumnezeul nostru, pentru Născătoarea de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi".

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Semnificația fiecărei zile din Săptămâna Pătimirilor (Săptămâna Mare)

Săptămâna Pătimirilor – Semnificația fiecărei zile și a Deniilor Săptămâna Mare

Lunea Mare

Luni, în Săptămâna Pătimirilor, se face pomenirea patriarhului Iosif, vândut de frații săi cu treizeci de arginti. El este o preînchipuire a lui Hristos, care a fost vândut de Iuda. Iosif fiind acuzat de desfrânare, ajunge în temniță. În urma tălmăcirii unor vise, ma întâi ale unor prizonieri și mai târziu chiar pe cele ale faraonului, este scos din închisoare și pus administrator peste tot Egiptul. Stăpânirea lui Iosif peste Egipt era o prefigurare a biruinței lui Hristos asupra păcatelor lumii.

Tot în această zi se face pomenire și de smochinul neroditor, blestemat de Hristos să se usuce pentru că nu avea rod. E o pildă dată omului, din care trebuie să rețină, că Dumnezeu este atât iubire cât și dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va răsplăti, ci va și pedepsi pe cei ce nu au rodit.

Marțea Marea

Marți se face pomenirea celor zece fecioare. Este o pildă care are menirea să ne ține mintea trează pentru a trai permanent în Hristos. Numai așa vom avea răspuns bun la judecata finală, căci prin împlinirea voii divine, Hristos ia chip în noi. Concluzia acestei pilde este că Hristos, trebuie să Se regăsească în fiecare dintre noi în orice moment. Din pilda reținem că cinci fecioare au avut doar candela fără ulei, iar celelalte cinci au avut și candelă și ulei. Candela fata ulei reprezintă realizarea de sine în totală nepăsare de ceilalți. Candela cu ulei reprezintă evlavia însoțita de milostenie și dragoste de aproapele.

Miercurea Mare

În Miercurea Săptămânii Sfintelor Pătimiri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinței și îndreptării omului păcătos. "Doamne", zicem noi către Hristos, "femeia care căzuse în păcate multe, simțind dumnezeirea Ta", deci, fiind mișcată de harul dumnezeiesc spre cunoașterea cea mai presus de înțelegere, "a luat rânduiala de mironosiță". A făcut ceea ce doreau să facă femeile mironosițe după înmormântarea Mântuitorului. A anticipat înmormântarea lui Hristos și pregătirea Lui cu miresme, "aducând mir de mult preț". A fost mistuită de dorința de a i se dezlega păcatele: "Dezleagă-mi păcatele mele, așa cum eu mi-am dezlegat părul".

Joia Mare

Joia Pătimirilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească și începutul patimilor prin vinderea Domnului. După ce a săvârșit Cina cea de Taina, Mântuitorul le dă ucenicilor o noua poruncă: "Să vă iubiți unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, așa și voi să va iubiți unul pe altul. Intru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii fată de alții." Nu întâmplator în fata Sfanțului Potir, noi spunem Mântuitorului: "Nu-ți voi da sărutare ca Iuda, nu voi spune Taina Ta vrăjmașilor Tai; ci, ca tălharul mărturisindu-ma, strig Ție: Pomenește-mă, Doamne, întru împărăția Ta".

Vinerea mare

În Vinerea Mare se face pomenirea de sfintele, înfricoșătoarele, mântuitoarele Patimi ale Mântuitorului și de mărturisirea tălharului celui recunoscător care a dobândit raiul. Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare. Sfinte pentru ca Cel ce suferă este Fiul lui Dumnezeu, mântuitoare pentru că Cel ce pătimește nu este un simplu om și înfricoșătoare căci toată făptura s-a schimbat la răstignirea lui Hristos: "Soarele s-a întunecat, pasantul s-a cutremurat și multi din morminte au înviat".

