Amintirea de Cinstitul lanț al Sfântului Apostol Petru este o zi de sărbătoare care dăruiește nădejde tuturor acelora care pătimesc pe nedrept în lumea aceasta înrobită de păcat, atât în propria familie, cat și în societate. Acest eveniment este serbat în calendarul ortodox în data de 16 ianuarie.
Sumar Articol cu link-uri mai jos ⬇
Pătimirea pe nedrept dusă cu smerenie umple inima de har, curățându-se astfel toate patimile și lucrările duhurilor necurate: "Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor. Fericiți veți fi voi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea." Sfântul Evanghelist Matei (5, 10-11).
Sfântul Apostol Petru, numit mai înainte Simon, a fost un pescar din localitatea Betsaida, așezata pe malul nordic al lacului Ghenizaret, în regiunea Galileea. El a fost fratele mai mic al Sfântului Apostol Andrei. Mântuitorul l-a chemat la apostolie mai întâi pe Sfântul Andrei, iar mai apoi a venit și fratele acestuia, Simon (care a primit de la Hristos numele de Petru). "Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan și veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon Petru. Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, și i-a zis: am găsit pe Mesia (care se tâlcuiește: Hristos)." Sfântul Evanghelist Ioan (1, 40-41).
Cândva între anii 42-44, după ce regele Agripa I (care a domnit intre anii 40-44) i-a tăiat capul Sfântului Iacob al lui Zevedeu, în Ierusalim, acesta l-a prins și l-a aruncat în temniță și pe Sfântul Petru. Potrivit mărturiei Sfântului Apostol Luca, el a fost pus în lanțuri în temniță militară, intre alți doi ostași, însă, noaptea, a fost eliberat în chip minunat de un înger al Domnului. Apoi, îl scoate din temniță, moment în care toate lanțurile de fier cad de pe acesta. Auzind de toate acestea, niște credincioși se furișează în temniță să ia lanțurile pentru a le păstra. După ce îngerul Domnului îl ajuta pe Sfântul Petru să evadeze, apostolul merge să propovăduiască Evanghelia Mântuitorului și cuvântul lui Dumnezeu în nenumărate tari.
Mai târziu, prin anul 64, Sfântul Petru a fost iarăși prins, de această dată el fiind închis într-o temniță din Romă, numita "Carcera Mamertinica" și aflată între Capitoliu și Forumul Roman. Aceasta temniță avea doua celule, una superioară, unde era închisoarea Romei, și alta subterană, crezută a fi cea mai veche carceră din Roma (numită "Tullianum"); mai târziu, capela subterana va primi numele de "Sfântul Petru în Carcera".
Astăzi se sărbătorește nu numai amintirea minunii prin care Sfântul Apostol Petru a fost scăpat de la moarte de îngerul Domnului, ci și închinarea lanțului cu care a fost legat în temniță de Irod și a lanțului cu care a fost legat în timpul persecuției împăratului Nero.
Pentru a citi mai mult depre Sfântul Apostol Petru APĂSAȚI AICI.
Pentru a citi mai mult depre Sfântul Apostol Pavel APĂSAȚI AICI.
Surse: Creștin Ortodox, Basilica, Calendarul Ortodox.
Multe dintre lucrurile folosite de sfinți au fost păstrate cu multa cinste și evlavie, după moartea acelora. O parte dintre acestea au rămas binefăcătoare, tămăduind mulți credincioși de patimi și de boli. Lanțurile în care a fost întemnițat Sfântul Petru sunt unele dintre aceste lucruri binecuvântate. Lanțurile Sfântului Petru tămăduiesc neputințele și gonesc duhurile necurate.
Lanțurile din „Carcera Mamertinica” ar fi fost descoperite la începutul secolului al II-lea, de către temnicerul roman Quirinus de Neus.
