† Nașterea Maicii Domnului - Sfânta Maria Mică
(8 septembrie)

5/5 - (6 votes)

Nașterea Maicii Domnului (numită în popor și "Sfânta Maria Mică") este momentul important care pregătește renașterea întregii umanități, odată cu Întruparea Fiului lui Dumnezeu. Astfel, Maica Domnului devine pentru umanitate ușa prin care Dumnezeu coboară la oameni și prin care firea omenească cea căzută urcă din nou spre cele cerești. Acest eveniment este serbat în calendarul ortodox pe dara de 8 septembrie și este primul mare praznic de la începutul anului bisericesc (care începe la 1 septembrie).

Nașterea Maicii Domnului (sinaxar)

Nașterea Maicii Domnului prăznuită în ziua de 8 septembrie nu este deloc întâmplătoare, cifra opt simbolizând eternitatea, viața veșnică pe care noi oamenii am câștigat-o prin întruparea Fiului ceresc în pântecele cel curat al Preasfintei Fecioare. O zi cu totul deosebită, o zi de mare sărbătoare în care, așa cum spunea Sfântul Ioan Damaschin: "Să prăznuim, dar, nimicirea sterpăciunii omenești, căci ni s-a dezlegat lipsa bunătăților".

Deși în Sfânta Scriptură nu găsim detalii referitoare la Nașterea Maicii Domnului, aflăm totuși informații prețioase din scrierile apocrife.

Așadar, Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creștină datând din secolul al II-lea, oferă mai multe amănunte despre originea și primii ani ai vieții Maicii Domnului. Potrivit cercetătorilor, fragmentul care face referire la Nașterea Maicii Domnului, a fost scris în jurul anului 140. Sfinții și drepții părinți ai Maicii Domnului, Ioachim și Ana făceau parte din neamuri alese, înrădăcinate în credința cea adevărată din vremuri îndepărtate. Tatăl, Sfântul Ioachim se trăgea din seminția lui Iuda și avea ca strămoș pe regele David. Mama, Sfânta Ana provenea din seminția preoțească iudaică a lui Levi. Al 21-lea cap din neamul lui David a fost Mathan, care s-a căsătorit cu Maria din neamul lui Iuda. (Mathan a fost preot în timpul împărăției Cleopatrei și a lui Sapor sau Savorios, împăratul Perșilor și în timpul împărăției lui Irod Antipatru). Din unirea lor s-au născut trei fiice: Maria, Sovi și Ana și un fiu, Iacov, tatăl lui Iosif. Maria a născut-o pe Salomeea moașa, Sovi a născut-o pe Sfânta Elisabeta (mama Sfântului Ioan Botezătorul Înaintemergătorul), iar Sfânta Ana, a născut pe Născătoarea de Dumnezeu, la Nazaret (un sat din Palestina).

Nașterea Maicii Domnului - Sfânta Maria Mică 8 septembrie - b
Nașterea Maicii Domnului - Sfânta Maria Mică 8 septembrie

Sfânta Ana era așadar fiica cea mai mică a preotului Mathan din neamul lui Aaron, împlinindu-se astfel profeția că Mesia va avea o dublă descendență: împărătească și preoțească. Ajunși la vârste înaintate neavând copii, Sfinții părinți Ioachim și Ana au fost de multe ori judecați de cei din jur. În tradiția evreiască cuplurile care nu aveau prunci erau considerate blestemate de Dumnezeu din cauza păcatelor lor sau a înaintașilor lor. O veche tradiție ne spune că un evreu din seminția lui Ruben l-a umilit pe Sfântul Ioachim în timp ce se afla în templu spunându-i: "De ce aduci darurile tale înaintea altora? Ești nevrednic pentru că nu ai copii, pentru cine știe ce păcate ascunse!" Cuvintele acestea i-au afectat foarte mult atât pe dreptul Ioachim cât și pe cuvioasa Ana. Într-o zi de mare sărbătoare, slujnica Iudit văzând-o din nou pe Sfânta Ana plângând, s-a apropiat de ea spunându-i: "Acum nu e bine să te întristezi pentru că a sosit ziua Domnului". Astfel, după ani mulți de rugăciune închinate zămislirii de copii, după multe clipe umilitoare trăite de cei doi, într-una din zile, Sfântul Ioachim i-a spus soției sale: "Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea. Mă duc la munte și acolo voi posti și mă voi ruga lui Dumnezeu, să ne dăruiască un copil". Atât de mare era dorința lui de a avea un copil, încât nu i-a putut spune soției sale pentru cât timp va fi plecat la rugăciune în pustie, fiind dispus să aștepte oricât va voi Domnul până când îl va binecuvânta. Răspunsul soției sale este în același ton cu decizia lui. În acea stare de aprigă dorință de a avea urmași, Sfânta Ana se roagă Domnului cu ochii plini de lacrimi astfel: "Doamne, Atotțiitorule, Cela ce numai cu cuvântul ai făcut cerul și pământul și toate câte se văd; Cela ce ai zis făpturilor Tale să trăiască și să se înmulțească; Cela ce ai binecuvântat pe Sarra, femeia lui Avraam și a născut pe Isaac la bătrânețe și ai dăruit Anei fiu, de a născut pe Samuel prorocul, dă-mi și mie roada pântecelui meu și nu lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naște fiu, sau fiică, îl voi închina Ție cu toată inima și-l voi da să slujească în biserica slavei Tale" (I Regi 1, 11).