Sâmbăta Mare

În Sfânta și Marea Sâmbăta prăznuim îngroparea lui Hristos cu trupul și pogorârea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica din stricăciune la viata veșnică pe cei din veac adormiți.

Astfel, noi zicem: "Când Te-ai pogorâi la moarte Cela ce ești fără de moarte, atunci iadul l-ai odorat cu strălucirea dumnezeirii. Iar caid ai înviat pe cei morți din cele de dedesubt, toate puterile cerești au strigat: Dătătorule de viată, Hristoase Dumnezeul nostru, mărire Ție". Rânduiala Bisericii noastre este ca îndată după ce se spun cu cantare cuvintele în care facem prohodirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, îndată după aceea se pomenește Învierea.

Învierea Domnului

Sfintele Paști sunt culmea bucuriei credinței noastre, după cum menționează irmosul cântării întâi din Canonul Paștilor: „Ziua Învierii, popoare, să ne luminăm! Paștile Domnului, Paștile! Că din moarte la viață și de pe pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cântăm cântare de biruință”.

Să luăm aminte la cum petrecem aceste zile, ca la finalul lor să avem putere să răspundem chemărilor Sfântului Ioan Gura de Aur: "Masa este plină, ospătați-vă toți; vițelul este mare, nimeni să nu iasă flămând! Toți să vă îndulciți de ospățul credinței; toți să luați bogăția bunătății! Nimeni să nu plângă pentru sărăcie, că s-a arătat Împărăția tuturor. Nimeni să nu se tânguiască pentru păcate, că iertarea a strălucit din mormânt. Nimeni să nu se teamă de moarte, că ne-a slobozit pe noi moartea Mântuitorului. Stinsu-o-a pe ea Cel ce a fost țintuit de ea. Prădat-a iadul Cel ce s-a pogorât la iad. Amărâtu-l-a pe el, Cel care l-a făcut să guste din Trupul Său. Și aceasta mai înainte cunoscând, Isaia a strigat: „Iadul s-a tânguit pentru că a fost batjocorit; batjocoritu-s-a că a fost înlănțuit. Luat-a un trup și s-a văzut în fața lui Dumnezeu; luat-a pământ și s-a întâlnit cu cerul; luat-a ceea ce este văzut în ceea ce este nevăzut. Unde-ți este, moarte, boldul? Unde-ți este, iadule, biruința? Sculatu-S-a Hristos și au căzut dracii. Înviat-a Hristos și se bucură îngerii. Înviat-a Hristos și viața saltă de bucurie. Înviat-a Hristos și nici un mort nu este în groapă. Că Hristos înviind din morți s-a făcut începutul învierii celor adormiți. Aceluia este Slava și cinstea în vecii vecilor. Amin!".

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Rugăciune pentru Săptămâna Patimilor Domnului (alcătuirea Sfântului Isaac Sirul)

Săptămâna Pătimirilor – Semnificația fiecărei zile și a Deniilor Săptămâna Mare

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai plâns pentru Lazăr și lacrimi de întristare și de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primește lacrimile mele. Cu Pătimirile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sângele Tău, curățește sângele meu și amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău cel de viață făcător.

Fierea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Fața Ta, cea batjocorită cu pălmuiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Duhul Tău, pe care l-ai încredințat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povățuiască spre Tine, prin harul Tău.

Nu am inimă plină de durere ca să Te caut. Nu am pocăința, nici umilința care întorc pe fii la moștenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumești, și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Vistierul bunătăților, dăruiește-mi pocăință neștirbită și inimă îndurerată, ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta; căci fără de Tine mă voi înstrăina de tot binele. Dă-mi, așadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai înainte de veci, să înnoiască în mine închipuirea icoanei Tale.

Te-am părăsit, Doamne; să nu mă părăsești. Am ieșit de la Tine; ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea duhovnicească. Numără-mă între oile turmei Tale preaalese. Hrănește-mă împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată este sălașul Tău și se vede într-însa strălucirea descoperirilor Tale. Strălucirea Ta este mângâierea și odihna celor care s-au ostenit pentru Tine în necazuri și în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învrednicește și pe mine, nevrednicul, cu harul și cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin.