Lanțurile de fier, cu care Sfântul Apostol Petru a fost legat la Ierusalim, s-au păstrat generații în generații de către creștini, iar apoi au ajuns la Patriarhul Iuvenilei (pomenit pe 2 iulie). În anul 439, Sfântul Iuvenalie patriarhul Ierusalimului (422-458), l-a dăruit împărătesei Evdochia Augusta (401-460), soția împăratului Teodosie al II-lea (401-450), drept mulțumire pentru ajutoarele dăruite bisericilor din oraș. Împărăteasa Evdochia a dus cinstitul Lanț în Constantinopol, așezându-l în vechea biserica închinată Sfintei Sofia.
În bazilica numită „Sfântul Petru în Lanțuri” (San Pietro in Vincoli), din Roma, se păstrează în prezent Lanțurile cu care Apostolul Petru a fost legat în închisoarea din Ierusalim, precum și lanțurile cu care acesta a fost înlănțuit în „Carcera Mamertinica”.
O parte din acest lanț a fost dăruit de împărăteasa Evdochia fiicei sale, Eudoxia, soția împăratului Valentinian al III-lea (419-455). Eudoxia a așezat cinstitul lanț în Biserica Sfântul Petru, din Roma, în care se afla deja încă un Lanț al Sfântului Petru, cu care acesta fusese legat în vremea persecuției împăratului păgân Nero (54-68).
Din Faptele Apostolilor (12, 1-11) aflăm că în anul 42, regele Irod Agripa a poruncit ca Sfântul Apostol Petru să fie întemnițat și legat în lanțuri. Petru este dezlegat și eliberat de un înger. Lanțul cu care a fost legat Petru tămăduia neputințele și gonea duhurile cele viclene, iar cel ce se atingea de acest lanț se sfințea.
Sărbătoarea numita "Închinarea cinstitului lanț al Sfântului Apostol Petru" este foarte veche, ea existând poate chiar de la începutul secolului al II-lea. În ziua de 16 ianuarie, Biserica Ortodoxa mărturisește minunea eliberării din temniță a Sfântului Petru și se închină cinstitelor lui lanțuri (lanțul din temnița din Ierusalim și lanțul din temnița din Roma).
Petru / Petre - deriva din numele grecesc Petros (Πετρος), provenit la rândul lui din substantivul "petra" (πέτρα), având semnificația de "piatră, stâncă, rocă, puternic". Așadar prenumele ori numele Petru sugerează tăria și cerbicia (încăpățânarea) caracterului unei persoane. Cuvântul grecesc "petros" este o traducere a termenului siriac "Kefa" (arameică: כיפא), latinizat sub forma de "Cephas", cu același înțeles de "piatra". Potrivit "Noului Testament", Iisus i-a dat lui Simon numele de Petru pornind de la această semnificație de stâncă sau piatră a numelui: "Și Eu îți zic ție, ca tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui." (Matei , 16:18).
Numele Inițial al Sfântului Apostol Petru a fost Simon Bar Yona (în ebraică שמעון בר יונה - Șimon, fiul lui Yona).
Formele lui romanești cele mai răspândite sunt Petru, Pătru și Petre (diminutive: Petruț, Patruț, Petruș, Petrică, Petrisor etc.), cu femininul Petra (diminutive: Petruța, Patruța, Petrica, Petrusa s.a.)
Petroniu si Petronela, nume rare la noi, cu caracter neologic și livresc, n-au legătura etimologica cu numele grecesc al apostolului, ci provin din vechiul nume latin Petronius de la petro, "berbec".
Conform calendarului ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în date de 29 iunie, atunci când în calendarul ortodox sunt serbați Sfinții Apostoli Petru și Pavel.
Pentru a citi mai mult depre Sfinții Apostoli Petru și Pavel APĂSAȚI AICI.
Și în vremea aceea, regele Irod (Agripa) a pus mâna pe unii din Biserică, ca să-i piardă.
Și a ucis cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan.
Și văzând că este pe placul iudeilor, a mai luat și pe Petru, (și erau zilele Azimelor)
Pe care și prinzându-l l-a băgat în temniță, dându-l la patru străji de câte patru ostași, ca să-l păzească, vrând să-l scoată la popor după Paști.
Deci Petru era păzit în temniță și se făcea necontenit rugăciune către Dumnezeu pentru el, de către Biserică.
Dar când Irod era să-l scoată afară, în noaptea aceea, Petru dormea între doi ostași, legat cu două lanțuri, iar înaintea ușii paznicii păzeau temnița.
Și iată un înger al Domnului a venit deodată, iar în cameră a strălucit lumină. Și lovind pe Petru în coastă, îngerul l-a deșteptat, zicând: Scoală-te degrabă! Și lanțurile i-au căzut de la mâini.
Și a zis îngerul către el: Încinge-te și încalță-te cu sandalele. Și el a făcut așa. Și i-a zis lui: Pune haina pe tine și vino după mine.
Și, ieșind, mergea după înger, dar nu știa că ceea ce s-a făcut prin înger este adevărat, ci i se părea că vede vedenie.
Și trecând de straja întâi și de a doua, au ajuns la poarta cea de fier care duce în cetate, și poarta s-a deschis singură. Și ieșind, au trecut o uliță și îndată îngerul s-a depărtat de la el.
Și Petru, venindu-și în sine, a zis: Acum știu cu adevărat că Domnul a trimis pe îngerul Său și m-a scos din mâna lui Irod și din toate câte aștepta poporul iudeilor.
Faptele Apostolilor (12, 1-11)
Cartea în format fizic ➡ Biblia/Sfânta Scriptura
Cântări din slujba Vecernia praznicului:
Sa cinstim lanțul celui preamărit, întru care se dezleagă legăturile patimilor. Caci cu vrednicie se sfințește cu darurile cele negrăite ale preaînțeleptului Petru; și de la dansul cu adevărat luând har pururea curgător, rupe și acesta cu putere dumnezeiasca legăturile necazurilor; precum acela rupea legăturile greșelilor și dăruiește dezlegare de cele rele.
Iarăși ne ridica pe noi fierbintele ocrotitor Petru, piatra credinței, la duhovnicescul ospăț, punând înaintea noastră cinstitul sau lanț, ca pe un prânz preaales, spre mângâierea celor necăjiți, și ca liman celor înviforați. Veniți toți să-L sărutam și pe Cel ce l-a preamărit pe el, sa-L rugam: Cu rugăciunile lui, Hristoase, mantuiește sufletele noastre.
Roma nepărăsind, la noi ai venit prin cinstitele lanțuri ce ai purtat, întâistătătorule pe scaunul Apostolilor. Pe care cu credință cinstindu-le, te rugăm: cu ale tale rugăciuni către Dumnezeu, dăruiește nouă mare milă.
Pe cel întâistătător între Apostoli, pe Dumnezeiescul ucenic al adevărului, pe Marele Petru, să-l lăudăm și lanțul lui să-l sărutăm cu credință, dezlegare de greșeli dobândind.
Piatra Hristos pe piatra credinței, pe întâiul șezător pe scaunul ucenicilor, îl preamărește luminat. Căci cheamă pe toți să prăznuiască, Apostole, minunile cinstitului tău lanț și împarte iertare de greșeli.
Când Sfântul Apostol Petru a fost dus în temniță de împăratul Irod și era legat cu două lanțuri de fier, dormind el noaptea între doi ostași, a venit îngerul Domnului și lovindu-l în coastă, l-a deșteptat și l-a scos afară, căzând de pe dânsul lanțurile cele de fier; despre aceasta se scrie în Faptele Apostolilor: Și s-a auzit acea prea slăvită izbăvire din legături și din temniță a lui Petru, prin toată cetatea Ierusalimului. Atunci niște credincioși, în taină luând lanțurile acelea, le-au păstrat la ei, avându-le înaintea ochilor, ca pe însuși Sfântul Apostol Petru; care nezăbovind după acea ieșire din temniță, s-a dus în alte țări, propovăduind cuvântul lui Dumnezeu, și nu s-a arătat în Ierusalim.