Nu din absența rugăminților lor sincere, nici din cauza lipsei credinței lor Dumnezeu nu le dăruise copii celor doi până atunci, ci pentru că nu sosise încă ceasul ca cea care urma să Îl poarte în pântec pe însuși Mântuitorul lumii să vină pe lume și să împlinească cele scrise în Sfânta Scriptură. Însă acum, timpul sosise, astfel încât nu mult după plecarea lui Ioachim de acasă în pustiu, îngerul Gavriil se va arăta fiecăruia dintre ei spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea și că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale și că va fi un vas ales al lui Dumnezeu : "Și iată un înger al Domnului a sosit spunându-i acesteia: «Ana, Ana, a auzit Domnul rugăciunea ta și vei zămisli și vei naște și se va vesti despre sămânța ta în toată lumea…».

«Ioachime, Ioachime, a ascultat Domnul Dumnezeu rugăciunea ta; coboară de aici; iată, dar, femeia ta, Ana în pântece va lua…» " Astfel s-a zămislit în urma rugăciunilor și a lacrimilor fierbinți, cea binecuvântată de suflarea Duhului Sfânt și mărită în veci de toate neamurile, cea mai Sfântă între sfinți. La Nașterea Maicii Domnului, Sfânta Ana a grăit astfel: "Măritu-s-a sufletul meu în această zi și s-a plecat acesteia". Cea care a devenit ulterior Mama Celui fără de început, a primit numele "Maria". Provenind din ebraicul "Aia", Maria se tâlcuiește "Doamnă", "Stăpână" iar varianta "Maryam" sau "Miryam" de străveche origine egipteană, are înțelesul de "cea dragă", "cea iubită". Maica Domnului a fost așadar un copil iubit încă dinainte de a se naște, promis chiar din pântecele mamei să urmeze calea Domnului, astfel încât, ținându-și cuvântul dat, la vârsta de 3 ani, Cuvioșii Părinți Ioachim și Ana o duc pe tânăra copilă la Templul din Ierusalim unde va rămâne până în jurul vârstei de 14 -15 ani.

Maica Domnului copil de 3 ani

Nașterea Maicii Domnului vestită din Vechiul Testament

Nașterea Maicii Domnului reprezintă și o confirmare a împlinirii unora dintre prorocirile Vechiului Testament, prin care urma să se deschidă calea venirii Mântuitorului așteptat de toate popoarele lumii. Pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu au preînchipuia-o rugul care ardea și nu se mistuia în vedenia Sfântului Proroc Moise, tablele Legii de Dumnezeu scrise și chivotul Legii, toiagul lui Aaron care a odrăslit, scara lui Iacov, lâna lui Ghedeon, muntele netăiat al lui Daniile, cuptorul în care prin foc răcorea pe cei trei tineri și Sfintele Sfinților ale muceniciei. Născătoarea de Dumnezeu este puntea de legătură dintre Vechiul și Noul Testament. Pentru Vechiul Testament, Maica Domnului este propovăduirea prorocilor, așteptarea drepților, în timp ce în Noul Testament devine desfătarea îngerilor, slava Apostolilor, îndrăzneala mucenicilor, bucuria cuvioșilor, mândria neamului omenesc, pentru aceasta ea este fericită de "toate neamurile".

Mitropolitul Sfânt Antim Ivireanul o venera pe Maica Domnului cu cuvinte alese: "Aleasă ești cu adevărat, ca soarele, pentru că ești încununată cu toate razele darurilor dumnezeiești și strălucești mai vârtos între celelalte lumini ale cerului. Aleasă ești și frumoasă ca luna, care cu lumina ei strălucește mai mult decât stelele cerului. Aleasă ești, ca revărsatul zorilor, pentru că ai alungat noaptea și toată întinăciunea păcatului, aducând în lume ziua cea purtătoare de viață. Aleasă ești ca izvorul care cu curgerile cereștilor bunătăți adapă sfânta Biserică".

Maica Domnului
Maica Domnului

Deși Preasfânta Născătoare de Dumnezeu nu s-a născut prin zămislire fără de sămânță, precum greșit cred romano-catolicii, ci în urma unei uniri firești în trup dintre Ioachim și Ana, ea a dobândit firea cea sfântă atunci când, prin acordul său a acceptat să Îl nască pe Cel fără de prihană. Cinstirea noastră față de Preacurata Fecioară Maria este reacția firească în fața celei care ne protejează cu Sfântul Său Acoperământ în fiecare clipă a vieții noastre pământești. Ajutorul Maicii Domnului pentru creștini este absolut necesar, mai ales că Hristos miluiește pe cei care aleargă la El, tocmai pentru faptul că aceștia o cinstesc pe Maica Sa. Cine nu recunoaște pururea fecioria Maicii Domnului și pe ea ca Născătoare de Dumnezeu implicit, nu Îl recunoaște pe Hristos ca Dumnezeu, spunea părintele Dumitru Stăniloae.

Surse: Crestin Ortodox, Ziarul Lumina Link 1, Link 2.

Ornament despartitor v01
Ornament despartitor v01

Minuni săvârșite de Maica Domnului

Doamne ajută! În următoarele rânduri, voi mărturisi ajutorul primit de la Dumnezeu prin mijlocirile Maicii Domnului și ai Sfinților săi iubiți, Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina și Sfântul Mucenic Efrem cel Nou.

Mama mea se operase în urmă cu doi ani din cauza unui fibrom uterin. Operația nu a fost 100% reușită, nu s-a vindecat complet, ci din contră, se simțea mult mai rău. Au apărut și alte probleme de sănătate, legate de sistemul digestiv. Mamei mele îi crescuseră, în timp, 2 chisturi ovariene de dimensiuni foarte mari: 10, respectiv 7 cm (erau foarte vizibile pe ecografie).

Din cauza acestor probleme de sănătate netratate la timp, situația se agravase foarte tare. Mama se simțea foarte rău, era tristă și nu putea să mai facă activitățile de altă dată. Trei medici renumiți din tară îi recomandaseră să se opereze din nou, deși operația ar fi fost foarte riscantă. Când am aflat, grijile au început să îmi macine sufletul. Dar am avut nădejdea în Maica Domnului, în Iisus Hristos, în Sfântul Nectarie din Eghina și în Sfântul Mucenic Efrem cel Nou. Citeam paraclisele Maicii Domnului aproape zilnic, citeam Psaltirea, Acatistul Mântuitorului și Acatistele Sfinților menționați mai sus. De asemenea, participam la slujba Sfântului Maslu ce se săvârșea la Mănăstirea Radu Vodă din București și o ungeam cu untdelemn de la candela Sfântului Nectarie.

Chiar am primit în dar de la cineva iconițe, mir și ulei de la acești Sfinți de acasă (din Eghina și Nea Makri). Deși îmi doream foarte tare acest lucru, nu am mărturisit nimănui dorința mea lăuntrică, dar se pare că Dumnezeule mi-a auzit gândul. Într-o zi, mama s-a dus la un ultim control, la o ecografie, pentru a reevalua situația ei de sănătate, pentru a lua o decizie în privința operației. Medicul a rămas uimit. Nu îi venea să creadă și verifică de mai multe ori imaginea: chisturile ovariene au scăzut de la 10 și 7 cm, la 4 respectiv 3 cm. Medicii nu îi recomandaseră niciun tratament, iar mama nu a luat nicio măsură (să ia tratamente după ureche sau să mai consulte alți medici). Au rămas uimiți și nu au găsit nicio explicație medicală. Operația nu a mai fost necesară. Atunci, am realizat că bunul Dumnezeu a fost cu noi!

Îi mulțumesc neîncetat Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Maicii Sale și Sfinților săi iubiți. De atunci, mama se simte mult mai bine, și-a reluat activitățile și s-a apropiat din nou de Biserică. Credeți, rugați-vă și nu deznădăjduiți. Ce este cu neputință la oameni este posibil la Dumnezeu, care ne iubește necondiționat și nu ne lasă niciodată. Slavă ție, Doamne!

Sursă: Doxologia.

Ornament despartitor v01

Istoria sărbătorii de Nașterea Maicii Domnului

Nașterea Maicii Domnului este sărbătorită în data de 8 septembrie în Calendarul Creștin-Ortodox. Nașterea Maicii Domnului este sărbătorită și de copții egipteni dar și de iacobinii sirieni, începând din jurul anilor 430 – 450, înainte de al IV-lea Sinod Ecumenic, când s-a produs ruperea acestora de Biserica Ortodoxă. În Occident, sărbătoarea datează din perioada anilor 687-701, iar data prăznuirii reprezintă ziua sfințirii unei biserici dedicate Fecioarei Maria, la începutul secolului al V-lea, construită la Ierusalim de împărăteasa Eudoxia. Pe parcursul anului, Fecioarei Maria îi sunt închinate sărbători spre cinstirea sa.

Anul bisericesc începe având prima mare sărbătoare în data de 8 septembrie când sărbătorim "Nașterea Maicii Domnului" și se termină în data de 31 august cu "Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului". Celelalte sărbători închinate Maicii Domnului sunt:

Așadar, întregul an bisericesc este presărat cu zile de cinstire a Maicii Preacurate, acestea nefiind altceva decât prilejuri de a-i aduce slavă și mulțumire pentru toate rugăciunile rânduite către Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Ornament despartitor v01

Etimologia / semnificația numelui Maria - Marian

În primul rând "La mulți ani!" tuturor celor care poartă numele Maicii Domnului!

Maria - Cel mai îndrăgit și utilizat nume de origine biblică, Maria a rămas în istorie precum simbolul purității, fiind numele purtat de cea care l-a adus pe lume pe Iisus, fiul lui Dumnezeu.

Totuși, semnificația lui este relativ controversată: în primul rând există o accepțiune egipteană care spune că numele Maria provine de la termenul "mry" sau "mr" ce se traduce "iubit", "iubire".

În latină, se consideră că Maria înseamnă "stea de mare" (compus din "mar" – "picătură" și "-yam" – "mare", în textele latine a apărut sintagma "stilla maris" – "stea de mare", o metaforă folosită de multe ori pentru descrierea Maicii Domnului), iar în onomastica evreiască se definește prin sintagma "mare a amărăciunilor".

În ebraică, numele Maria are o altă semnificație, aceea de "copil dorit". Tot în ebraică a fost perceput ca provenind de l cuvântul "mar" – "domn", "stăpân".

Derivate ale numelui Maria - Marian

Anamaria, Mari, Meri, Mărioara, Măriuța, Marița, Mariana, Marilena, Marina, Marinela, Marieta, Marica, Marița, Marusia, Măriuca, Maricica, Mia, Maia, Mița, Mimi, Mioara, Marian, Marin, Marinus, Marinică.

Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Maria?

Conform calendarului ortodox, cei peste 2.2 milioane de români care poartă numele Maicii Domnului își pot serba ziua de nume în date de pe data de 15 august când serbăm Adormirea Maicii Domnului (conform dogmei ortodoxe, sfinții sunt pomeniți la data la care la au trecut la cele veșnice, dată la care ei au intrat în Împărăția lui Dumnezeu, care este nașterea cea adevărată), însă datorită evlaviei pe care o au mulți creștin față de Maica Domnului aceștia își serbează ziua de nume și pe datata de 8 septembrie, când este serbată Nașterea Maicii Domnului.

Ornament despartitor v01

Nașterea Maicii Domnului în icografie

Icoană Nașterea Maicii Domnului - Sfânta Maria Mică 8 septembrie
Icoană Nașterea Maicii Domnului - Sfânta Maria Mică 8 septembrie

În iconografia tradițională, Nașterea Maicii Domnului este reprezentată astfel: Sfânta Ana stă pe pat înăuntrul unei case, fiind ilustrată la mari dimensiuni, în centrul icoanei. Lângă ea, tot în centrul icoanei sunt reprezentate slujitoarele, care se grăbesc să îi dăruiască mâncare Sfintei Ana. Cea din mijloc probabil este Iudit, pe care o menționează după nume Protoevanghelia lui Iacov. În unele icoane, în spatele lor, se află Sfântul Ioachim. Mai jos, în planul frontal, este reprezentată copila, Maica Domnului, gata să fie îmbăiată de două femei. Sfânta Ana, Sfântul Ioachim și Maica Domnului au aureole. Inscripția icoanei, redată în partea de sus pe un rând sau pe două, este: "Nașterea Maicii Domnului".

Scena de sus din stânga a icoanei prezintă întâlnirea lui Ioachim și a Anei după vestirea îngerului că vor avea prunc. Cei doi părinți se îmbrățișează în ușa casei lor. Sfânta Ana îi grăiește lui Ioachim, potrivit Protoevangheliei: "Acum am cunoscut că Domnul Dumnezeu mult m-a binecuvântat…".

Cartea în format fizic ➡ Dionisie din Furma - Erminia Picturii Bizantine, p. 100

Ornament despartitor v01

Rugăciune la Maica Domnului, pentru ajutor la naștere și pentru sănătatea pruncilor care se nasc

Preamilostivă Doamnă, Împărăteasă de Dumnezeu Născătoare! Primește smerita noastră rugăciune și nu ne lepăda pe noi, ocrotirea și scăparea noastră, și nu te îngrețoșa de noi, nevrednicii, ci ca o milostivă nu înceta a te ruga Celui născut din tine să ne dăruiască iertarea multelor noastre greșeli și să ne mântuiască cu judecățile pe care le știe.
Miluiește-ne pe noi, Stăpână, miluiește-ne pe noi, că nu este nouă mântuire din faptele noastre. Pentru aceasta, cu credință strigăm ție: miluiește-i pe robii tăi și inima noastră stearpă arat-o roditoare de fapte bune. Caută spre noi, nevrednicii, că tu ești nădejdea și acoperământul nostru, viața și lumina inimii noastre; ca ceea ce ai născut din pântecele tău Lumina cea Neînserată, luminează, Curată, sufletul nostru, și depărtează de la inima noastră tot întunericul. Dăruiește-ne umilință, pocăință și zdrobire de inimă, învrednicește-ne să facem în toate zilele vieții noastre voia Fiului tău și Dumnezeului nostru și să plăcem în toate înaintea Lui.
O, Maica lui Dumnezeu! Nu înceta a te ruga Celui Care S-a născut din tine, pentru toți cei care aleargă cu credință la sfântă icoana ta, și dă-le lor grabnică ajutorare și mângâiere în necazuri și în nevoi și în pătimiri, izbăvește-i pe ei de clevetirea și răutatea oamenilor, de vrăjmașii cei văzuți și cei nevăzuți și de toată nevoia și întristarea. Mântuiește patria noastră, orașul acesta și toate orașele și ținuturile de toate nevoile și necazurile, milostiv fă-L către noi pe Dumnezeul nostru, abate toată mânia Lui cea pornită asupra noastră și ne izbăvește pe noi de cuvenita și dreapta Lui amenințare.
De Dumnezeu iubitoare Stăpână, podoaba îngerilor, slava Mucenicilor și bucuria tuturor Sfinților! Roagă-L dimpreună cu noi pe Domnul ca să ne învrednicească a sfârși alergarea vieții noastre în pocăință, iar în ceasul morții, Preasfântă Fecioară, izbăvește-ne de stăpânirea drăcească și de cumplitele întrebări și de vămile cele amare și de focul cel veșnic, ca să ne învrednicim de slăvita Împărăție Dumnezeiască, mărindu-te pe tine și slăvindu-L pe Cel întrupat din tine, Hristos Dumnezeu, Căruia Se cuvine slava dimpreună cu Tatăl și cu Sfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Ornament despartitor v01

Cântări Liturgice

Tropar - Nașterea Maicii Domnului, glasul al 4-lea

Nașterea ta, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, bucurie a vestit la toată lumea; că din tine a Răsărit Soarele dreptății, Hristos Dumnezeul nostru. Și dezlegând blestemul, a dat binecuvântare; și stricând moartea, ne-a dăruit nouă viață veșnică.