Deniile din Săptămâna Pătimirilor (Săptămâna Mare)

Săptămâna Pătimirilor – Semnificația fiecărei zile și a Deniilor Săptămâna Mare

Denia Zilei de Luni din Săptămâna Mare

În timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod.

Denia Zilei de Luni din Săptămâna Mare

Se face pomenirea celor zece fecioare.

Denia Zilei de Luni din Săptămâna Mare

Se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa.

Denia Zilei de Joi din Săptămâna Mare

Joia Patimilor este închinata amintirii a patru evenimente deosebite din viata Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhiereasca și începutul patimilor prin vinderea Domnului.

Specific deniei de joi seara sunt citirea celor 12 Evanghelii și scoaterea solemna a Sfintei Cruci în naosul bisericii. Există obiceiul ca atunci când preotul citește din Sfintele Evanghelii, credincioșii să aprindă lumânări și sa se așeze în genunchi.

Denia Zilei de Vineri din Săptămâna Mare

În Vinerea Mare, în se face se face Vecernia scoaterii Sfântului Epitaf, sau scoaterea Sfântului Epitaf, care este numit și Sfântul Aer. El este o pânză de in sau de mătase, pe care se află imprimată, brodată sau pictată Icoana Punerii în mormânt a Mântuitorului. Sfântul Epitaf rămâne spre închinare în mijlocul Bisericii până la slujba Deniei Prohodului, oficiată în cursul serii. În cadrul acestei slujbe, preoții și credincioșii vor purta în procesiune Sfântul Epitaf, în jurul bisericii, actualizând evenimentul înmormântării Domnului nostru Iisus Hristos. După încheierea procesiunii, Sfântul Epitaf este dus în Sfântul Altar, fiind așezat pe Sfântă Masă unde va rămâne în toată perioada pascală - până în ajunul sărbătorii Înălțării Domnului, când este așezat la locul său, în biserică.

Învierea Domnului

Sâmbăta seara, începe slujba Învierii Domnului Nostru Iisus Hristos, în care credincioșii participă la Slujba de Sfintele Paști care este urmată de Sfânt Liturghie, în cadrul cărora Imnul Învierii „Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din mormântări viață dăruindu-le”, și apoi merg fiecare la casele lor cu bucurie mare și cu Lumina Învierii lui Hristos.

Surse: Doxologia, doxologia.ro, Crestin Ortodox, crestinortodox.ro .

This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg

Sursă: pravila.ro

Facebook

Floare Final

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi!

autor: Urdă Mihai

Recomandări

† Sfântul Cuvios Ioan de la Rila
(19 octombrie)

Sfântul Cuvios Ioan de la Rila este ocrotitorul poporului bulgar. El era cunoscut încă din timpul vieții ca mare făcător de minuni, izbăvind pe cei bolnavi și cei bântuiți de cu duhuri necurate care veneau […]

† Sfântul Apostol și Evanghelist Luca
(18 octombrie)

Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, este unul din cei patru sfinți Evangheliști, el fiind singurul dintre ei care ne prezintă istorisirea pe larg despre Fecioara Maria, Nașterea Mântuitorului, precum și cele despre copilăria Lui. El […]

† Sfinții Mucenici Cosma și Damian - doctori fără de arginți (17 octombrie)

Sfinții Mucenici Cosma și Damian din Cilicia sunt uneori reprezentați cu însemne medicale, ei fiind ocrotitorii medicilor, chirurgilor, farmaciștilor și totodată dăruiesc vindecare celor care le cer ajutorul cu dragoste și cu credință. Ei sunt […]

Scrie un comentariu

Câmpuri care necesită să fie completate sunt cel care au caraterul *

© 2021 Toate materialele de pe această pagină sunt proprietatea pravila.ro
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram