Mutarea moaștelor Sfântului Ierarh Nectarie reprezintă momentul în care acestea au fost așezate la Mănăstirea "Sfânta Treime", din Insula Eghina. Zilnic credincioșii se închină la moaștele Sfântului Ierarh Nectarie și la mormântul său, făcând din mănăstirea sa, din insula Eghina, unul din cele mai iubite locuri de pelerinaj din întreaga Grecie. Acest eveniment este un prilej de mare sărbătoare pentru insula Eghina și serbat în calendarul ortodox în data de 3 septembrie.
Sumar Articol cu link-uri mai jos ⬇
Viața Sfântului Ierarh Nectarie începe într-o familie săracă de pe malul marii Marmara. Părinții săi, Dimos și Marie Kephala, i-au dat numele de Anastasie. La vârsta de 14 ani a plecat la Constantinopol ca să lucreze și să se școlească.
În anul 1866, la vârsta de 20 de ani, Sfântul Nectarie pleacă în insula Chios ca să predea ca învățător. Aici devine călugăr, cu numele de Lazăr, la 7 noiembrie 1876, în celebra mănăstire Nea Moni.
Un an mai târziu a devenit diacon, apoi, prin generozitatea unui creștin bogat din insulă și cu ajutorul Patriarhului Sofronie al Alexandriei, a putut să-și completeze studiile la Atena și să obțină, în anul 1885, o diploma a Facultății de Teologie din capitala Greciei.
Tot în acest an, 1885, Sfântul Nectarie pleacă la Alexandria – Egipt, unde a fost hirotonit preot la biserica Sfântul Nicolae din Cairo. Activa ani mai târziu, în 1889, a fost hirotonit episcop de Pentapole (episcopie corespunzând în acea vreme Libiei superioare) de către Patriarhul Sofronie, care l-a numit și predicator, secretar patriarhal și reprezentant al său la Cairo.
Dar, după doar un an, a fost alungat din Egipt în urma calomniilor unor clerici invidioși. A trebuit să se întoarcă la Atena, singur, nebăgat în seama, disprețuit, în mari lipsuri materiale. A rămas activa ani predicator (1891-1894), iar apoi a fost numit director al scolii teologice Rizarios, care forma viitori preoți. A rămas 15 ani în acest post ecleziastic.
În anul 1904, la cererea mai multor călugărițe, a fondat mănăstirea "Sfânta Treime" din insula Eghina, devenita azi unul din marile locuri de pelerinaj din lumea ortodoxa.
În luna decembrie a anului 1908, la vârsta de 62 de ani, Sfântul Nectarie și-a dat demisia din postul de director al scolii teologice și s-a retras în mănăstirea sa din Eghina, unde a rămas până la sfârșitul vieții.
A murit la data de 8 noiembrie 1920, în urma unui cancer de prostata care l-a chinuit un an și jumătate. A fost înmormântat în mănăstirea sa de către ieromonahul iconar Sava, care mai târziu a pictat prima icoana a Sfântului Ierarh Nectarie.
În anul 1953 moaștele sale au fost mutate într-un mormânt mai frumos. Pomenirea mutării moaștelor sale se face în ziua de 3 septembrie.
Pentru a citi viața completă a Sfântului Ierarh Nectarie APĂSAȚI AICI.
Sursă: Acvila30.
Aș vrea să dau și eu mărturie despre binecuvântarea Sfântului Nectarie din viețile noastre. Eu și soțul meu ne doream un copil, însă el întârzia să vină. Mergând în București la niște cursuri, mă duceam de fiecare dată și la Mănăstirea Radu Vodă pentru a cere ajutorul sfântului, lucru care m-a apropiat tot mai mult de el. Am mers și la medici, totul era bine. Medicul meu m-a rugat să fiu liniștită și să nu fac un obiectiv din a avea un copil, să nu mă gândesc tot timpul la asta, să nu mă supăr când mai trece o lună fără a rămâne însărcinată.