Condac - Nașterea Maicii Domnului, glasul al 4-lea

Sfinții Ioachim și Ana din defăimarea nenașterii de fii, iar Adam și Eva din stricăciunea morții au scăpat, Preacurată, prin Sfântă nașterea ta. Aceasta o prăznuiește și poporul tău, de vina greșelilor mântuindu-se, când striga către tine: cea stearpă naște pe Născătoarea de Dumnezeu și Hrănitoarea vieții noastre.

Axion - Nașterea Maicii Domnului, glasul al 8-lea

Ornament despartitor v01

Nașterea Maicii Domnului (Viețile Sfinților)

Domnul, Cel ce locuiește în Cer, vrând să Se arate pe pământ și să viețuiască cu oamenii, mai întâi a pregătit loc de sălășluirea slavei Sale, pe Preacurata Maică Să. Pentru că este obicei la împărați ca mai înainte să-și pregătească, în cetatea în care vor să meargă, palatul de petrecere. Și, precum palatele împăraților pământești se zidesc de prea înțelepții lucrători din materiale mai scumpe, la loc mai înalt, mai frumoase și mai desfătate decât alte locuințe omenești, a trebuit a se zidi așa și palatul cerescului împărat al slavei.

În Legea veche, când a vrut Dumnezeu să petreacă în Ierusalim, Solomon I-a zidit Lui casă, cu prea înțeleptul lucrător Hiraam, care era meșter renumit și plin de înțelepciune și de știință, ca să săvârșească tot lucrul. Deci, a zidit-o din materii prime prea scumpe, din pietre alese, din lemne binemirositoare de cedru și chiparos, care se aduceau din Liban, și din aur curat, la un loc prea înalt, pe muntele Morea. Era prea frumoasă, căci a săpat heruvimi pe pereți, și nenumărate feluri de pomi și de flori. Deci, avea și lărgime casa aceea, ca să nu încapă cu înghesuială în ea mulțimea poporului lui Israel. Și a venit întru ea slava Domnului în foc și în nor. Dar nu era de ajuns casa aceea spre a cuprinde întru sine pe Dumnezeul cel neîncăput. Solomon i-a zidit Lui altă casă, dar Cel Prea Înalt nu locuiește în biserici făcute de mâini omenești. "Ce casă îmi veți zidi mie, zice Domnul, sau care este locul odihnei mele?" Deci, a binevoit, la începutul darului celui nou, a I se zidi casă, nefăcută de mână, pe Preacurată, Prea Binecuvântată Fecioara Maria. Și de care lucrători s-a zidit casa aceea? Cu adevărat de cei prea înțelepți, adică de însăși înțelepciunea lui Dumnezeu, după cum zice Scriptura: "Înțelepciunea și-a zidit ei însăși casă". Pentru aceasta toate cele ce se fac cu înțelepciunea lui Dumnezeu sunt fă-cute bune și desăvârșite. Iar de vreme ce palatul cel însuflețit l-a zidit înțelepciunea lui Dumnezeu Cuvântul, spunem deci că I s-a zidit lui Dumnezeu desăvârșita casă; Prea Luminatului Împărat I s-a zidit prea luminat palat; Prea Curatului Mire I s-a pregătit cea prea curată și neîntinată cămară; neprihănitului Mielușel I s-a zidit cea fără de prihană sălășluire, la care lucru Însuși este martor credincios în cer, zicând către dânsa: "Toată ești bună, cea de aproape a Mea, și prihană nu este în tine". Iar Sfântul Damaschin zice: "Toată ești cămara Duhului, toată cetatea lui Dumnezeu și noian de daruri, toată frumoasă, toată aproape de Dumnezeu".

Dar din ce fel de material s-a zidit palatul acesta? Din cele cu adevărat prea scumpe; căci ca dintr-o piatră scumpă s-a născut din neamul cel împărătesc, din David, care a biruit pe Goliat prin piatră aceea ce mai înainte închipuia pe Hristos, piatra cea nepusă în praștie. Și că din niște lemne binemirositoare de cedru și de chiparos, s-a născut Fecioara Născătoare de Dumnezeu din neamul arhieresc, cel ce aducea lui Dumnezeu jertfe binemirositoare. Tatăl ei, sfântul și dreptul Ioachim, era fiul lui Varpafir cel ce-și trăgea obârșia sa din Natan, fiul lui David, iar mama ei, sfânta și dreapta Ana, era fiica lui Natan preotul din neamul lui Aaron. Și era Preacurata Fecioară după tată din neam împărătesc, iar după mamă din neam arhieresc.

O, Doamne, din câte prea scumpe materii și din ce prea cinstite neamuri s-a pregătit palatul cel însuflețit al Împăratului slavei! Și precum în casa lui Solomon zidurile cele de piatră și de lemn aveau mai multă cinste decât aurul cel curat cu care erau aurite; tot așa în nașterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu neamurile bune, cel împărătesc și arhieresc, s-au cinstit mai mult cu curăția deplină a sfinților ei părinți, care este mai scumpă decât tot aurul și argintul și mai cinstită decât pietrele cele de mult preț. Tot lucrul pământesc nu este vrednic de cinstea ei, pentru că Preasfânta Fecioară s-a născut din curăția părinților, care este mai presus decât tot neamul bun. Acest lucru îl mărturisește Sfântul Ioan Damaschin, vorbind așa către sfinții și drepții dumnezeiești părinți: "O, fericită însoțire, Ioachime și Ano! din rodul pântecelui vostru cu adevărat fără de prihană v-ați cunoscut!" După cuvântul Domnului: (r) Din rodurile lor îi veți cunoaște pe dânșii. Ați rânduit viața voastră precum a fost plăcut lui Dumnezeu. Pentru că viețuind în curăție și cuvioșie ați răsărit vistieria fecioriei, pe Fecioara aceea ce a fost mai înainte de naștere fecioară, cu mintea, cu sufletul și după naștere fecioară și totdeauna fecioară, cu mintea, cu sufletul și trupul de-a pururea feciorind.