Deci, lanțurile acelea au luat putere tămăduitoare de la trupul apostolului, și precum erau maramele și basmalele lui Pavel, așa și lanțurile lui Petru, care au ros trupul lui, tămăduiau neputințele și goneau duhurile cele viclene. Drept aceea, se cinsteau cu cucernicie de cei credincioși acele cinstite lanțuri, cărora li se închinau și cu dinadinsul le păstrau, din neam, ca moștenire; pentru că părinții le lăsau copiilor lor, iar copiii venind în locul tatălui, le încredințau moștenitorilor lor. Și astfel unul după altul primindu-le și unul altuia spunând de cine s-au atins lanțurile acelea și de care trup s-au sfințit.
Cu o moștenire ca aceasta au ajuns lanțurile în mâinile lui Iuvenalie, patriarhul Ierusalimului (422-458); și pe când dreptcredincioasa împărăteasă Evdochia, soția împăratului Teodosie cel Mic (408-450), se afla în Ierusalim, a zidit multe biserici; Sfintele Locuri cu cheltuială împărătească le-a împodobit, și iarăși s-a întors la Constantinopol; atunci patriarhul Iuvenalie, văzându-i dreapta credință și iubirea ei de Dumnezeu, i-a dăruit multe din duhovniceștile vistierii; iar între alte lucruri sfinte, i-a dat și aceste cinstite și de minuni făcătoare lanțuri ale Sfântului Apostol Petru, pe care, luându-le împărăteasa, le-a adus în Constantinopol; deci, un sfânt lanț l-a dus înăuntrul bisericii celei mari a Sfântului Apostol Petru, unde săvârșea soborul lui, iar altul l-a trimis la Roma, fiicei sale Eudoxia, care era măritată după împăratul Romei, Valentinian al treilea (424-455), și aceea fiind următoare maicii sale în credința cea dreaptă, cu dragoste a primit acel neprețuit dar și zidind o biserică în numele Sfântului Apostol Petru, în muntele Escuilinului, a pus într-însa acel lanț.
S-a aflat în Roma și un alt lanț al Sfântului Petru, cu care l-a legat Nero tiranul, și acela, împreună cu lanțul cel adus de la Constantinopol, a fost pus în biserică. Și s-a așezat praznicul închinării cinstitelor lanțuri în șaisprezece zile ale lunii ianuarie, întru cinstirea și pomenirea Sfântului Apostol Petru și întru slava lui Hristos, Dumnezeul nostru. Amin.
Cartea în format fizic ➡ Viețile Sfinților
În această lună, ziua a șaisprezecea, amintirea cinstitului lanț al sfântului apostol Petru;
Tot în această zi, pomenirea sfinților mucenici și frați buni: Pevsip, Elasip și Mesip și a bunicii lor Neonila;
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Danact, citețul;
Tot în această zi, pomenirea sfântului noului sfințit mucenic Damaschin, care a mărturisit în satul Gabrovo, de lângă Târnovo, în anul 1771, și care prin sugrumare s-a săvârșit.
În această lună, în ziua a șaptesprezecea, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Antonie cel Mare;
Tot în această zi, pomenirea cuviosului părintelui nostru Antonie cel Nou, purtătorul de Dumnezeu și făcătorul de minuni, care a sihăstrit în schitul Veria, și care în pace s-a săvârșit;
Tot în această zi, pomenirea evlaviosului împărat Teodosie cel Mare;
Tot în această zi, pomenirea cuviosului Ahila, despre care se vorbește în Pateric, care în pace s-a săvârșit.
Pe Sfântul Apostol Petru să îl rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfinte Apostole Petru roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale lui sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi. Amin.
Sursă: pravila.ro, facebook.