Împreună cu soțul meu, care este preot, am decis să facem o promisiune Sfântului Nectarie: să ridicăm o troiță în cinstea lui și să oferim o agapă credincioșilor prezenți la ziua prăznuirii lui. Prima agapă a fost dată chiar în luna noiembrie 2014, iar luna următoare am aflat că sunt însărcinată. Mare ne-a fost bucuria! Cât de grabnic ajută Sfântul Nectarie! I-am simțit ajutorul și la prima naștere, dar și la cea de-a doua, când medicul mi-a spus că dacă avea cu 100g mai mult n-aș fi putut să nasc natural.
La a doua naștere, conform ecografiei făcută la un aparat de ultima generație, greutatea era 3500g cu o marjă de +/- 300g. Medicul era sceptic, dar urma să trec prin proba travaliului. În ziua în care m-am prezentat la spital cu dilatație, mi s-a făcut o ultimă ecografie… peste 3400g indica greutatea băiețelului. Însă, ce credeți? Am putut naște natural. Ulterior, a fost nevoie de o revizie a ecografului care a indicat o greutate mult mai mare decât cea normală. În timpul travaliului, atât cât am putut, am citit Acatistul Sfântului Nectarie, iar ajutorul său a apărut neîntârziat. Slavă lui Dumnezeu, care minunat lucrează prin sfinții Săi! Mulțumim, Sfinte Nectarie, pentru că ne ești mereu alături!
Sursă: Doxologia.
Cea mai mare parte din Moaștele Sfântului Nectarie se găsesc la mănăstirea Sfânta Treime din insula Eghina - Grecia.
Unul din locurile pe care Sfântul Nectarie și-a dorit să le binecuvinteze în chip deosebit este și Mănăstirea Radu Voda din București. Aici, într-o raclă așezată într-un baldachin, în pronaos, se află o părticica din moaștele sale: prin aducerea acestui dar binecuvântat, aceasta mănăstire a devenit Eghina romanească. Pentru aceasta stă dovadă mulțimea de credincioși care vin să se închine la sfintele moaște, și primesc ajutor pe măsura credinței lor.
La data de 20 aprilie 1961, Patriarhia Ecumenica din Constantinopol a recunoscut cultul de care se bucura deja sfântul și l-a proclamat sfânt al Bisericii, cu pomenirea pe 9 noiembrie. Zilnic credincioșii se închină la moaștele Sfântului Nectarie și la mormântul său, făcând din mânăstirea sa din insula Eghina cel mai iubit loc de pelerinaj din toată Grecia.
Nectarie - (greacă Νεκτάριος Nektarios, latină Nectarius, sârbă Нектарий) este un nume masculin în Grecia, care a fost folosit cu preponderență de creștini. Deși etimologia sa se referă la cuvântul νέκταρ (néktar, un cuvânt grecesc antic similar cu ambrozia, hrana zeilor din Olimp), numele Nektarios nu a fost folosit niciodată în Grecia antică.
Se presupune că Nektar este lichidul dulce din flori, prin urmare, numele Nektarios înseamnă "omul dulce". O altă etimologie ne spune că acest nume provine din grecescul νεκτάρεος (nektareos), care ar însemna "de natură divină".
Nectarie, Nectaria.
Conform calendarului ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în date de 9 noiembrie când este pomenit Sfântului Ierarh Nectarie.
Sfântul Mitropolit Nectarie al Pentapolei este unul dintre cei mai mari teologi ai începutului de secol XX, cu un nivel de pregătire academică de excepție și cu o râvnă sfântă pentru propovăduire încă de mic copil. A scris numeroase lucrări de o însemnătate și consistență ce-l îndreptățesc de cuvintele "între Sfinții Părinți ai fost încununat". Astfel în Grecia au fost publicate următoarele lucrări: "Studiu istoric asupra pricinilor Schismei" (ediție princeps 1911, în 2 volume); "Catehism Ortodox" (ediție princeps Atena 1899); "Despre nemurirea sufletului și despre sfintele pomeniri" (Atena, 1901); "Sinoadele Ecumenice ale Bisericii lui Hristos. Studiu asupra sfintelor icoane" (reeditat la Thessalonik în 1972), "Psaltirion" pus în metru liric și cu note explicative (Atena, 1908); "Theotokarion - cântări și imne închinate Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Pururea Fecioarei Maria" (1907, Atena), apărut în cel puțin 6 ediții; "Cursuri de Morală creștină pentru elevii Școlii Rizareion" (o ultimă ediție în 1992 la Atena); "Cunoaște-te pe tine însuți"; "Despre sfintele Taine"; "Hristologia…"; "Istoria Evangheliei"; "Studiu istoric despre Cinstita Cruce"; "Despre Una, Sfântă, Soborniceasca și Apostolească Biserică"; "Despre pocăință și spovedanie".
O, preasfinte și întru tot lăudate, mare făcătorule de minuni Nectarie, primește această puțină rugăciune de la noi, nevrednicii robii tăi, căci către tine, ca la un adevărat izvor de tămăduiri și grabnic folositor și ajutător preaminunat scăpând și către sfânt chipul icoanei tale privind, cu lacrimi fierbinți ne rugăm ție: vezi, sfinte, durerile noastre, vezi sărăcia și ticăloșia noastră. Vezi rănile sufletelor și ale trupurilor noastre. Ne rugăm ție, Sfinte Ierarhe Nectarie, grăbește de ne ajută cu neîncetatele și sfintele tale rugăciuni și ne sprijinește pe noi, robii tăi. Ia aminte la suspinele noastre și nu ne trece cu vederea pe noi, ticăloșii și scârbiții, că știm, sfinte al lui Dumnezeu, că și după mutarea ta din viața aceasta trecătoare cine a năzuit la ajutorul tău și cu credință ți s-a rugat nu a rămas neajutat. Că cine te-a chemat întru ajutor și nu l-ai auzit? Sau cine, în dureri fiind și alergând spre ajutorul tău, nu i-ai ușurat suferința?
Minunile și ajutorul tău ne-au făcut și pe noi, ticăloșii și scârbiții, să te chemăm să ne vii în ajutor. Știm, o, alesule ierarh, de mulțimea tămăduirilor pe care le-ai făcut, nou doctor fără-de-arginți arătându-te. Nu cunoaștem nici suferință și nici durere pe care să nu le poți alina.
Nu cunoaștem nici o boală căreia tu să nu îi poți aduce tămăduire, dar mai mult decât atât, nu numai că ai tămăduit boli despre care doctorii ziceau că nu pot fi tămăduite, ci și pe mulți bolnavi i-ai ajutat să se întărească în credință și în răbdare, și să ia plată de la Dumnezeu pentru osteneala lor.
Îngenunchind, ne rugăm ție, Sfinte Ierarhe Nectarie, ca să te rogi pentru noi lui Hristos, Cel Ce n-a trecut cu vederea rugăciunile tale cele jertfelnice, ci te-a întărit și te-a primit în cereștile locașuri.
Către Acela roagă-te, ca să fim și noi ajutați și miluiți cu rugăciunile tale, și din pagube și necazuri izbăviți, ca să binecuvântăm pe Dumnezeu Cel în Treime lăudat, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!
Pe vlăstarul Silivriei și al Eghinei ocrotitor, ce s-a arătat în anii de pe urmă virtuții prieten adevărat, pe Nectarie să-l cinstim credincioșii, al lui Hristos dumnezeiesc slujitor, că izvorăște vindecări de tot felul celor ce cu evlavie strigă: slavă lui Hristos, Celui ce te-a slăvit pe tine, slavă Celui ce te-a făcut minunat, slavă Celuia ce lucrează prin tine tămăduiri tuturor.
Întru cuvioșie ai viețuit, ca un înțelept ierarh, proslăvind pe Domnul cu viața ta cea plină de virtuți, Sfinte Nectarie Cuvioase; pentru aceasta, proslăvindu-te cu puterea Mângâietorului, demonii gonești și pe cei bolnavi îi tămăduiești, care vin cu credință la dumnezeieștile tale moaște.
Pe steaua cea nou răsărită a Ortodoxiei și cetatea cea nou zidită a Bisericii să-l lăudăm întru veselia inimii, că proslăvit fiind prin lucrarea Duhului izvorăște harul nestricăcios al tămăduirilor celor ce strigă: Bucură-te, Sfinte Părinte Nectarie.
La scurta vreme de la adormirea Sfântului Ierarh Nectarie, negrăita bunămireasmă s-a răspândit din cinstitul lui trup neînsuflețit, umplând încăperea unde se afla, spre mirarea tuturor celor ce se găseau în spital, vădindu-se și așa sfințenia Cuviosului Părinte. Din încăperea aceea l-au mutat apoi în biserica spitalului, iar de acolo cu automobilul la Pireu, în biserica Sfintei Treimi, unde multi au venit să-i dea sărutarea de pe urma și, cu uimire, au văzut mir binemirositor izvorându-i de pe față, datorită căruia părul și barba îi erau cu totul ude. De acolo l-au dus în aceeași zi în Eghina, unde credincioșii l-au întampinat «cu plâns și cu tânguire» și cu multa evlavie, trăgând clopotele tuturor bisericilor de pe insulă. Si purtându-i-se sicriul pe mâini din port până la mănăstire, și trupul răspândind tot drumul cereasca mireasmă, iar Sfântul parând că doarme, umbrind asupra lui Harul Mângâietorului, au ajuns, în sfârșit, la mănăstirea lui, unde l-au întampinat monahiile, plantându-l. Si cântându-se slujba înmormântării, l-au îngropat în curtea dinafara a mănăstirii, canga pinul de acolo.
După trecerea a cinci luni, au vrut să facă Sfântului Ierarh Nectarie cavou de marmura, astfel că trebuia ca mormântul să fie deschis și să fie mutat pentru puțină vreme. Deschizând deci mormântul, au găsit sfântul lui trup nevătămat și întreg dimpreună cu toate odăjdiile arhierești, răspândind negrăită bunămireasmă; iar dumnezeiescul Părinte părea că doarme, nici o stricăciune neîntâmplându-i-se, ci având toate semnele sfințeniei. Atunci l-au dus și l-au așezat chiar în chilia lui, unde a rămas două zile întregi, până au sfârșit lucrul la mormântul de marmura, când monahiile, îmbrăcându-i trupul Sfântului Ierarh Nectarie cu vesminte noi, l-au pus iarăși în mormânt.
Trupul acesta sfânt al Sfântului Ierarh Nectarie a rămas mai bine de douăzeci de ani nevătămat și nestricat, răspândind mireasma sfințeniei, care se făcea simțita spre marea mirare a credincioșilor. Trupul acesta a fost văzut în mormânt de o mulțime de creștini, minunându-se foarte, văzându-l pe Sfântul - mort de atâția ani - ca și când ar dormi. Si arhierei și preoți și oameni de știința și oameni simpli au văzut minunea aceasta mai-presus-de-fire a nestricăciunii și slavei sfintelor moaște și s-au minunat și au mărturisit cu tărie sfințenia Cuviosului Părinte și marea lui îndrăznire către Dumnezeu. Dar mai apoi trupul s-a dezlegat și s-a risipit, după judecați de Dumnezeu știute, așa cum s-au dezlegat mulțime de astfel de trupuri ale sfinților, precum cel al Sfântului Gheorghe, al Sfântului Nicolae, al Sfântului Dimitrie izvorâtorul de mir, al Sfântului Apostol Andrei; însă minunile săvârșite de osemintele Sfântului Ierarh Nectarie sunt fără număr, iar bunămireasma lor, îmbelșugată și preadulce.
Pe 2 septembrie 1963 s-a făcut mutarea cinstitelor și de mir izvorâtoarelor lui moaște, de către mitropolitul Hydrei, Spetsei și Eghinei. De față stand oameni de vază ai Bisericii și ai tarii, cu evlavie a fost deschis mormântul din care a ieșit negrăită bunămireasmă «mai presus de toate miresmele», iar sfintele lui oseminte, de culoarea cerii curate, adunate «de maici cuvioase», au fost puse astfel: sfântul cap într-un chivot aurit, în chipul mitrei arhierești, făcut din ofrandele aduse de credincioși și dintr-alte daruri, iar celelalte sfinte oseminte într-un chivot de argint, așezat în paraclisul Sfântului.
Sfintele lui moaște răspândesc neîncetat negrăita mireasmă cerească, mărturisind harul pe care Sfântul l-a luat de la Domnul pentru curăția vieții lui. Bunămireasmă aceasta, care a început să-i izvorască din sfintele lui moaște numaidecât după cuvioasa adormire, nicicând nu s-a depărtat de la ele, și nici se va depărta. Căci și stând atâția ani trupul lui în mormânt nu a încetat a o izvorî; și, risipindu-i-se mai apoi trupul, aceeași bunămireasmă, încă mai întețită, izvorăște din cinstitele oseminte, bucurând inimile credincioșilor. Pe lângă aceasta, cum s-a spus, încă și mir a izvorai trupul Sfântului Ierarh Nectarie, când a fost adus din Atena în Eghina. Așadar, minunatul Părintele nostru Nectarie nu este doar făcător de minuni, ci și izvorâtor de mir,«ca o bunămireasmă a lui Hristos».
Sursă: Sfântul Nectarie.
În această lună, în ziua a treia, pomenirea Sfântului Sfințitului Mucenic Antim, episcopul Nicomidiei;
Tot în această zi, pomenirea sfintei Febe, diaconița la Cenchreae lângă Corint;
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Teoctist, împreună-ajunător cu marele Eftimie;
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Zinon, care s-a săvârșit, fiind lovit cu pietre și decapitat;
Tot în această zi, pomenirea Sfintei Vasilisa din Nicomidia;
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Aristion, episcopul Alexandriei din Cilicia, care prin foc s-a săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Hariton, care fiind aruncat în groapa de var, s-a săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea Sf. Mucenic Arhontiul, care cu foamea fiind chinuit, s-a săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea celui întru sfinți împăratul Constantin cel Nou (cel Tânăr), care se săvârșește în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol;
Tot în această zi, pomenirea Sfântului noului Mucenic Polidor, care a mărturisit în Efesul cel nou la anul 1794 și prin sugrumare s-a săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea mutării moaștelor Sfântului Ierarh Nectarie în insula Eghina.
În această lună, în ziua a patra pomenirea Sfântului Sfințitului Mucenic Vavila, arhiepiscopul Antiohiei celei mari, și a celor împreună cu dânsul Sfinții trei prunci, care prin sabie s-au săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Vavila, dascălul de la Antiohia, împreună cu cei de sub ascultarea lui, optzeci și patru de copii, care de sabie s-au săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea Sfinților Teotim și Teodul care, dintre slujitorii chinuitori crezând, în foc s-au săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Prooroc Moise, care cu pace s-a săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea Sfintei Ermiona, una din fiicele lui Filip Apostolul;
Tot în această zi, pomenirea Sfinților Mucenici Chentirion, Ochean, Teodor, Amian și Iulian, ce se trăgeau din satul Candaveu;
Tot în această zi, pomenirea Sfinților Mucenici: Ermiona și surorile ei, Haritina și Eutihia, Petronie, Zarvil, Tatuil și Veveea.
Pe Sfântul Ierarh Nectarie să îl rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfinte Ierarhe Nectarie roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale lui sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi. Amin.
Sursă: pravila.ro, facebook.