pravila - Floare Ornamentala

Deci, se cădea ca fecioria cea născută pe sine din curăție să se aducă trupește pe sine însăși luminii celei uneia născute. O, doime a cinstitelor turturele cuvântătoare, Ioachime și Ano! Voi, păzind fireasca lege cu curăție, v-ați învrednicit celor mai presus de fire daruri dumnezeiești, pentru că pe Fecioară, dumnezeiasca Maică, voi viețuind cu dreaptă credință și cu cuvioșie, în omenească fire ați născut, ați odrăslit pe cea mai înaltă decât îngerii, pe fiica aceea ce și pe îngeri acum stăpânește. O, prea frumoasă și prea dulce fiică! O, crinule, cel ce ai crescut în mijlocul spinilor, fiind din rădăcină împărătească cea de bun neam! Prin tine împărăția cu preoția s-au îmbogățit!".

Cu aceste cuvinte, Sfântul Ioan Damaschin arată din ce fel de părinți s-a născut dumnezeiasca Maică, din cât de scumpe materii s-a pregătit palatul Împăratului ceresc. În ce fel de loc s-a dospit acest aluat însuflețit? Cu adevărat în cel preaînalt, pentru că Biserica dă o mărturie ca aceasta despre dânsa: "Cu adevărat ești Fecioară curată mai presus decât toate". Însă nu cu înălțimea locului, ci cu a bunătăților și cu a darurilor dumnezeiești, pentru că locul unde s-a născut prea Binecuvântată Fecioară era o cetate mică în pământul Galileei, care se numește Nazaret (Despre casa lui Ioachim și Anei, după multă cercetare, n-am putut să aflăm, lămurit, unde a fost. Am găsit scris în unele locuri că a fost în Ierusalim, iar în aceste cărți scrie că în Nazaret, și nedumerirea a rămas tot nedumerire), sub Capernaum, cetatea cea mare, aflându-se neslăvită și necinstită și locuitorii ei defăimați. Mai apoi și pentru Hristos s-a zis: "Din Nazaret oare poate să iasă ceva bun?". Iar Domnul, "Cel ce petrece întru cele înalte și spre cei smeriți privește", a binevoit să se nască Preacurata Maică Să, nu în Capernaumul cel ce prin mândrie până la cer se înălțase, ci în smeritul Nazaret, arătând că tot ce este între oameni înalt este urâciune înaintea lui Dumnezeu, iar ceea ce este trecut de dânșii cu vederea și defăimat, aceea la Dânsul este înalt și cinstit. La aceasta se mai poate adăuga că din singur numele de Nazaret să se arate înălțimea bunătăților Preacuratei Fecioare. Precum prin nașterea Sa în Betleem, care se tâlcuiește "casa pâinei", a închipuit cu taină că El este pâinea cea coborâta din cer spre însuflețirea și întărirea lumii, așa și în nașterea Preacuratei Maicii Sale în Nazaret, arată cele înalte pentru că Nazaretul se tâlcuiește "înflorit, sfințit și deosebit de cele pământești, încununat și păzit".

Toate acestea se arată luminos întru Preacurata Fecioară, pentru că ea este floarea ce a răsărit din pomul cel uscat, din pântecele cel neroditor și sterp și a înnoit firea noastră cea uscată; floarea cea neveștejită, care înflorește pururea prin feciorie, floarea cea cu bun miros care a născut mirosul cel frumos, pe singur Împăratul; floarea care a adus rod pe Hristos Domnul, ceea ce singură a răsărit mărul cel cu bun miros; este sfințită cu darul Sfântului Duh, cel ce a venit spre dânsa și a umbrit-o. Și este mai sfântă decât toți sfinții, pentru că a născut pe Cuvântul, cel mai sfânt decât toți sfinții. Ea este deosebită de păcătoșii pământești, căci nici un păcat în toată viața sa n-a cunoscut.

Toți cu David grăiesc: "Fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea". Numai singură aceea grăiește: "Fără de nelegiuire am alergat și v-am îndreptat", pentru că ea este îndreptarea oamenilor, nu numai nefăcând păcatul, ci și pe păcătoși abătându-i de la lucrurile cele rele, așa cum zice Biserica spre dânsa: "Bucură-te, ceea ce curătești lucrurile cele spurcate". Ea este încununată cu slavă și cu cinste. Încununată cu slavă, că din împărăteasca rădăcină a răsărit, încununată cu cinste, că din arhiereasca seminție a crescut. Încununată cu slavă, că din cei curați și drepți născători a odrăslit; încununată cu cinste, ca cea cinstită prin bunavestire și slujire a arhanghelului; încununată cu slavă ca o maică a lui Dumnezeu. Că ce este oare mai slăvit decât a naște pe Dumnezeu? Încununată cu cinste, ca cea pururea fecioară; căci ce este mai cinstită decât aceasta, ca și după naștere a fi fecioară? Încununată cu slavă cea mai slăvită decât serafimii, care ca un serafim a iubit pe Dumnezeu; încununată cu cinste, cea mai cinstită decât heruvimii, ca ceea ce pe heruvimi cu înțelepciunea și cu cunoștința cea dumnezeiască i-a covârșit. "Iar slavă, cinste și pace se cuvine tot omului care face binele", zice apostolul. Și cine din pământeni s-a aflat lucrător de bunătăți mai bun decât Preacurata Fecioară? Toate poruncile Domnului le-a păzit, toată voia Lui a făcut-o, toate cuvintele Lui le-a luat în minte, toate graiurile Lui le-a ascuns în inima sa, toate lucrurile cele de milostivire le-a arătat celor de aproape. Deci, cu vrednicie s-a încoronat ca o lucrătoare a tuturor faptelor bune. Este încă și păzită, că vistieria curăției sale feciorești o păzea cu strășnicie, încât nici îngerului nu voia să o încredințeze, pentru că, văzând pe înger, s-a tulburat de cuvântul lui și gândea în ce chip va fi acea închinare?

pravila - Floare Ornamentala

Toate acestea Nazaretul, prin numirea sa, le-a arătat a fi în Preacurata Fecioară și cine nu va zice că palatul acesta înalt al lui Hristos, cu bunătățile și dumnezeieștile daruri nu este foarte înălțat? Înaltă este, că din cer s-a dăruit, deși pe pământ din pământeni s-a născut. Din cer, că precum zic unii din gânditorii de Dumnezeu, arhanghelul Gavriil, cel ce a binevestit lui Zaharia nașterea lui Ioan, același a binevestit lui Ioachim și Anei zămislirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, acela a adus din cer și numele ei cel prea binecuvântat zicând către maica cea neroditoare: "Ano, Ano, vei naște pe fiica cea prea binecuvântată și se va chema numele ei Maria".

Drept aceea fără îndoială poate să se numească cetate sfântă, Ierusalim nou, pogorât din cer de la Dumnezeu și locaș al lui Dumnezeu între oameni. Înalt este lăcașul lui Dumnezeu, că mai presus de serafimi s-a înălțat, născând pe Împăratul Hristos. "O, înălțime, cu anevoie de suit de gândurile omenești!".

Dar ce fel de frumusețe are Fecioara Maria, palatul cel dumnezeiesc al lui Hristos, să ascultăm pe același Ioan Damaschin, care zice așa: "S-a adus lui Dumnezeu, Împăratul tuturor, îmbrăcată cu bună podoabă a faptelor bune, ca și cu o haină de aur și înfrumusețată cu darul Duhului Sfânt, a cărei slavă este înăuntru. Că precum la toată femeia, bărbatul este slava ei cea din afară, așa slavă Născătoarei de Dumnezeu este înăuntru, adică rodul pântecelui ei". Și iar zice același: "Fecioară de Dumnezeu dăruită, biserică sfântă a lui Dumnezeu, pe care acel începător de lume, Solomon, a zidit-o, și în dânsa a pietruit, nu cu aur împodobită, nici cu pietre neînsuflețite, ci, în loc de aur, strălucind cu Duhul, iar în loc de pietre scumpe, avându-l pe Hristos mărgăritarul cel de mult preț". O podoabă ca aceasta este înfrumusețarea palatului acestuia, mult mai frumoasă decât ceea ce a fost în biserica lui Solomon, în care se vedeau închipuite asemănări de heruvimi, de pomi și de flori. Dar și în această însuflețită biserică, în Preacurata Fecioară, se văd arătate chipuri de heruvimi, căci vița sa cea de heruvim nu numai s-a asemănat heruvimilor, dar i-a și întrecut.

Dacă Biserica a obișnuit a-i numi heruvimi pe alți sfinți, cântând: "Ce vă vom numi pe voi, sfinților? Heruvimi, că întru voi s-a odihnit Hristos", cu atât cu cât mai ales Fecioara Născătoarea de Dumnezeu este heruvim, în care s-a odihnit trupește Hristos și pe mâinile ei cele preacurate a șezut Dumnezeu ca pe un scaun: "scaun de heruvimi, fecioară". A închipuit în sine și asemănările pomilor celor bine roditori, făcându-se, duhovnicește, măslin roditor în casa lui Dumnezeu și finic înfloritor. Pentru aceasta acum se numește mlădița de viață purtătoare, Biserică cântând așa: "Din cea neroditoare rădăcină, mlădiță de viață purtătoare ne-a odrăslit nouă pe Maică Să, Dumnezeul minunilor". Deci, acestea toate se grăiesc pentru frumusețele ei cele duhovnicești. Dar, pe lângă acestea, și de cele trupești nu era lipsită, după cum adeveresc mulți dascăli bisericești, că în toată partea cea de sub soare n-a fost și nu va fi fecioară așa de frumoasă, precum a fost Fecioara Născătoare de Dumnezeu, pe care, Sfântul Dionisie Areopagitul, văzând-o, voia să o numească Dumnezeu, de nu ar fi știut pe Dumnezeu cel născut dintr-însa. Pentru că dumnezeiescul dar de care era plină strălucea din prealuminată fața ei. Un palat ca acesta înainte și-a gătit Lui pe pământ, Împăratul cel ceresc frumos cu sufletul și cu trupul, ca o mireasă împodobită bărbatului său. Dar încă și desfătat: "Pântecele ei mai desfătat decât cerurile l-au lucrat". Și au încăput întru dânsa Cel neîncăput, Hristos Dumnezeu.

pravila - Floare Ornamentala

Cea desfătată sălășluire a Cuvântului, Preacurata Fecioară, nu numai lui Dumnezeu Cuvântul, ca unui împărat este desfătată, ci și nouă, robilor celor ce alergăm către Dumnezeu, Cel ce S-a sălășluit într-însa. Pe Dumnezeu L-a încăput în pântece, iar pe noi ne încape în a sa milostivire. Vasul cel ales, Sfântul Apostol Pavel, pornindu-se spre milostivire, zicea către iubiții săi: "Inima noastră s-a lărgit, aveți loc destul întru noi". Dar, la care din sfinți poate să se găsească milostivirea așa de desfătată spre încăpere tuturor, pre-cum, după Dumnezeu, a Mariei? Că încape aicea atât cel curat, după cum și păcătosului iarăși nu-i este strâmt aici. Acolo cel pocăit are locul său și disperatul asemenea cu cel nepocăit. Ca și în co-rabia lui Noe neoprită, nu numai celor curate, ci și vietăților celor necurate se află scăpare.

Întru a ei milostivire toți cei scârbiți, năpăstuiți, flămânzi, învi-forați și bolnavi află loc de ajuns, pentru că nu știe să fie nemilostivă cea al cărei pântece ne-a născut nouă pe prea Bunul Dumnezeu. Mulți străjeri înarmați păzesc palatele împăraților pământești și nu dau voie tuturor ce voiesc să intre într-însele, ci îi opresc și îi întreabă de unde și la ce vin. Iar palatul lui Hristos cel însuflețit, deși este înconjurat de heruvimi și de serafimi și de nenumărate cete ale îngerilor și ale tuturor sfinților, la ușa milostivirii îndurărilor ei nimenea nu oprește pe cela ce va să intre. Nu-i opresc străjerii, nu-i gonesc ostașii, nici la ce vin nu-i întreabă, ci fără de apărare intră cu rugăciunea, și primește dar spre cererea cea de folos.

Drept aceea să alergăm la milostivirea celei ce s-a născut din pântece neroditor, dându-i ei o închinăciune ca aceasta: "Bucură-te, palatul cel cu totul fără de prihană al Împăratului tuturor! Bucură-te, sălășluirea lui Dumnezeu, Cuvântului, căreia, și ție, fiicei părintelui, Maicii Fiului, miresei Sfântului Duh, împreună cu Tatăl și cu Sfântul Duh de la noi cei din țarină, să fie cinste și slavă în veci". Amin.

pravila - Floare Ornamentala

Cartea în format fizic ➡ Viețile Sfinților Septembrie

Ornament despartitor v01

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi 8 septembrie

În această lună, în ziua a opta, pomenirea Nașterii Preasfintei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria;
Tot în această zi, pomenirea sfinților Ruf și Rufian.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Sever, care de sabie s-a săvârșit.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Artemidor, care în foc s-a săvârșit.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului noul Mucenic Atanasie.
Tot în această zi, pomenirea cuviosului Serapion de la Mănăstirea Spaso-Eleazar, la Pskov.

Calendar Ortodox - Sfinții de astăzi 9 septembrie

În această lună, în ziua a noua, pomenirea Sfinților drepților Părinți Ioachim și Ana;
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Severian, care s-a săvârșit legându-i-se de picioare bolovani de piatră și apoi spânzurat pe zid;
Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Teofan mărturisitorul, care a sihăstrit mai înainte de Dioclețian;
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Hariton, care de sabie s-a săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea Sfinților Părinților celor ce s-au adunat în Efes la Sfântul și a toată lumea al treilea Sinod, în zilele împăratului Teodosie cel Mic, și au caterisit pe necredinciosul Nestorie, episcop de Constantinopol.

Ornament despartitor v01

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Cu ale Ei sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților Doamne Iisuse Hristoase Miluiește-ne pe noi!

Sursă: pravila.ro, facebook.

Floare-Final

Recomandări

† Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița
(12 ianuarie)

FB Mess WA Like Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița, este cunoscută ca făcătoare de minuni fiind ocrotitoare studenților. În Belarus, Rusia și Ucraina în ziua Sfintei este sărbătoarea națională numită "Ziua studenților". Sfânta este serbată în […]

† Sfântul Vasile cel nebun pentru Hristos din Moscova
(2 august)

FB Mess WA Like Sfântul Vasile cel nebun pentru Hristos din Moscova numit și Vasile cel Binecuvântat (Vasili Nagoya), contemporan cu Ivan cel Groaznic, este cel mai cunoscut și apreciat sfânt al Rusiei, fiind chiar […]

† Sfântul Mucenic Mamant
(2 septembrie)

FB Mess WA Like Sfântul Mucenic Mamant este cunoscut drept ocrotitor al Ciprului, al pastorilor, al orfanilor și al celor chinuiți sau batjocoriți de semeni. Este serbat în calendarul ortodox în data de 2 septembrie. […]

Dă-i un răspuns lui † Sfântul Apostol Simeon, Ruda Domnului (27 Aprilie) | Pravila Anulează răspunsul

Câmpuri care necesită să fie completate sunt cel care au caraterul *

4 comments on “† Nașterea Maicii Domnului - Sfânta Maria Mică
(8 septembrie)”

Floare-Final
© 2024 Toate materialele de pe această pagină sunt proprietatea pravila.ro
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram